Slider Ultimele stiri

Adrian Ionel, director general: „Interesul major al UNIFARM a fost sănătatea medicilor și a pacienților din sistemul de sănătate românesc”

Pandemia provocată de SARS-CoV-2 a implicat statele lumii, în afară de cercetare și tratament, într-un maraton al achizițiilor contra cronometru fără precedent. România s-a aflat în valul doi al țărilor afectate de pandemie, iar aceasta a însemnat o parte bună și una rea: cea bună este că am putut beneficia de experiența și bunele practici ale altor țări în ceea ce privește managementul pacientului cu Covid-19. Partea rea: lumea se antrenase într-o luptă acerbă pentru echipamente medicale. Pentru că nimeni nu poate salva vieți cu mâinile goale. Și toate țările… le aveau goale. UNIFARM a fost desemnat nucleul achizițiilor de echipamente de protecție, tehnică medicală și medicamente pentru a acoperi necesitățile întregii Românii. Și le-a făcut, cu un efectiv de 46 de oameni. Adrian Ionel, director general UNIFARM, explică în acest interviu ce a însemnat responsabilitatea de a asigura România cu echipamente medicale de protecție, care au fost riscurile și cu ce lecții trebuie să ieșim fiecare din această pandemie.

Domnule director general, primul caz de Coronavirus a fost confirmat în România pe 26 februarie 2020, moment când au fost declanșate ample proceduri de achiziții de medicamente și echipamente de protecție speciale. Ce s-a întâmplat pe piața mondială de PPE în această perioadă?

Într-adevăr, la început această pandemie a lovit puternic aproape tot globul, luat pe nepregătite pentru un eveniment de asemenea anvergură. Într-adevăr, în România primul caz a s-a înregistrat pe 26 februarie. Ulterior, s-au declanșat ample proceduri de achiziție de medicamente și echipamente, care, din păcate, s-au soldat cu foarte puține rezultate. În consecință, pe 16 martie, în urma discuțiilor purtate cu Guvernul României și Ministerul Sănătății, s-a luat decizia ca UNIFARM să împrumute o sumă foarte mare de bani – 1,150 miliarde de lei – pentru a achiziționa în regim de urgență materiale și echipamente de protecție pentru spitalele din România: atât pentru pacienți, cât și pentru medici.

Ce s-a întâmplat pe piața mondială de produse de protecție în această perioadă este ceva de nedescris: a fost un adevărat război al resurselor, un război care s-a dus zi și noapte, în care fiecare țară a încercat să atragă cât mai multe resurse pentru sistemele sanitare proprii, iar noi, România, cu sprijin diplomatic, cu sprijinul guvernului am reușit să fim în primii cinci jucători ai pieței medicale internaționale.

Ce înseamnă acest lucru?

Acest lucru înseamnă că România a beneficiat de stocuri foarte mari de echipamente de protecție: măști medicale, măști FPP 2 ȘI FPP 3, de combinezoane și, foarte important, de ventilatoare, unde e o întreagă luptă pe această piață. Și astfel am reușit să protejăm sistemul medical. Trebuie să menționez că Unifarm a intrat cu întârziere în această luptă, de aceea am fost nevoiți să procurăm ce s-a mai găsit pe piața românească și să livrăm de urgență în spitale echipamente, atât pentru pacienți, cât și pentru medici. Abia în pasul doi am deschis granițele internaționale, însă în acest pas, din ce în ce mai multe țări și-au închis granițele, reorientând producțiile interne pentru sistemele interne de sănătate. În final, au mai rămas doar câteva țări din care am putut să ne aprovizionăm.

Care au fost acestea?

Ultimul adevărat război al resurselor care s-a dat a fost China. Înainte au fost Turcia, Belgia, Austria și Germania. Acestea sunt ultimele țări din care am reușit să facem achiziții.

Companiei UNIFARM i-a revenit rolul crucial de a asigura de urgență cu medicamente și echipamente de protecție speciale spitalele din prima linie. Actuala criză de sănătate publică, cea mai gravă din ultimele decenii cel puțin, a schimbat prioritățile și a redefinit, presupunem, procedurile de achiziție. Care devine cel mai important criteriu într-o achiziție potrivit noilor reguli de joc?

