Agricultura Judete Mediu Ultimele stiri

Fermele piscicole din Ardeal se luptă cu statul, cormoranii și braconierii

Investitorii în amenajările piscicole din Transilvania vor o mai mare implicare în domeniu a diriguitorilor României și Europei. Lipsa actelor de proprietate este impedimentul major în dezvoltarea fermelor, iar întârzierile în eliberarea contractelor de concesionare îi împiedică să primească licența de acvacultură.

Administratorii marilor lacuri ale Clujului, provenite de la fosta societate de stat Piscicola, se află de cinci ani în această situație. “Suntem fără datorii la stat, plătim redevență la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), avem autorizații de mediu, de protecție a barajelor împotriva inundațiilor, dar nu putem să facem investiții pe fonduri europene, nu ne putem achiziționa utilaje deoarece nu avem contracte de concesionare. Din cauza Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a ANPA, fiindcă nu s-a realizat cadastrarea terenurilor”, spun administratorii din zona Țaga – Geaca.

Dorel Pop figurează ca persoană fizică autorizată și administrează 30 ha de teren la Șimleu Silvaniei, preluate de la fosta cooperativă agricolă de producție din localitate, însă are dificultăți în a amenaja bălțile aflate pe mijloc. “Cu toate că am luat licența de acvacultură, deoarece acest teren figurează ca fâneață, nu am putut accesa fonduri europene”, a povestit acesta.

Gheorghe Ștefan, secretar de stat în MADR, le-a transmis acestora, la Cluj, că va face demersurile necesare pentru ca licența să nu fie condiționată de contractele de concesionare și să fie suficientă garanția activelor preluate. “Vrem să facem cadastrarea pe zone istorice – Ardeal, Banat, Moldova, Muntenia – prin intermediul unor licitații, pentru ca apoi să poată fi realizate acele contracte de concesionare. Facem această segmentare în ideea de a grăbi tot acest proces”, a menționat oficialul MADR.

El le-a recomandat investitorilor axați pe creșterea intensivă să folosească metoda vivierelor (plase de poliamidă), ce permite obținerea unor cantități de până la 400 de tone de crap pe 10.000 mp, față de 3-4 tone, cât se produc de obicei. “Sunt indicate furajele granulate. Eu, pe când aveam fermă piscicolă, le foloseam pe cele solubile în cazul crapului pentru a vedea dacă le consumă la suprafață. Altfel, dacă le arunci pe fundul apei, nu știi dacă ele sunt mâncate sau se risipesc”, le-a sugerat acestora secretarul de stat.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Cluj atrag atenția că procesul de cadastrare în numele statului va fi foarte greu de realizat deoarece unele persoane au întabulat deja terenurile de sub aceste lacuri. “Așa s-a petrecut la Țaga Mare, Geaca. Mulți și-au ridicat cabane pe mal și au blocat accesul celor care operează lacurile. Despre braconaj să nu mai vorbim”, au relatat aceștia.

Criză de ingineri piscicoli

Fermierii ardeleni se plâng de lipsa inginerilor piscicoli, în ultimii ani, odată cu desființarea liceelor și a facultăților cu acest profil. Crescătorii de pește din Borșa au nevoie de oameni specializați, dar încă nu i-au găsit. “Din păcate, nu avem ferme pentru icre embrionate, laboratoare genetice. Am întâmpinat și noi dificultăți cu păstrăvul fântânel care de obicei se vinde dublu față de cel curcubeu. Nu există nici veterinari specializați pe acvacultură”, au arătat aceștia.

Inginerul piscicol Ciprian Mitre, de la ferma din Cehu Silvaniei, militează pentru subvenționarea europeană a producătorilor locali în noul exercițiu financiar al UE, 2021-2027. “Am vorbit cu un inginer român care a gândit un sistem circulant în Irlanda, însă ca să îl aducem înapoi acasă trebuie să îi dăm cel puțin 1.000 de euro. Noi nu avem probleme cu activele, dar tot terenul este întabulat pe statul român, însă pentru obținerea licenței avem nevoie de un nou contract de concesionare pe care nu știm când îl vom primi”, a explicat inginerul.

Ferma de păstrăv curcubeu din Plopiș s-a folosit de experiența de la lacul Bicaz. “Se simte nevoia unui sistem eficient de asigurare a peștilor, mai ales când îți propui să faci 500, 700. 1.000 de tone pe an. Au fost zile cu temperaturi foarte mari și în Bicaz, ceea ce se traduce în pierderi de efectiv piscicol. Ar trebui să existe și un program național de atragere a tinerilor specialiști în cadrul fermelor piscicole sau în activitatea de procesare. Noi am găsit un astfel de specialist în Turcia pentru că aici nu am reușit să dăm de cineva pe care să îl formăm”, a spus reprezentantul fermei.

“Situația în piscicultură este foarte gravă în România, iar viitorul e sumbru. Studenții sunt comozi, se îndreaptă spre medicină, spre informatică. Este foarte greu să ții un absolvent de facultate, cu masterat, pe 1.500-1.800 de lei, la o fermă piscicolă de la țară”, remarcă Daniel Cocan, conferențiar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.

