Președintele consiliului de administrație al companiei Moldovan Carmangerie este investitor în zootehnie și agricultură.
Puteți estima ce impact economic va avea criza coronavirusului în România și la nivel global?
Impactul asupra economiei României va consta într-o contracție economică de 5-7% în anul 2020. Pentru redresare va fi nevoie de încă un an; probabil începutul anului 2022 ne va readuce la aceiași parametri economici. Condiția indispensabilă pentru scenariul de mai sus este ținerea sub control a Covid-19.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Guvernul trebuie să intervină în mod real pentru a susține toate zonele economice și sociale afectate de criza Covid-19. Față de măsurile economice luate până acum trebuie să construiască instrumentele adecvate pentru realizarea măsurilor luate, să aplice un tratament nediscriminatoriu tuturor persoanelor fizice și juridice și să corecteze legislația fiscală pentru a permite persoanelor juridice și fizice să contribuie la ajutorul celor afectați de această criză.
Este necesară scoaterea de sub incidența limitărilor deductibilității fiscale a sponsorizărilor și donațiilor cu alimente în contextul Covid-19. Pentru posibilitatea continuării aprovizionării spitalelor, căminelor produse agroalimentare prin sponsorizare, donații pe perioada stării de urgență ar trebui eliminată condiționarea legată de limitarea la 20% din impozitul pe profit și limitarea la procentul de 0,75% din cifra de afaceri.
Sectorul alimentar face toate aceste sponsorizări, iar profit nu va mai exista în această perioadă, fapt care va duce la nedeductibilitatea cheltuielilor cu sponsorizările din acțiunile umanitare, deci impozitarea acestora cu 16%.
Ar trebui introdusă în ordonanța de urgență nr. 29/2020 posibilitatea agenților economici ca pe timpul stării de criză sa facă compensările din oficiu, indiferent de gradul de afectare a activității de către criză, cu verificarea ulterioară de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (pentru a lăsa lichidități în firme) între toate obligațiile datorate la stat și cele de încasat de la stat, indiferent de buget (TVA, CAS, CASS, impozit pe venit, CAM, accize).
E nevoie de scoaterea de sub incidența veniturilor de natură salarială, implicit eliminarea aplicării impozitelor si taxelor aferente acestei încadrări (CAS, CASS, impozit pe venit) a beneficiilor în natură oferite salariaților (masă la cantină, cazare, transport), în limita aprobată pentru detașări în alte localități.
În sectorul alimentar, pentru a asigura minimizarea riscului și continuitatea proceselor, nu se permite ieșirea în pauza de prânz și există cazuri în care echipe tehnice sau de muncitori cheie sunt cazate izolați.
Cazul este similar pentru șoferii internaționali izolați în spații plătite de către angajatori. Costurile cu masa, cazarea și transportul acestora este impozitat și taxat cu impozit pe venit, CAS, CASS, CAM. Și, o ultimă măsură, trecerea produselor alimentare de la cota redusă de TVA de 9% la 5%.
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Nu știu în ce măsură pot să le dau sfaturi, majoritatea lor știu ce au de făcut. Aș zice așa: nu vă lăsați angajații în voia sorții, aveți grijă de ei, niciun cost nu este prea mare pentru a-i ține în viață, sănătoși. Accesați toate facilitățile oferite de stat, investiți chiar dacă acest lucru vă duce la o scădere a lichidităților și căutați noi linii de business care să compenseze scăderile provocate de criză!
Cum va recepționa industria dvs. efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?
Industria alimentară este cea care resimte cel mai puțin efectele crizei. Cea mai spectaculoasă schimbare este dispariția reticenței consumatorilor în ceea ce privește cumpărarea alimentelor prin intermediul magazinelor online. Dacă înainte de criză cumpărăturile online de produse alimentare erau relativ rare, acum acest tip de cumpărare s-a multiplicat enorm.
Consumatorul a descoperit un mod de a economisi timp, de a scăpa de grija traficului, parcării sau statului la coadă. Sper ca acest obicei de consum să își păstreze trendul ascendent și după ce trece această perioadă dificilă.
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada postcriză?
Se va accentua tendința digitalizării. Nu știu dacă distanțarea socială va deveni un principiu de comportament obișnuit, dar e posibil și aceasta.