În primul rând, așa cum am spus, companiei UNIFARM i-a revenit acest rol crucial abia după ce o altă instituție a statului – Oficiul Național de Achiziții Centralizate (ONAC) – nu a reușit să facă achizițiile de care era nevoie. Respectiv, noi am intrat cu întârziere într-o piață care era aproape goală, iar principalul criteriu pentru care s-a acționat a fost viteza. Respectiv, a contat rapiditatea cu care aceste stocuri puteau fi aduse și distribuite în spitale, pentru că situația devenea din ce în ce mai gravă, de la oră la oră; se multiplicau cazurile de infectare și, ați văzut foarte bine, s-au declanșat numeroase focare.

Procedurile de achiziție care sunt aplicate în mod uzual, în situații normale, au fost înlăturate inclusiv prin decret prezidențial și ordonanțele militare, având în vedere caracterul de urgență majoră și imediată. S-a schimbat raportul acestor criterii și primul a fost urgența și calitatea produselor la un preț adecvat pentru momentul achiziției de la acea dată.

Care au fost perturbările majore ale piețelor? Ce a însemnat la modul practic „să-ți faci loc” în depozitul producătorului și să ieși cu un contract de acolo, în condițiile în care există o cerere fără precedent la nivel mondial?

Înseamnă, la modul practic, să oferi condiții mai bune decât oferea concurența, să asiguri sume în avans mai mari sau chiar de sută la sută pentru echipamentele contractate, să plătești în avans transportul, care de la oră la oră și de la zi la zi creștea ca preț și devenea din ce în ce mai dificil de procurat; să folosești resursele logistice ale unor privați români care acționau pe piețele respective de 20 de ani sau mai mult. La modul practic, trebuia să folosești toate resursele pe care le identificai la acel moment: resursele unor importatori și distribuitori privați, resursele diplomatice, resurse financiare și viteză de reacție.

Au fost multe situații în care ne-au fost „suflate de sub nas” stocuri întregi de echipamente, pentru că noi am plătit avansuri de maxim 30 la sută, iar ceilalți veneau și plăteau sută la sută. Am avut și cazuri când s-a plătit 100%, dar concurența a ajuns atât de departe încât a oferit prețuri cu 30% mai mari decât ceea ce am plătit noi. E adevărat că în acest război a trebuit și noi să procedăm la fel.

La modul practic vorbim de o concurență internațională neloială

A fost un război al resurselor, care încă mai continuă pe unele segmente. Erau momente în care închideam contractele la Unifarm la ora 1.00 dimineața, ca peste două ore să fim din nou la serviciu și să intrăm pe piața Chinei, unde trebuia să achiziționăm ce era nevoie. Acest ritm a durat 3-4 săptămâni.

UNIFARM a intrat relativ târziu în aceste achiziții. Cât timp ați pierdut, de fapt?
Așa cum am mai spus, UNIFARM nu a fost desemnată din primele zile să se ocupe de achiziții, deși noi am semnalizat încă de la început că ne putem ocupa de aprovizionarea țării cu medicamente, cu materiale de protecție etc. Însă nu Unifarm a fost desemnată ca unitate de achiziție, ci ONAC, o entitate relativ tânără, care, la fel, era lipsită de experiență pe zona de achiziții masive de echipamente.
La negocierile purtate de această instituție nu s-au prezentat foarte mulți furnizori sau s-au prezentat foarte puțini, având în vedere faptul că inclusiv ei au intrat cu întârziere pe această piață – undeva la sfârșitul lunii februarie, deși criza mondială începuse cu mult înainte. Drept consecință, țările din primul val pandemic au acaparat toate resursele, iar cele din valul doi, printre care și România, nu au mai avut resurse din care să se aprovizioneze.

