Recent, Uniunea Europeană a publicat previziunile economice din primăvara anului 2020 pentru perioada vară – toamnă 2020 și anul 2021. Trebuie specificat de la început că aceste previziuni au din start un handicap, deoarece nimeni nu poate să prevadă ce se va întâmpla cu divorțul Uniunea Europeană – Marea Britanie, așa că cifrele prognozate au la bază un status-quo al acestui proces care sigur nu va rămâne așa.
S-a luat în considerare întreaga situație economică mondială de până la data de 23 aprilie a.c. și prognoza s-a făcut pe mai multe planuri: zona euro (Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda), zona noneuro din UE (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia), zona țărilor candidate UE (Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia) și țări din afara UE care pot influența în mod direct economia UE (Marea Britanie – ținând cont de cele expuse anterior, SUA, Japonia, China, Rusia și EFTA, adică Elveția, Norvegia și Islanda).
Pentru întreaga UE previziunile sunt sumbre pentru anul în curs dar se prevede o revenire aproape la același nivel pentru anul viitor. În acest context România are previzionată o scădere mai accentuată decât media europeană dar și o revenire în același sens. Oricum previziunile de astă toamnă pentru România aduceau un decalaj mai mare față de media europeană în comparație cu cele de acum, din plină pandemie. Asta nu cred că ne încălzește pentru că nu înseamnă că noi ne-am apropiat de UE, ci UE de noi.
O interpretare destul de exactă, zic eu, a previziunilor economice pentru România se rezumă la o scădere bruscă a producției, urmată de o redresare moderată. La debutul crizei COVID-19 economia României a crescut cu o rată anuală de aproximativ 4%, determinată în principal de consumul privat. Cu toate acestea, semne de dezechilibre macroeconomice au apărut deja, în special sub forma conturilor curente și a deficitelor fiscale ridicate și în creștere. România a declarat starea de urgență la 16 martie și ulterior a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile de retenție vor afecta semnificativ serviciile și fabricația. Pentru a combate impactul negativ al crizei, guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii și întreprinderile, cum ar fi garanțiile de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare privind prestarea de credite și schemele tehnice de șomaj.
Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și va crește cu 4,5% în 2021. Consumul privat, care este de așteptat să fie afectat în mod semnificativ de măsurile de blocare în 2020, ar trebui să crească treptat, deoarece acestea sunt ridicate și contribuie pozitiv la creșterea din 2021. După o performanță puternică în 2019, investițiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacționează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiții. Între timp, activitatea de investiții publice este prevăzută să fie subminată. În 2021, investițiile se vor recupera doar parțial pe fondul incertitudinii persistente. Exporturile sunt de asemenea contractate în 2020, reflectând contracția economică a principalilor parteneri comerciali din România și întreruperile lanțului de aprovizionare. Acestea ar trebui să reia creșterea în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va crește treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producția în alte țări este afectată de blocajele și întreruperile lanțului de aprovizionare. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creștere în 2020 va fi pozitivă și va duce la un deficit de cont curent mai mic. Totuși, această evoluție pozitivă este de așteptat să se inverseze în 2021. De la un nivel record de 3,9% în 2019, se estimează că rata șomajului va crește până la 6,5% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deși măsurile politice sunt de așteptat să limiteze pierderile de locuri de muncă. Se estimează că salariile nominale vor crește doar moderat în 2020, după câțiva ani de creștere intensă (mai ales la bugetari) și vor rămâne relativ subjugate în 2021. Se presupune că inflația va scădea la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii puternice a prețurilor petrolului. Inflația de bază este proiectată să ușureze oarecum, dar va rămâne peste 3% în 2020 și 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus rata principală de politică monetară de la 2,5% la 2% și a început să cumpere în lei valori mobiliare pe piața secundară pentru a sprijini finanțarea economiei reale și a sectorului public.
Incertitudini pentru prognoza creșterii economice
Proiecțiile actuale sunt supuse unui grad de incertitudine deosebit de mare. Dincolo de incertitudinea care afectează toate țările legate de evoluția crizei de sănătate, a creșterii globale și a comerțului internațional, pentru România va fi important modul în care autoritățile echilibrează nevoia de măsuri de sprijin, cu îngrijorări cu privire la traiectoria pe termen mediu a finanțelor publice.
Deficitul public urmează să crească În 2019.
Deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile publice. În plus, investițiile publice au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți. Se estimează că deficitul public va crește până la aproximativ 9,25% din PIB în 2020. Tendința expansivă preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii de pensii de 15% care a intrat în vigoare în septembrie 2019 și de o creștere suplimentară de 40% (improbabilă zic eu) prevăzută pentru septembrie 2020. Măsurile referitoare la COVID-19 în modificarea bugetului 2020 se ridică la 1,3% din PIB al cheltuielilor suplimentare, din care 0,4% din PIB finanțate prin transferuri UE. Acestea includ, în special, prestația tehnică de șomaj și cheltuielile de urgență. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. Deficitul public este stabilit să crească în continuare în 2021, la aproximativ 11,5% din PIB, în condițiile unei modificări fără politici, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și a eliminării treptate a cheltuielilor legate de scutirea de pandemie. Cum spuneam, este improbabilă creșterea pensiilor în septembrie cu 40% și în 2021 cu alte multe procente așa că aceste cifre îngrijorătoare sunt improbabile.
Este interesantă și declarația lui Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie:
„Europa se confruntă cu un șoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace (n.r. Criza din anii 30 ai secolului trecut). Atât amploarea recesiunii, cât și capacitatea de redresare vor fi inegale, condiționate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanța unor servicii precum turismul în fiecare economie și de resursele financiare ale fiecărei țări. Aceste diferențe constituie o amenințare pentru piața unică și pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acțiuni comune și decisive la nivel european. Trebuie să facem toate eforturile pentru a înfrunta această provocare.”
În același context Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:
„În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximație amploarea și gravitatea șocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecințele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluția pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiții de siguranță și de a ne reveni ulterior. Asistăm la un șoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate și se preconizează că toate vor cunoaște o recesiune în acest an. UE și statele membre au convenit deja asupra unor măsuri extraordinare pentru atenuarea impactului. Redresarea noastră colectivă va depinde de menținerea unor reacții ferme și coordonate la nivelul UE și la nivel național. Împreună suntem mai puternici.”
Gruita Ienasoiu
Corespondent Transilvania Business
