Pe data de 6 februarie, după cel de-al doilea tur de scrutin, a fost ales un nou rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Cele mai multe voturi le-a obținut profesorul universitar dr. habil. Sorin Radu, care până în acest an a deținut funcția de decan al Facultății de Științe Socio-Umane. Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, Sorin Radu a vorbit despre relația universității sibiene cu mediul de afaceri, cu administrația locală, dar și despre inovațiile pe care intenționează să le aducă în cadrul instituției în perioada mandatului său. Interviul a fost publicat în ultima ediție print a revistei.
Exact cu o săptămână în urmă noua echipă managerială a universității și-a intrat în atribuții, pe lângă rectorul Sorin Radu, fiind preluate și mandatele de către noii prorectori ai ULBS: Raluca Sassu, Horațiu Dura, Adrian Pascu și Andrei Terian.
În campania pentru alegerea noului rector al ULBS cineva spunea că scrutinul n-ar trebui să intereseze pe cei din afara instituției. În plus, s-a creat impresia că o dezbatere publică între candidați a fost întâmpinată cu multă reticență. Cum vedeți dvs. rolul și locul unei universități?
Universitatea a organizat o dezbatere între candidați – eu aș fi preferat să fie în ultima zi de campanie, dar e o chestiune pur formală. Un lucru foarte bun e că inițiativa a venit din partea studenților și tot ei s-au ocupat de organizare.
Revenind la întrebare, universitatea nu poate fi o instituție închisă. Universitatea nu este un turn de fildeș în care universitarii, studenții se „închid” și nu relaționează cu comunitatea. Dimpotrivă, universitatea este o instituție a comunității, a comunității sibiene, a comunității naționale. Prin activitățile pe care le derulează este o instituție total deschisă.
Însă una este să vorbim despre colaborarea universității cu partenerii sociali și economici, comunitatea în ansamblul ei, și cu totul altceva să ne referim la unele procese interne specifice universității. Alegerile pentru funcțiile din universitate sunt, în primul rând, chestiuni care țin de comunitatea academică. De aceea cred că dezbaterile și argumentele trebuie să fie purtate în interiorul comunității academice. De altfel, dacă vorbim despre poziția de rector al ULBS, cei care votează sunt profesorii și studenții, prin reprezentanții lor. Prin urmare, mi se pare că acesta este publicul interesat de argumente, planuri manageriale, direcții de acțiune și viziuni cu privire la locul și rolul universității.
Cred că este esențial pentru noi să devenim o instituție transparentă, este esențial să înțelegem că nu avem nimic de ascuns și că universitatea se fundamentează pe practici democratice, în care principiile de etică, moralitate sau performanță sunt esențiale.
Considerați universitatea acum ca fiind o instituție transparentă?
Mereu se poate lucra la acest aspect: asupra anumitor proceduri interne, care să ne permită o mai mare deschidere spre comunitate; trebuie să venim în întâmpinarea partenerilor noștri din comunitate și să precizăm clar punctul nostru de vedere, pentru că lucruri simple apar într-o lumină negativă dintr-o eroare de comunicare, dintr-o greșită înțelegere a unor lucruri. Cred că această comunicare trebuie făcută într-o formă profesionistă.
La ultimul interviu ați spus că vreți să consolidați lucrurile bune, dar că aveți și unele idei inovatoare. Puteți să ne oferiți câteva exemple?
Într-o instituție universitară se pleacă întotdeauna de la continuarea bunelor practici existente. Sunt proiecte în derulare, sunt lucruri care s-au construit de-a lungul anilor. Toate aceste bune practici au consolidat o anumită cultură organizațională și este în mod clar dorința mea de a continua această direcție.
Sigur că sunt lucruri care țin de proiectul meu managerial, validat prin votul colegilor. Acolo sunt câteva direcții noi pe care eu intenționez să le aplic odată cu preluarea mandatului, cu echipa de prorectori, respectiv decani care va fi validată de Senatul universității.
