Studiu de caz: o analiză calitativă a vieții în comuna Ibănești, de pe Valea Gurghiului
Comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare. Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aceste lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori – mediu înconjurător, servicii medicale, produse locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la utilități, gospodărire publică – specifici analizelor calitative ale vieții.
Însoțit de Edward de Wales, viitorul rege Edward al VII-lea al Angliei, tânărul prinț moștenitor Rudolf al Austriei cutreiera, prin 1888, munții Gurghiului. Departe de protocolul și strictețea curții de la Viena, de răceala și conservatorismul tatălui său, împăratul Franz Joseph, prințul Rudolf era acum liber.
Îmbrăcat într-un costum vânătoresc din zona Steiermark, cu jachetă și pantaloni scurți din piele de capră neagră, pasionat de vânătoare și de științele naturale, se bucura de liniște și de natură. Locurile au atras și mai târziu oaspeți de seamă. Trenul Curții Regale aducea la Reghin regi, prinți, suite alese care de aici o luau în sus, traversând pădurea Mociar, înspre Gurghiu și Lăpușna. Regii Ferdinand, George al Greciei, Carol al II-lea, Alexandru al Iugoslaviei, prim-ministrul Tătărăscu, prințul moștenitor Mihai, iar șirul numelor celebre ar putea să continue, au cutreierat cu piciorul sau călare locurile în timpul partidelor de vânătoare. Personalități, oameni simpli, de-ai locului, cum era țăranul Gliga Vasile Drăgan, din Ibănești – a cărui fotografie a ajuns la expoziția de vânătoare din Viena de prin anii 1890 – și tradiții s-au împletit de-a lungul timpului, dând naștere unui bogat patrimoniu istoric și etnografic. În prezent, comuna de pe Valea Gurghiului este într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și se implementează programe de dezvoltare.
Am căutat să analizăm cum se reflectă concret toate aceste lucruri în viața comunității din Ibănești pe baza unor indicatori – mediu înconjurător, servicii medicale, produse locale, calitatea educației și școlilor, cultură, acces la utilități, gospodărire publică – specifici analizelor calitative ale vieții.
Cadru natural: punctaj maxim
Mediul înconjurător este un criteriu care depunctează la nivel internațional numeroase orașe în analizele de calitate a vieții, fiind sancționate cu precădere temperaturile ridicate, poluarea aerului și calitatea scăzută a apei. Ibănești adună aici punctaj maxim: apă curată, de izvor, care alimentează rețeaua publică de apă potabilă, aer puternic ozonificat, răcoare de munte și arii naturale protejate – două situri Natura 2000 (situl Călimani-Gurghiu și Depresiunea şi Munţii Giurgeului), rezervația de molizi de rezonanță Lăpușna, aria naturală de interes național Seaca, dealuri presărate cu o salbă de pășuni și stâne.
În Poiana Obârșii a fost inaugurată în 2016 o stână construită la standarde europene, cu spații moderne pentru cazarea oierilor, procesarea laptelui, depozitarea produselor, panouri fotovoltaice, dușuri, chiuvetă, reprezentând o îmbunătățire semnificativă a calității vieții pentru cei care lucrează aici. Modelul a fost preluat și de Asociația Crescătorilor de Animale “Ovidius” Brădețelu – Ibănești care are deja în construcție o stână după modelul celei din Obârșii, la Fătăciunea. Anul acesta încep lucrările la încă o stână, la Siriod. Pentru promovarea produselor proprii, la stânele din Brădețelu, Fătăciunea, Siriod, Cocoș, asociația are în plan construirea de foișoare unde produsele să fie prezentate într-o manieră atrăgătoare vizitatorilor și a conceput o siglă ca element de promovare și identitate.
Anul trecut și-a început funcționarea Oficiul de dezvoltare montană Ibănești, subordonat Agenției Naționale a Zonei Montane, care deservește toate UAT-urile din zona montană a județului Mureș. Prin activitatea oficiului din Ibănești, opt produse au primit mențiunea de calitate facultativă “Produs Montan” și alte dosare sunt în lucru. Mențiunea reprezintă un avantaj în promovarea produsului, aduce o reducere la TVA și este condiționată de proveniența materiei prime și de locul de procesare, care trebuie să fie montane. Înființarea oficiului și, de asemenea, numirea lui Dan Vasile Dumitru, primarului comunei Ibănești, drept reprezentant al zonei montane a județului Mureș în Comitetul de masiv din Grupa de munți Centrală se înscriu într-o direcție națională de acțiune pentru reglementarea modalităților de protecție și dezvoltare a zonei montane.