În căutarea peștelui pierdut

Andrei Pop, președintele Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Cluj, a propus înființarea unor ministații zonale pentru producerea de puiet necesar primenirii apelor din domeniul public. “Prin aceste centre, în 5-10 ani am putea astfel să revigorăm pescuitul sportiv în România. Mă refer aici nu la creșterea de puiet de ciprinide, precum crap sau caras, ci a unor specii tot mai rare în apele noastre, precum clean, scobar sau mreană”, a adăugat acesta.

Direcția Generală Pescuit a MADR a prezentat la Cluj programul pentru acvacultură și pescuit din viitoarea perioadă europeană de finanțare. Experții au dat detalii despre măsurile lansate în perioada februarie – martie, principalele impedimente întâmpinate, demersurile necesare pentru remedierea lor și propuneri din partea sectorului piscicol pentru noua perioadă de programare a UE. Au participat 100 de investitori în piscicultură din Transilvania.

Principalele strategii ale MADR sunt sprijinirea acvaculturii și a pescuitului marin, dezvoltarea locală a sectorului, asocierile cooperatiste, sprijinirea activităților pescărești durabile, protecția și restaurarea biodiversității acvatice, conștientizarea impactului asupra mediului, măsuri pentru procesarea și comercializarea peștelui, calificarea forței de muncă, modernizarea adăposturilor pescărești, refacerea zonelor de reproducere naturală.

Cea mai mare păstrăvărie din țară, preluată de Vuza

Una dintre cele mai moderne păstrăvării din Sud-Estul Europei, situată în localitatea sălăjeană Plopiș, a fost cumpărată în 2015 de Contactoare Buzău, din grupul Serviciile Comerciale Române, controlat de cel mai bogat clujean, Ștefan Vuza. Deși ferma înființată de Augustin Răcean și de Vasile Gorgan a fost modernizată cu fonduri europene de 2,8 milioane de euro, a suferit ulterior o mortalitate piscicolă totală după revărsarea dejecțiilor toxice ale unei ferme de porci mistreți amplasată în amonte de un investitor austriac, iar societatea Curcubeul de Plopiș a intrat în faliment. Capacitatea proiectată a fermei era de 240 tone/an. Consultanții noului investitor au folosit modelul danez de creștere intensivă, iar din 2016 aceasta începea să vândă puiet.

Cormoranii, spaima fermierilor

“În afara braconajului, cormoranii reprezintă cea mai mare amenințare pentru peștii din zona noastră care vor fi decimați în câțiva ani. Aceștia sunt protejați doar în țările nordice și în România”, se plâng pescarii sportivi. Nici fermierii nu îi agreează. “Aceste păsări migratoare, ihtiofage cauzează pierderi enorme fermelor noastre, mai ales în decembrie. Pe noi nu ne despăgubește nimeni dacă acestea se lasă cu toată greutatea pe plasele de protecție pe care le montăm, până le rup. A fost un caz în care în acest fel au devorat 100 de tone de pește, aducând ferma respctivă în pragul falimentului”, au spus fermierii.

(Materialul a fost publicat în ediția print a revistei Transilvania Business cu numărul 93 – martie/aprilie 2020)

Related posts

Sapte ani de la primul targ Produs de Cluj, marcati la Dej

Stefana Muresan

Gusturile Iernii, în cadrul Programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană

redactia

Zboruri spre Atena de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, operate de cea mai mare companie aeriană din Grecia

Stefana Muresan

Mandatul directorului general al Antibiotice Iaşi, Ioan Nani, a fost prelungit cu încă patru ani

Papuc Irina

Trei fraţi din Cluj vând fructe de 2 mil. lei dintr-o livadă de 100 de hectare

Stefana Muresan

Mobilierul de Șimleu a făcut profit dublu înainte de criză

Nora Dumitrescu

Peste 100 de startup-uri câștigătoare la Startarium PitchDay 2018. Trofeul competiției pentru startup-uri a fost revendicat de iTux

redactia

Centru de Excelență în Stomatologie în valoare de 600.000 de euro la Oradea

Traian Dan

Un miliard de euro de la UE pentru restartul IMM-urilor din România

Traian Dan

Care sunt cele mai puternice afaceri din județul Alba

redactia

Aplicațiile tinerilor din Transilvania care ar putea schimba lumea

Nora Dumitrescu

Osea Interiors, un nume nou se lansează pe piața de amenajări interioare high-end și luxury

Ligia Voro

Terasele s-ar putea deschide la 1 iunie, sezonul estival pe litoral la 15 iunie

Traian Dan

Se deschide cel mai mare magazin de modă din Transilvania

Nora Dumitrescu

Investitie noua pentru ANTARES

Ionut Oprea

Nouă clădire pentru secţia de psihiatrie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia

redactia

Clujul va avea hub-uri educaționale în noile sale cartiere

Nora Dumitrescu

Energy Strategy Summit (ed. IV)- sectorul energetic față în față cu un pachet de strategii

Ligia Voro

A apărut primul magazin mobil cu produse locale din Transilvania

Nora Dumitrescu

Cinci companii băimărene, premiate la gala de excelență

Nora Dumitrescu

Teraplast Bistriţa şi-a dublat afacerile în primele nouă luni din 2018

redactia

Producătorul vinurilor LILIAC (Batoș-Lechința) pregătește facilități de cazare în vie

Stefana Muresan

Salamul de Sibiu, mai scump cu 10%, deși prețul materiei prime de bază a crescut mai mult

Papuc Irina

[Enjoy Transylvania!] Lechința, the Land of Revived Saxon Vineyards

Transilvania Business

Leave a Comment