Rodica Lupu este fondator Ingenius Hub. Ingenius NET este o rețea de stakeholders interesați de dezvoltarea antreprenoriatului în România, precum și de sprijinirea cercetării și inovării, în special în industriile strategice. Din Ingenius NET fac parte autorități publice, universități, companii, ONG-uri și structuri patronale, acestea din urmă fiind și actori importanți în susținerea inițiativelor. Rodica Lupu crede că cel mai bun rezultat al crizei va fi creșterea nivelului de digitalizare în toate mediile. Ea îi sfătuiește pe antreprenori să reziste cu orice preț și să își păstreze echipele.
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?
Știam că ne aflăm înpragul unei crize economice oricum, iar pandemia nu face decât să devanseze consecințele și să aprofundeze impactul, însă putem să îi atribuim și un rol de catalizator. Dacă, pe de o parte, criza actuală a condus la reacții imediate care au inclus șomajul tehnic, pierderea a multor locuri de muncă, închiderea unor mici afaceri, pierderea sursei de venit pentru numeroși oameni care își asigurau traiul din munca cu ziua, pe de altă parte a și generat o stare de conștientizare maximă a gravității situației și, prin urmare, o mobilizare a multor companii și organizații în sensul identificării de soluții pe termen scurt și mediu.
Este foarte greu de estimat impactul economic al crizei, de aceea am și inițiat campania națională „Construim Împreună #ViațadupăCOVID”, prin care ne propunem să analizăm impactul crizei în România și să testăm cu organizațiile diferite tipuri de măsuri pe care să le propunem Guvernului pentru a sprijini regenerarea companiilor și organizațiilor afectate.
Observăm deja, din rezultatele preliminare, faptul că micii întreprinzători au tendința să se adapteze repede, să păstreze locurile de muncă, să adopte instrumente digitale și chiar să pivoteze, însă aceștia au și cel mai mare risc de a se închide, pentru că au resurse financiare pentru a rezista cel mult două luni, în absența unor măsuri care să îi sprijine. Trebuie să înțelegem că microîntreprinderile și întreprinderile mici angajează jumătate din forța de muncă în România, prin urmare eșecul în a salva micii întreprinzători ar însemna să vedem cel puțin 1 milion de familii fără soluție. De aici pot decurge nu doar probleme economice, dar și sociale foarte grave. Un risc pe care ar trebui să îl analizăm foarte serios este acela de a vedea o creștere a ratei de sărăcie extremă în România și aprofundarea decalajului între clasele sociale.
Pe de alta parte, orice criză vine și cu aspecte pozitive, chiar dacă suntem înclinați să le recunoaștem mai greu, din cauza dificultăților. Cel mai bun rezultat al crizei va fi creșterea nivelului de digitalizare în toate mediile și o creștere a industriei IT locale. Un alt efect colateral pozitiv va fi creșterea nivelului de cooperare între organizații în toate mediile și redefinirea nivelului de încredere în relațiile comerciale. Responsabilitatea socială și etica în general vor deveni factori mai importanți în deciziile de asociere de orice natură. Piața muncii se va reașeza și ea, pentru că se ajunsese cumva la o situație de dezechilibru destul de periculoasă, iar în contextul crizei se vor reechilibra forțele în negocierea contractelor de muncă.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Guvernul trebuie să își îndeplinească pur și simplu misiunea: aceea de a administra corect resursele de care dispunem ca stat. Asta înseamnă să analizeze până la capăt impactul, să identifice în cel mai scurt timp toate resursele care pot fi alocate pentru planul de ieșire din criză, să definească acest plan împreună cu mediul de afaceri, cu mediul academic și cel asociativ, să nu ia măsuri haotic și sub presiune și să asigure echilibru în modul în care resursele se alocă. Foarte important, Guvernul trebuie să acționeze în susținerea mediului de afaceri cu tot angajamentul și cu toată seriozitatea. Nu ne permitem erori în această situație și nici aproximări sau măsuri luate după ureche, fără consultări reale. O situație de excepție obligă la o reacție de excepție. Resursele statului român sunt limitate, cu siguranță, și fără un împrumut extern consistent nu vom putea ieși din criză. Însă nu împrumutul e important, ci modul în care se vor investi resursele obținute. Nu aș susține nicio secundă realizarea unui imprumut major în absența unui plan foarte clar care să ne convingă că nu doar pansăm niște răni, ci oferim un drum pe termen lung economiei românești. Un „road map”, cum spun englezii, clar și transparent, definit până la capăt, care să permită companiilor românești să își definească la rândul lor o strategie de creștere. Nu mă interesează doar să ieșim din criză, mă interesează să ieșim învingători, adică întăriți, mai competitivi și mai profitabili. Acest lucru îl putem face susținând digitalizarea, inovarea, performanța reală. Fără a ignora însă problemele sociale, cele vechi și cele noi, pentru care trebuie să găsim forme de parteneriat cu societatea civilă și modalități prin care să trecem de la formula perdantă a asistenței sociale pasive la modalități prin care să privim categoriile defavorizate ca resursă, nu ca sursă de probleme.