Cât timp am pierdut? Față de începutul crizei – mai bine de o lună, iar față de momentul la care a fost desemnat ONAC-ul să se ocupe de achiziții – 3 săptămâni. Este o perioadă suficient de mare ca piața mondială să reușească să se golească. În condițiile în care, așa cum am spus și la începutul crizei, stocurile și prețurile se volatilizau de la oră la oră. Trei săptămâni înseamnă foarte mult. Abia în data de 16 martie am reușit, cu sprijinul Guvernului, să contractăm acel împrumut.

Care sunt riscurile procurărilor masive într-o criză atât de agravată?

Riscurile sunt să pierzi bani, să procuri ceva impropriu din punct de vedere calitativ, pentru că deși verifici documentele, produsul poate fi verificat abia când ajunge din China; există riscul de a încheia contracte cu parteneri a căror activitate precedentă nu o poți verifica îndeajuns. Există riscul, așa cum ni s-a întâmplat și nouă cu unul din produsele noastre (n.n.- măștile Daddy Baby, produse în China). Produsul a fost procurat cu mai bine de o lună în urmă, iar săptămâna trecută a fost lansată o alertă europeană de retragere de pe piețe a acestui produs. Noi am contactat importatorul împreună cu Ambasada Chinei, care și-a acordat sprijinul nemijlocit în rezolvarea acestei situații pentru ca aceste măști să fie înlocuite sau plătite de către producător. Dar înainte de toate, primul pas pe care l-am făcut a fost să informăm toate spitalele să blocheze toate aceste cantități și să le retragă, urmând ca noi să le înlocuim în scurt timp.

Care este cuantumul total al achizițiilor operate de UNIFARM pentru gestionarea crizei COVID-19?

În jur de un miliard de lei.

Ce echipamente și în ce cantități mai urmează să ajungă în România?

În cadrul contractelor semnate urmează să mai ajungă aparate de recoltare, teste PCR și ventilatoare pentru UPU și ATI.

Achiziția de ventilatoare este una consistentă și reprezintă aproximativ 10 la sută din dotarea actuală a României. Câte ventilatoare au ajuns în România până acum? Cine sunt producătorii?
Așa este. Suplinim astfel capacitatea României cu încă 10 la sută, chiar mai mai mult. Până acum au ajuns 100 dintre ele. Urmează, conform contractelor noastre, să ajungă până la 500 de ventilatoare în total. Sunt mai mulți producători, atât din China, cât și din Germania și Olanda. Am ajuns, din nou, să le „suflăm de sub nas” altor competitori aceste cantități. Sunt ventilatoare atât portabile, cât și fixe necesare atât în tratamentul ambulatoriu, cât și în tratamentul în regim de internare. Sunt absolut necesare în tratamentul pacienților cărora le-au fost afectate capacitățile de respirație din cauza infecției SARS-CoV-2. Acum există o bătălie enormă pentru ventilatoare, pentru că aceste resurse sunt critice pentru viața unui pacient.

Acum, la etapa actuală, mai faceți achiziții?

În acest moment achizițiile sunt mult mai țintite, având în vedere stocurile mari pe care le avem. Dacă vor fi identificate alte nevoi, vom face achiziții strict țintite și în cazul în care nu se regăsesc în stocurile noastre.

Revenind la echipamentele de protecție, ce cantități au solicitat lanțurile farmaceutice din România cu care UNIFARM are contracte?

Aproximativ sub 4 la sută.

Odată cu relaxarea din 15 mai a măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, măsuri impuse prin ordonanțe militare după instituirea stării de urgență, dar și instituirea obligativității generale pentru populație de a purta măști, autorităților le revine o altă sarcină – aceea de a se asigura că nu vor exista întreruperi în livrarea acestora. Ce rol are UNIFARM în îndeplinirea acestui obiectiv?

În niciun caz măștile nu vor mai ajunge la 5-10 lei, așa cum s-a întâmplat la începutul pandemiei. Vor ajunge la prețuri decente. Noi onorăm orice comandă pe care ne-o dă orice farmacie sau lanț farmaceutic. La ora actuală, cu siguranță putem acoperi orice necesitate.

În ce condiții reușește UNIFARM să acopere necesitățile obișnuite privind asigurarea cu medicamente pe partea de contracte pentru programele naționale? Există perturbări de producție/livrare etc. din cauza crizei de coronavirus?