De exemplu, în zona activităților studențești, am insistat foarte mult pe conceptul de SMARTHUB, adică de servicii suport integrate pentru studenți. Am urmat exemplul hub-ului universităților britanice care m-a cucerit, datorită funcționalității și eficienței de care se bucură. Universitatea noastră deține unele servicii pe care un asemenea hub le implementează, dar scopul meu este acela de a le dezvolta și organiza într-o formă integrată. Am propus comunității academice sibiene înființarea unor servicii suport pentru studenți: un laborator de scriere academică, un laborator de sănătate mentală și organizațională, dar și instrumente de facilitare a învățării, de monitorizare și evaluarea permanentă a climatului de învățare. Vom încerca să oferim studenților, într-o formă organizată, o serie de servicii, de la integrarea lor în viața comunității, mai ales a bobocilor, până la crearea unui confort adecvat pentru ca studenții să poată da un randament maxim. Prin urmare, ne dorim să construim pentru studenți o universitate prietenoasă, care pune accent pe calitatea actului didactic. O astfel de perspectivă presupune un pachet întreg de servicii gândit pentru studenți – de la cele academice, la cele din zona administrativă până la cele de consiliere psihologică, respectiv de consiliere în carieră. Unele tipuri de servicii se derulează deja în ULBS, dar, într-o anumită măsură, par a fi dificil de accesat de către studenți, inclusiv prin maniera în care sunt poziționate în structura noastră instituțională. Ideea pe care îmi doresc să o aplicăm este aceea de a le oferi studenților într-o versiune integratoare, mai eficient.
Acest hub îl vedeți ca un departament separat, ca și concept sau ca amplasare?
Ideal ar fi ca serviciile pentru studenți să fie într-o singură clădire, e visul meu. În condițiile actuale suntem în faza în care analizăm diferite versiuni. Mi-aș dori ca la sfârșitul celor patru ani ai mandatului meu această structură să existe și visul acesta să devină realitate.
La nivel de infrastructură a ULBS care sunt planurile dvs.?
În ceea ce privește infrastructura, eu îmi propun să pun un accent deosebit pe atragerea de fonduri europene. E o cale grea, dar e singura cale care poate ajuta la dezvoltarea infrastructurii noastre didactice și de cercetare. Realist vorbind, statul nu va avea poate niciodată să aloce resurse suficiente pentru a sprijini universitatea în toate procesele didactice și de cercetare pe care le derulează. Parteneriatele cu zona privată aduc îmbunătățiri clare ale infrastructurii, dar nu reușim să acoperim prin această strategie integral nevoile tuturor programelor de studii. Universitatea a demonstrat în ultimii ani că poate atrage finanțări europene importante, mai ales pe zona de formare continuă a resursei umane, dar eu îmi propun să privim și spre zona de infrastructură.
O altă direcție pe care o să insist – care nu e nouă, ci dorința de a o face aplicabilă este mai degrabă nouă – ține de informatizarea proceselor administrative din cadrul ULBS. Suntem încă o instituție birocratizată în care multe dintre proceduri nu sunt clare și procesele administrative sunt complicate. Îmi propun să intrăm în era informatizării și să dezvoltăm anumite tipuri de servicii specifice, spre exemplu, implementarea procedurii de admitere online sau implementarea unui sistem electronic de gestiune a documentelor. Toate acestea au menirea de a ne ușura activitatea, de a simplifica birocrația, de a scădea costurile și, de ce nu, de a face pași în direcția unei universități mai prietenoase cu mediul, o universitate mai ecologică.
Informatizarea este un scop pe termen scurt sau lung?
Atingerea unor obiective este prevăzută pe termen scurt, spre exemplu admiterea on line. Anul acesta e deja târziu, dar pentru anul viitor acest obiectiv reprezintă o țintă. În privința altor procese ținta se duce către 2 sau 3 ani. E nevoie de analiză și de date concrete pentru a face lucrurile eficient.
În luna mai ULBS va primi vizita ARACIS pentru evaluare. La ce rezultate vă așteptați?
Să primim din nou calificativul „grad de încredere ridicat” obținut la ultima evaluare.
