Anca Rarău este brand & marketing strategist, creator al conceptului Brandocracy și managing partner al Brandlogic Advisory. Fost director de marketing al Băncii Transilvania și Băncii Comerciale Române, fondator al Romanian Business Leaders Cluj și lider local al programului Vreau Să Fiu Antreprenor.
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?
În mod sigur, efectele vor fi de amploare și de durată. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne luptăm și să gândim soluții de ameliorare sau de rezolvare. Varianta unor discursuri “cataclismice” e cea mai puțin productivă. E important să fie determinate din timp – la nivel mondial și pentru fiecare stat în parte – rezolvări care să stea în picioare din punct de vedere practic.
Dincolo de criza medical-sanitară, impactul în economie va însemna și o altă formă de criză – economică, dar și social, psihologică. Orice estimare de impact va trebui să se bazeze pe elemente determinate prin cifre, iar acestea depind inclusiv de orizontul de timp pentru care facem estimarea.
Suntem deja cu peste un million de angajați în șomaj tehnic și câteva sute de mii de concedieri, la nivelul țării, iar estimările pentru toate țările afectate de pandemie merg, conform scenariilor Organizației Mondiale a Muncii, într-un interval de creștere de la 5,3 milioane, până la un plus de 25 milioane de locuri de muncă ce vor fi pierdute ca urmare acestei crize.
Vedem acum planuri pe termen de câteva luni, până la un an, cu alocări de sume pentru susținarea economiilor, pentru a asigura un minim de venituri pentru cetățenii anumitor state. Suntem, însă, abia la începutul problemelor economice pe care lumea întreagă le va avea de rezolvat. Evident, pierderea locurilor de muncă, închiderea afacerilor din diferite domenii va însemna un stil de viață care va duce la diminuarea consumului, la scăderea cererii pentru anumite tipuri de servicii, dar și la imposibilitatea achitării datoriilor sau facturilor, în unele cazuri.
Dincolo de sectoarele direct și imediat afectate – cum sunt turismul, întreaga industrie HoReCa, transporturile, zonele de divertisment, celelalte industrii – furnizori de rang doi sau trei pentru acestea – vor fi la fel de afectate. Vorbim de o semnificativă contracție vizibilă, de efecte propagate în lanț: de la restricții sanitare, la închideri de afaceri, iar de aici la probleme care pot apărea inclusiv în zona socială. Este crucial ca guvernele țărilor și organismele internaționale să găsească repede cele mai bune soluții, cele mai viabile în actuală conjunctură.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Autoritățile trebuie să aibă în vedere că atunci când spunem companii sau mediu de afaceri, noi vorbim de fapt despre oameni. Vorbim despre angajații acelor companii, despre familiile lor, despre societatea românească. Guvernul are un rol decisiv, iar cei care conduc trebuie să vină cu soluții clare, bine fundamentate, aplicabile și viabile.
Să ne gândim că, pe lângă sutele de mii de oameni care au rămas fără un loc de muncă, de la începutul lunii martie încoace, mai sunt și câteva sute de mii de români reveniți în țară – toți aceștia vor trebui ajutați să aibă o sursă legală de venit, altfel criza socială va fi foarte mare.
Vorbind despre mediul antreprenorial local – format în România în proporție de 90% din microîntreprinderi, firme mici și mijlocii. Acesta înseamnă trei milioane de angajați, plus familiile lor, creditele acestora la bănci. Efectele generate vor fi în lanț.
Evident, Guvernul va trebui să vină cu măsuri concrete, imediate, cu programe de susținere, inclusiv cu alocări directe de buget pentru a ajuta firmele să rămână pe linia de plutire. Mă refer aici atât la garantarea de împrumuturi cu perioade extinse de grație, cât și la facilități fiscale și cele legate de piața muncii.
Vedem că în zona Europei există deja planuri pentru pachete de intervenție de până la 20-21% din PIB pentru susținerea mediului de afaceri, media la nivel european fiind undeva la 10-11%. La noi se vorbește acum despre maximum 3%, extrem de puțin. Inclusiv țări cum e Grecia, unde se știu problemele economice preexistente și care abia a reușit acum un an să iasă pentru împrumuturi pe piețele internaționale, va aloca o un procent mai mare.
Un dialog direct și deschis cu mediul antreprenorial, cu organizațiile care reprezintă antreprenorii din România este mai mult decât recomandat acum. Soluții de ieșire din criză se pot găsi doar vorbind deschis cu cei care vin cu expertiză din mai multe zone, cu specialiști care activează direct în tranșeele antreprenoriatului și au tangență cu economia reală. E nevoie ca Guvernul să vină cu rezolvări într-o abordare sectorială, în zonele medicală, economică, socială, financiară.
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Să încerce să își securizeze contractele sau sursele de venituri cele mai puțin afectate. Mare atenție la cash-flow și la cum ar trebui să fim cu toții responsabili în a nu bloca acest flux. Le recomand să se uite la noi parteneriate, chiar în zone în care nu părea că ar avea vreodată ce să livreze. Pot apărea nevoi specifice în această perioadă și pentru lunile, poate chiar pentru anii care vor urma.