Au existat perturbări de produse, fără doar și poate, mai ales în sensul în care atât India, cât și China, principalele furnizoare de materie primă pentru medicamente și-au închis granițele pentru o perioadă lungă de timp. Pentru materii prime au existat perturbări de producție la producători și perturbări de livrare date de impunerea stării de urgență la nivel mondial și a liberei mișcări. În acest moment acestea au scăzut foarte mult din intensitate și pentru medicamentele pe care noi le asigurăm în momentul de față nu există discontinuități. Am observat lipsa unor produse din piață care țin de tratarea hipotiroidiei, diabetului, a unor medicamente oncologice, dar acestea țin de alți importatori și distribuitori.

În ceea ce privește programele naționale nu există discontinuități. Mai mult decât atât, înainte de această pandemie am reușit să facem stocuri.

În baza experiențelor noi acumulate și având în vedere posibilitatea apariției altor valuri de epidemie, ce mesaj puteți transmite autorităților cu atribuții în domeniul sanitar, dar personalului medical și publicului general? Ce am gestionat corect, ce am gestionat greșit; ce am învățat din această pandemie?

Noi, la Unifarm, am muncit foarte mult, dar am și învățat foarte mult în urma acestei competiții. Și totul a fost posibil cu numai 46 de oameni. Aceștia sunt toți angajații Unifarm, care au trebuit să răspundă pentru o țară întreagă.

Având în vedere experiența acumulată, putem gestiona o criză similară, avem resurse, avem furnizori, avem baze de date, avem producție internă care începe să se dezvolte, avem entități de autorizare, fabrici. Cred că, în general, întregul sistem din România s-a adaptat acestei situații. Ne-am mărit flota proprie în această perioadă, dar am contractat și furnizori de servicii logistice suplimentari atât din punct de vedere al depozitării, cât și al transportului, pentru că inclusiv la aceste capitole depășeau resursele noastre de la începutul crizei. Din fericire, am reușit să facem față cu brio și acestor lucruri. Noi, cei 46 de oameni, am prospectat, am cumpărat, am importat, am asigurat logistic depozitarea și transportul în toată țara a acestor echipamente atât de vitale sistemului de sănătate.

În eventualitatea unui noi val sau a mai multor valuri de epidemie, sunt absolut sigur că Unifarm poate face față oricăror provocări. Avem deja stocuri pe care le putem folosi în orice alt val. Totuși, ne-am dori ca lucrurile să se desfășoare foarte organizat, centralizat, cu evidență strictă și cu respectarea clară a regulilor atât din punctul de vedere al achizițiilor, cât și al respectării regulilor de igienă și impuse de situația de urgență.

De asemenea, este foarte important, având în vedere articolele din mass-media din ultimul timp, unele cu vădită tentă critică, ca toată lumea să înțeleagă un singur lucru: că sub presiune a contat foarte mult factorul de urgență al acestor mărfuri, că le-am achiziționat la prețurile care au existat în acel moment și că interesul nostru major și primar a fost sănătatea atât a medicilor, cât și pacienților din sistemul de sănătate și asigurarea lor cu resursele necesare.

Dacă, în acest moment, piața are tendințe de descreștere a cererii și, implicit, are tendință de descreștere a prețului, asta nu înseamnă că Unifarm a făcut speculă la momentul respectiv, ci din contră – a achiziționat la cele mai bune prețuri la acel moment. Desigur, acum are loc o relaxare a pieței. Un număr foarte mare de fabrici propun materiale și produse care sunt puțin mai ieftine decât ale noastre sau produse care sunt de altă calitate – nu medicală, nu chirurgicală, cum sunt produsele noastre, ci sunt produse doar de protecție – și nu trebuie să comparăm una cu alta. Producția internă în momentul de față nu poate suplini sub nicio formă sută la sută capacitatea și cerințele României din sistemul medical. Iar capacitățile de fabricație, marea majoritate, sunt în curs de acreditare și mai avem multe de învățat. Deși mi-aș dori să fiu un naționalist care cumpără numai de la noi din țară, practic e imposibil acest lucru atât din punct de vedere calitativ în unele cazuri, dar și cantitativ.

