Hotelurile, transporturile și agențiile de turism raportează scăderi masive ale rezervărilor și anulări ale evenimentelor. Odată cu acestea, industria de food-service resimte un impact major. În acest context, reprezentnații industriei ospitalității cer Guvernului măsuri imediate pentru a reduce impactul negativ al epidemiei de Coronavirus.
Organizațiile patronale din turism cer Guvernului să adopte măsuri imediate pentru a reduce impactul negativ al epidemiei de Coronavirus asupra industriei ospitalității, puternic afectată de această criză.
Concret, reprezentanții industriei ospitalității solicită scutirea de la plata taxelor pe salarii pentru următoarele 3 luni (martie, aprilie, mai), cu posibilitatea extinderii la 6 luni în cazul prelungirii crizei, amânarea plății taxelor operatorilor din turism aferente primului semestru din 2020 pentru o perioadă de 6 luni fără penalizări și dobânzi, plata imediată a datoriilor statului către operatorii din turism (cu referire la plata contribuțiilor aferente concediilor medicale de recuperat de către angajator, la TVA de recuperat precum și la plata facturilor de prestări servicii pe care diverse instituții ale statului le are de făcut către operatorii din turism), precum și asigurarea unui fond de urgență pentru finanțarea creditării operatorilor din turism prin susținerea dobânzilor din bugetul statului.
Reprezentanții industriei avertizează că, în lipsa unor măsuri de susținere din partea autorităților, în situația în care fenomenul coronavirus se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp, vom asista în scurt timp la insolvențe, falimente și concedieri. Din analizele patronatelor circa 20% din cei 400.000 angajați din turism ar putea rămâne fără loc de muncă în cazul în care această situație va dura mai mult de o lună.
„Efectele sunt aici deja și vor veni în lanț, deja sunt în lanț. Per total, la agențiile de turism, de exemplu, avem scăderi cu 75% care se produc într-o singură săptămână. Nu vorbim despre o scădere lentă ci vorbim despre o scădere abruptă și extrem de serioasă pe care niciun fel de companie, mică sau mare, românească sau străină, multinațională, nu o poate suporta decât pe termen extrem de scurt, până vine ziua plății salariilor și a impozitelor la stat. Scăderea este extrem de bruscă și apare la hoteluri, la restaurante, la agențiile de turism, la transportatori internaționali și naționali, la firmele de rent a car. Sunt doar câteva exemple și de aici se duc în lanț”, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.
Măsuri de prevenție pentru unitățile HoReCa
Potrivit sursei citate, în ultimile 2 săptămâni a fost înregistrată o scădere de peste 20% a consumului în restaurante în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training şi consultanţă din România care studiază piaţa şi trendurile din HoReCa.
În opinia Hospitality Culture Institute, măsurile pentru igiena angajaților la locul de muncă, controlul lanțului de aprovizionare și siguranța spațiilor ar trebui să fie principalele comunicări ale brandurilor în perioada de criză cauzată de răspândirea COVID-19.
• Clienții trebuie asigurați și chiar să vadă efectiv că persoana care intră în contact direct cu banii nu intră în contact cu mâncarea. Și invers.
• În bucătării și în vestiare trebuie afișate clar regulile de igienă transmise de către autorități. Săpunul și substanțele de dezinfectare nu trebuie să lipsească din nici un vestiar, bucătărie sau bar.
• Mesajele către angajați trebuie să fie foarte clare, de a sta acasă dacă se simt bolnavi, iar angajatorii trebuie să susțină un astfel de comportament responsabil.
• Igienizarea constantă a spațiilor de luat masa și a toaletelor trebuie să fie prioritară pentru angajații din industrie.
• Controlul lanțului de aprovizionare este un aspect de luat în seama pentru restauratori. Cu cât este mai scurt lanțul de aprovizionare și cu cât producătorul este mai dedicat respectării regulilor sanitare, cu atât clienții vor avea încredere mai mare în produsele restaurantelor.
• Mare parte din consumul în on-premise (în HoReCa) se poate translata în off-premise (în retail). Oportunitatea segmentelor delivery și take away trebuie maximizate în această perioadă pentru a scădea impactul crizei asupra cash flow-ului (flux de lichidități). Totuși, și aici trebuie adaptate spațiile de take away, evitate cozile și interacțiunea cu personalul locației, chiar evitată intrarea în restaurant.
• Agenții de livrare trebuie echipați corespunzător, mănușile și măștile fiind necesare trasmiterii sentimentului de încredere. Pe scurt, de la producători până la restauratori, toți actorii trebuie să transmită mesajul că mâncarea este sigură și să facă totul pentru acest lucru.