Reinventarea este o mișcare antreprenorială naturală. Va urma o perioadă grea, dar care le va da șansa antreprenorilor români să își folosescă resursele creative și conexiunile de orice tip, inclusiv relațiile de afaceri și colaborările actuale, pentru a crește în alte zone decât s-au gândit la final de 2019.
Sfatul meu este să aibă grijă de angajații lor, să încerce să treacă împreună prin această criză, să folosescă implicarea celor mai fideli în creionarea unui plan de trecere și apoi de revenire.
Se știe că în spatele brandurilor sunt oamenii, iar criza anterioară (e drept, din altă dimensiune, ca amploare) ne-a arătat că acei antreprenori care și-au ținut angajații buni aproape au reușit nu doar să parcurgă cu bine perioada dificilă, ci s-au dezvoltat, au crescut, au devenit branduri de referință în industriile lor.
Cum va recepționa industria dvs efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?
Zona de consultanță este deocamdată destul de puțin afectată. Firmele au învățat ceva din trecut: dacă decizi să taci, să nu mai faci nimic, să aștepți, poți pierde oportunitatea de a crește și chiar șansa de a supraviețui unui val mare care poate să te doboare. Este, ca să continuăm în această metaforă, ca și cum ai alege să te lași în voia sorții, în loc să încerci (poate chiar să înveți) acum să înoți.
Companiile aleg să continue să lucreze la construirea sau consolidarea brandurilor, mai ales pentru că această perioadă e un timp al redefinirii business-urilor. Avem chiar noi două exemple de clienți care au preferat să urgenteze lansarea unor proiecte programate a fi demarate în vară sau toamnă.
Vorbim de oportunități, inclusiv în zona digitală sau cu o componentă puternică în zona de IT, dar și de reașezări sau de reinventări ale unor capacități de producție ori despre proiecte de perspectivă care păreau că vor fi valabile peste câțiva ani.
Vedem în consultanța pentru construcția de brand și strategie un tip de efervescență care ne bucură, inclusiv din perspectiva faptului că nu s-au tăiat masiv bugete (inclusiv de marketing), în multe cazuri chiar au crescut. Parteneriatele și găsirea unor noi modele de colaborare sunt și pentru industria noastră în atenție, în această perioadă.
Sunt câteva servicii care au trecut natural în zona de online, inclusiv cursurile destinate echipelor de marketing de la clienți sau cele dedicate antreprenorilor care vor să înțeleagă mai bine această zonă. Este una pe care lucram până acum punctual, însă cerearea și noile condiții de lucru la distanță au dat un plus de sens acestei abordări.
Probabil este industria care a reușit să se adapteze cel mai bine, cel mai natural conferințelor pe platforme digitate ori activității “de acasă”. Și asta pentru că în afara discuțiilor directe cu clienții și studiului “în teren”, majoritatea timpului muncii noastre este “brain based”, ceea ce înseamnă analize, research, aplicare de principii, creare de strategii, modele de business, poziționări de piață, schimburi de opinii sau rezultate transmise în modul digital.
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada postcriză?
Așa cum te comporți acum, așa vei fi tratat în viitor. Fără să ne planificăm neapărat asta, criza scoate la iveală adevăratele caractere și valori ale fiecăruia. Cei care știu să comunice, cei care păstrează relații oneste, transparente și de dialog, atât cu angajații cât și cu partenerii de afaceri, aceia vor fi câștigători pe termen lung.
Este o vreme a redefinirii și a reașezării multor colaborări și proiecte. Orice negociere, renegociere, chiar suspendare de contract trebuie făcută într-o manieră care să îți permită reluarea dialogului, la un moment dat.
Nemaivorbind de faptul că reputația confirmată sau nu în vremuri grele influențează decisiv percepția asupra un brand. Companiile, brandurile care vor ști să comunice și să acționeze etic acum își vor vedea eforturile răsplătite de clienți și de partenerii de business, inclusiv în viitor.
O altă dimensiune este aceea a reinventării și a reorientării afacerilor, iar aici se pot naște colaborări sau regândiri ale naturii unor servicii ori capacități de producție, atfel încât businessul să meargă mai departe, la capacitate diminuată, probabil, dar să iasă cu bine din criză, până la urmă.
În relația angajator–angajat, o altă soluție pe care o vom vedea implementată cât de curând, este munca flexibilă – un model deja aplicat în alte țări. Până la urmă, vorbim despre cerere și ofertă, despre dimensionarea corectă a prețului “mărfii” pe care o plătești.
Există costuri importante cu recrutarea și formarea, de aceea nu vom putea renunța la a avea angajații “noștri”. Dar varianta unui contract în care 30% sau 50% să fie ferm, iar restul flexibil – în funcție de proiectele sau necesarul de forță de muncă la un moment dat, poate fi viabilă.
Chiar dacă sunt contracte pe termen lung, fluctuația încărcării de la un client la altul înseamnă o mai riguroasă planificare a resurselor, a veniturilor, respectiv a planurilor de dezvoltare.