Are UNIFARM încheiate parteneriate cu producători autohtoni?

Pentru noi este foarte important și ne dorim parteneriate durabile cu producătorii noștri naționali, cu producători care au dat dovadă de-a lungul timpului de profesionalism și de calitate. Aceștia s-au autorizat între timp ca producători fie de biocide, fie de materiale de protecție, fie ca producători de medicamente cu specific pentru această pandemie. Respectiv, deja am încheiat parteneriate cu producători locali și ne sprijinim reciproc. Din punct de vedere al medicației, vorbim de Terapia Cluj și Biofarm. Din punct de vedere al biocidelor, este vorba de Farmec Cluj, de Oltchim și de Biofarm.

Articol publicat în ediția print nr. 94 a revistei Transilvania Business

Related posts

FOTO Sala polivalentă a Universității de Medicină din Târgu Mureș a fost transformată într-o unitate medicală pentru bolnavii Covid-19

Ion Surdu

Principalele investiții anunțate pentru 2019. De la fabrica de aliaje pentru avioane Airbus și Boeing la realizarea unei unități pentru producerea de componente pentru sistemul de suspensii auto

redactia

EIT Digital își extinde rețeaua în România, Techcelerator se alătură

Ligia Voro

Producătorul de prefabricate ASA Cons din Turda, afaceri de 25 mil. euro în 2018, plus 28%

Stefana Muresan

Analiză Smartree: România a început să importe forță de muncă din țările asiatice pentru industriile de HoReCa, producție ușoară și agricultură

Stefana Muresan

Aprobat de Senat: Pe site-ul INSP trebuie să apară o hartă interactivă cu date despre calitatea apei

Ion Surdu

Producătorul italian de aparate electrocasnice DeLonghi investește în Bihor

Traian Dan

Centrul comercial Satu Mare Shopping Plaza deținut de Radu Bud, scos la vânzare cu 12,5 milioane de euro

Stefana Muresan

Comisia Europeană majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25.000 de euro. Plăți retroactive

Stefana Muresan

Producătorii de gaze și de energie electrică, prețuri reglementate de la îngrijorarea guvernanților

redactia

Creații pentru Max Mara și Maison Margiela, confecționate chiar în județul Mureș. Cristina Hâncu, Târnava Sighișoara: „Să fii în România și să fii în industria textilă e foarte greu”

Transilvania Business

Noi măsuri în România: se suspendă activitatea centrelor comerciale; circulația cetățenilor în afara locuinței, restricționată

Ion Surdu

Provocarea Hyperion Towers: achiziția biroului de catre IMM-uri

Papuc Irina

Tramvaiul românesc: Astra Vagoane ar putea livra 62 de garnituri Imperio şi Autentic în Cluj-Napoca, Arad, Oradea şi Galaţi

redactia

Autostrada Sibiu – Pitești, investiție de 3,34 miliarde de euro : A fost emis acordul de mediu, documentul care deblochează cel mai important proiect rutier al României

redactia

Se vinde Palatul Andrenyi din Arad, preţ de pornire de 2,5 milioane de euro

redactia

Oferta turistică a Clujului, promovată în cadrul Târgului Internațional de Turism al României

Stefana Muresan

Investiții de milioane de euro la Spitalul Municipal din Timișoara

Transilvania Business

Eldi reinventează reţeta bunului gust

Stefana Muresan

Six concepts of Solidarity Transport Hub Poland

Ligia Voro

CBRE a asistat Hexagon în vânzarea unui portofoliu de trei clădiri de birouri în Cluj-Napoca

Papuc Irina

Cinci avize pentru exploatarea aurului aluvionar în zona Munţilor Apuseni

Stefana Muresan

Electrogrup va extinde monitorizarea video a străzilor Clujului

Nora Dumitrescu

Municipiul Oradea, exemplu de bune practici în lupta cu Covid – 19

Traian Dan

Leave a Comment