În analiza SWOT a ULBS din programul managerial ați menționat la „oportunități” existența unor platforme industriale foarte puternice în municipiu cu companii care au nevoie de absolvenți bine pregătiți. Totodată, rata de întrerupere a studiilor este mare, iar ca „amenințare” ați identificat tendința de scădere a interesului tinerilor pentru studiile universitare. Poate acest lucru să ducă în viitor la un blocaj între cererea companiilor și oferta universității?
Sigur că există acest risc. Atunci când am făcut acea analiză m-am bazat pe informații publice, nu doar pe cele din interiorul universității. Este evident faptul că, pe lângă declinul demografic, pe lângă emigrația mare a tinerilor la instituții de învățământ din străinătate, o altă parte a tinerilor nu mai văd în școală singura cale de realizare în viață. În aceste condiții va fi greu nu doar pentru universitatea noastră, ci în general pentru mediul universitar din România să reușească să capteze atenția tinerilor și să-i convingă să studieze la universități din țară. Aceasta constituie o provocare și noi va trebui să găsim căile de colaborare cu instituțiile de învățământ preuniversitar din județul Sibiu, din județele limitrofe, să colaborăm foarte bine cu Inspectoratul Școlar și să încercăm să transmitem mesajul că fără școală șansa de realizare în carieră este foarte redusă.
Pentru mine nu e suficient să avem o admitere bună, să reușim să atragem candidații și să avem studenți suficienți. E obligatoriu să reușim ca prin strategiile interne didactice, de cercetare, de integrarea a studenților în viața comunității, a universității, să reducem cifra abandonului școlar. Abandonul a atins în ultimii ani un procent destul de însemnat: între 8% și 20%. Pentru a reduce abandonul școlar se impune înțelegerea cauzelor complexe care îl determină, după care să generăm un set de politici de intervenție.
Care sunt principalele priorități ale dvs. în sensul dezvoltării legăturii puternice dintre Universitate și mediul de afaceri, pentru că Sibiul e un model pentru multe județe din acest punct de vedere?
Sunt în faza în care organizez întâlniri informale pentru a înțelege și radiografia bunele practici din domeniu și în acest fel să stabilim ce funcționează foarte bine și evident trebuie continuat, și unde sunt probleme funcționale și cum putem să le depășim. Cert e că ULBS are parteneri economici foarte bine poziționați în piața națională și internațională, dar suntem conștienți, implicit, că mediul economic are aștepătări mari de la noi. Cu alte cuvinte, universitatea trebuie să se adapteze rapid la nevoile pieței prin flexibilizarea planurilor de învățământ, a ofertei educaționale, a conținuturilor de învățare tocmai pentru a oferi absolvenților acele abilități și competențe profesionale necesare integrării în piața muncii și așteptate de angajator. Tocmai de aceea trebuie să existe o permanentă legătură și colaborare între ULBS și partenerii economici. Această relație va fi gestionată de unul dintre prorectori, pentru a avea garanția că vom fi constant ancorați în realitățile mediului socio-economic, dar și pentru a flexibiliza și eficientiza comunicarea și relaționarea cu partenerii din mediul privat. O provocare pentru echipa noastră va fi aceea de a dezvolta parteneriatele cu mediul privat și în domenii de studiu care nu se adresează cu predilecție industriei, cum sunt cele socio-umane.
Credeți că prezența masivă a domeniilor Automotive sau IT în Sibiu, respectiv în facultățile de Inginerie și Științe Economice e în detrimentul celorlalte facultăți?
Nu cred asta, dimpotrivă – avem cifre care arată că pe această platformă s-au angajat absolvenți care provin din domenii socio-umane: resurse umane, psihologie, relații publice și comunicare ș.a. Cu alte cuvinte, cred că e o idee greșită că această platformă industrială angajează doar absolvenți de la Inginerie sau Științe economice. Sigur că sunt diferențe între numărul celor angajați. Personal mă bucur că studenții noștri își găsesc locuri de muncă bune. Nu cred că trebuie să vedem o luptă acolo unde nu e. Fiecare facultate pregătește specialiști în diferite domenii de activitate. Și acești specialiști, indiferent de facultățile pe care au ales să le studieze, duc numele ULBS mai departe. Fiecare dintre aceștia are locul lui în societate și pe piața forței de muncă.