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
În primul rând să reziste cu orice preț și să își păstreze echipele. În al doilea rând, să coopereze pe întregul lanț, adică să găsească soluții cu clienții și cu furnizorii deopotrivă, pentru a se susține reciproc. În al treilea rând, să aibă curaj să schimbe direcția, dacă trebuie, să adopte instrumente digitale de management, dar să fie deopotrivă precauți în gestionarea cash-flow-ului. Nu în ultimul rând, să opereze legal și etic. Iar starea de urgență, dacă îi constrânge să își reducă sau să sisteze operațiunile, să o folosească pentru marketing relațional, adică să construiască legături puternice și autentice cu toți cei cu care colaborează, de la furnizori și clienți, până la angajați și, de ce nu, societatea civilă și autoritățile publice.
Este timpul să strângem rândurile, iar cei care sunt individualiști vor fi taxati în contextul crizei. În schimb cei care se implică, cei care înțeleg să colaboreze, vor culege roadele atitudinii lor în scurt timp.
Care vor fi domeniile cele mai afectate de această criză și cine va avea de câștigat?
Cei mai afectați se știu deja. Sunt industriile care au primit lovitura frontal, respectiv HORECA, turism, entertainment și cultură, evenimente, educație privată, parte din transporturi și logistică, micii fermieri. Pe de altă parte, în mijlocul crizei au câștigat marii retaileri și companiile de curierat. După starea de urgență vom vedea o revenire în zona de restaurante și entertainment, la fel în evenimente. Dar marii câștigători îi găsim în industria de IT și comerț electronic, care vor crește ca urmare a acestei crize. Mă aștept la inițiative mai puternice pe zona de infrastructură de servicii și în agricultura pe termen mediu și lung. Criza a fost un prilej de „wake up call” cu privire la securitate, pentru că nu poți să nu te întrebi cât de bine pregătiți suntem să rezistăm, cu infrastructura actuală de utilități și cu producția internă de hrană, în caz de calamități. Industria care cred că va avea cea mai lentă revenire este turismul. Un alt palier pe care sper să vedem o creștere a calității este cea a serviciilor publice, în măsura în care folosim acest momentum creat și mergem până la capăt cu digitalizarea acestora și în general a administrației publice.
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?
Cred că în mod natural antreprenorii români încep să înțeleagă sensul și scopul clusterelor. Fie că se vor constitui mai mult în clustere de inovare, fie că pur și simplu se vor asocia mai ușor pentru a colabora punctual sau pe termen lung, cred că va exista o schimbare pozitivă în sensul strângerii relațiilor comerciale pe criterii de loialitate. Pe de altă parte, va crește și nivelul de conștientizare cu privire la riscuri și probabil vom vedea o creștere în zona asigurărilor, dar și clauze contractuale speciale generate de diferitele experiențe pe care companiile le-au avut în acest context. Reacția companiilor va fi polarizată, în sensul în care unele companii vor deveni și mai neîncrezătoare și prudente, în timp ce altele, în funcție de experiențele particulare, vor fi mai dispuse la asocieri și mai deschise. Legea lui Paretto va fi mai bine înțeleasă și micile companii vor înțelege mai bine cum să își distribuie riscul și să evite dependențele puternice. Mulți dintre micii întreprinzători se vor profesionaliza măcar parțial în acest context, forțați de împrejurări. Revin la digitalizare și înclin să cred că va crește gradul de integrare pe lanțurile valorice, chiar dacă timid. Pe de altă parte, dacă se vădește că acest început de digitalizare duce la comportamente stabile în acest sens, atunci vom vedea mai multe companii care încurajează munca la domiciliu, mai multe parteneriate între profesioniști și o tendință mai clară de a reduce asset-urile și costurile fixe. Mai mizez pe un efect de localizare a preferințelor de consum. Dacă există deja o tendință de a prefera produse locale, cred că aceasta se va accentua și consumatorii, ca și micile afaceri, vor căuta să se sprijine reciproc prin comportamentul de cumpărare.
Efectul mai puțin plăcut va fi presiunea reciprocă pe care companiile o vor exercita pentru încasarea creanțelor și aceasta cu siguranță va genera stres până la finele anului. Creditele garantate de stat pentru capital de lucru pot, în acest caz, să fie o soluție foarte bună, cu condiția să fie o soluție reală și pentru micile afaceri, care sunt în general nebancabile, dar care sunt foarte numeroase. Aici statul trebuie să fie mai creativ în a propune soluții alternative de capitalizare a micilor afaceri pe termen scurt și sunt multe soluții complementare la care ne putem gândi și pe care le vom și propune în memorandumul pe care îl vom adresa Guvernului, alături de partenerii noștri, la finalul cercetării și consultărilor publice din cadrul campaniei „Construim Împreună #ViațadupăCOVID”, adică spre finele lunii aprilie.