În sediul Facultății de Inginerie există etaje întregi dotate de firmele IT sau automotive din Sibiu. Sumele investite în laboratoare sunt destul de consistente, dar e vorba și de forță de muncă, proiecte de cercetare etc. Dvs. cum vedeți colaborarea pe viitor cu aceste industrii – s-a ajuns la un nivel culminant sau se va schimba paradigma?
Paradigma nu se va schimba. Dacă dorim ca universitatea să devină un contributor important al comunității, noi avem obligația de a deschide universitatea spre parteneriatele cu mediul privat, socio-economic. Cu alte cuvinte, trebuie să continuăm colaborarea și să identificăm forme noi de dezvoltare, mai ales pe partea de cercetare aplicată.
Cum vedeți colaborarea ULBS cu administrația locală/județeană? Unde și când trebuie să se întâlnească cel mai des cele două părți?
Colaborarea trebuie să fie permanentă și trebuie axată pe acele probleme în care implicarea este comună. Ca să dau un singur exemplu: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu – o instituție de interes public în care atât Consiliul Județean, cât și ULBS sunt implicate. Pentru facilitarea comunicării și eficientizarea colaborării intenționez să propun înființarea unui grup de lucru permanent în care să fie reprezentanți ai universității și ai CJ Sibiu.
Ce înseamnă transformarea unei universități într-o „universitate sustenabilă”, așa cum scrieți în programul dvs. managerial?
Eu cred în conceptul de dezvoltare durabilă, în crearea unei culturi organizaționale bazate pe sustenabilitate. Programul managerial înțelege acest concept în două direcții de acțiune: educația și cercetarea științifică în domeniul sustenabilității, precum și prin derularea unor acțiuni vizibile ale ULBS în domeniul dezvoltării durabile. Societatea nu poate să se dezvolte armonios în orice fel: dezvoltarea durabilă constituie deocamdată singura cale rațional acceptabilă pentru evoluția acesteia. De asemenea, o astfel de societate nu poate fi construită oricum: educația este singura cale către o astfel de societate. În această conjunctură, școala în genere are un rol hotărâtor, iar universitățile în particular dobândesc o importanță decisivă. Universitatea poate fi catalizatorul transformării societății spre o societate sustenabilă. Pentru aceasta, universitatea trebuie să devină mai întâi ea însăși sustenabilă (operând cu tact schimbările necesare) și abia apoi ea poate să devină principalul agent de schimbare a societății actuale într-una sustenabilă. Există, așadar, suficiente argumente care să justifice necesitatea transformării ULBS într-o universitate sustenabilă. Schimbările necesare trebuie să fie, însă, sistemice, asumate, proactive, minuțios planificate, progresive și participative. Necesitatea acestora trebuie să pornească de la nivelul comunității academice, care reprezintă cea mai mare bogăție a universității. Dacă întreaga comunitate academică face pași în această direcție și dacă se valorifică la maximum potențialul uman al fiecărei persoane, nimic nu este imposibil.
În 2018 ULBS a primit o donație de peste 4 milioane de euro de la Institutul Hasso Plattner – cea mai mare donație pe care a primit-o o universitate românească în ultimii 30 ani. Mai vedeți posibilă o astfel de oportunitate financiară?
Implementarea bugetului primit ca donație din partea Fundației Hasso Plattner se află în al doilea an. Beneficiile aduse de această donație sunt esențiale în planul cercetării și a dezvoltării resursei umane. Au beneficiat de această donație studenții, masteranzii, doctoranzii, cadrele didactice. Este un lucru extraordinar. Obiectivul esențial al noii echipe manageriale este acela de a consolida colaborarea cu Fundația Hasso Plattner și, în măsura în care rezultatele vor corespunde așteptărilor partenerului nostru, îndrăznim să sperăm în continuarea și dezvoltarea colaborării.
Vă mulțumim pentru interviu.
(Interviu publicat în numărul 93 al Revistei Transilvania Business)