Punctual: gospodărirea comunei
Dacă ar fi să schițăm o piramidă a lui Maslow adaptată nevoilor unei comunități rurale, drumurile, apa curentă și canalizarea se plasează, cu siguranță, pe prima treaptă a piramidei, a nevoilor de bază. Este un trio fără de care nu se poate gândi o dezvoltare solidă și sustenabilă în toate domeniile și o zonă spre care Primăria Ibănești a direcționat, cu rezultate importante, cele mai multe finanțări din fonduri europene și guvernamentale.
Locuitorii beneficiază de servicii de salubritate, colectare selectivă a deșeurilor, apă potabilă de izvor ozonată la rețeaua publică de alimentare, canalizarea cu stație proprie de epurare modulară și modernă – Ibănești fiind una dintre puținele comune care beneficiază de stație proprie de epurare. “Am introdus canalizarea în comună, de-a lungul drumului județean, și acum lucrăm la extinderea rețelei de canalizare, cu finanțare guvernamentală. Peste 1.000 de locuințe sunt racordate la rețeaua comunală de apă și, tot prin fonduri guvernamentale, avem un proiect pentru aducțiunea unor noi surse de apă, pe fondul creșterii numărului branșărilor și al secetei din lunile de vară din ultimii ani. Este vorba de o aducțiune de apă de 12,5 kilometri de pe Valea Fâncelului până la bazinele noastre de apă de izvor de munte. Execuția proiectului este în etapa de finalizare”, arată Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.
Asfaltarea drumurilor a fost și rămâne o prioritate a administrației publice locale. Chiar dacă piatra cubică din Ibănești sat este doar o amintire și drumul județean este asfaltat, încă mai este de lucru. Treptat însă, kilometrii de drum asfaltat se adună, a crescut lungimea șanțurilor carosabile și a aleilor pietonale, prin accesarea de fonduri europene se lucrează la asfaltarea drumurilor laterale și sunt în derulare demersuri pentru trecerea unor drumuri forestiere aflate în intravilanul comunei din administrarea Romsilva în administrarea comunei – pentru ca ulterior primăria să poată accesa și pentru aceste zone fonduri pentru asfaltări și introducerea canalizării.
Pe raza întregii comune s-au amplasat indicatoare cu numerele de casă, de un real ajutor pentru orientare (este comuna cu cea mai mare suprafață din județ, cu o rețea de drumuri și străzi de peste 165 km), lucru confirmat de firmele de curierat care operează în zonă. Funcționează serviciu WiFi gratuit (parola: primariaibanesti) în centrul satelor, la căminele culturale, în stațiile de autobuz, parcuri, terenuri de sport, în zona festivalului Văii Gurghiului și în tabăra de la Lăpușna. În cadrul serviciului public de gospodărire comunală s-au achiziționat utilaje autopropulsate, buldoexcavator și autogreder, pentru întreținerea infrastructurii rutiere și un utilaj multifuncțional pentru măturat și spălat străzi.
Produse locale: Telemea de Ibănești, miere bio și păstrăv
Primul produs românesc inclus în registrul european al produselor cu “denumire de origine protejată” (DOP) este Telemeaua de Ibănești, o specialitate de brânză produsă din laptele obținut de la vacile crescute în zona văii Gurghiului și sărată prin utilizarea saramurii provenită de la fântânile cu apă sărată din localitatea Orșova (comuna Gurghiu). În comună se află una dintre cele mai mari păstrăvării din țară, păstrăvăria Lăpușna, în proprietatea Ocolului Silvic Gurghiu, cu o capacitate de producție de 25-27 de tone de păstrăv fântânel. Pe lângă păstrăvăria de la Lăpușna, în Ibănești, aproape de centrul comunei, s-a deschis o nouă păstrăvărie, o prosperă afacere de familie cu proiecte de extindere. A câștigat teren și apicultura, iar câteva familii au deja vechime în domeniu, printre sortimentele de miere bio pe care le produc numărându-se și mierea polifloră de munte, care beneficiază de calitatea și proprietățile florei spontane din zona curată, nepoluată a comunei. Tot flora spontană este materia primă pentru o afacere de export, prin care ceaiuri bio din plante medicinale ajung din Ibănești direct în magazinele din Statele Unite ale Americii, sub brandul Wild Bliss Organics. Producerea legumelor este la căutare, cu localnici care produc și vând, pe baza certificatelor de producători, castraveți, ardei, roșii, fasole, vinete, varză, răsaduri. Când sezonul este încheiat, scot la vânzare dulcețuri, zacuscă, siropuri naturale, compoturi și murături.
„Oameni întâlnesc oameni”. Deschidere europeană
În vara lui 2021, în Ibănești va fi loc de întâlnire pentru oameni din toate țările Uniunii Europene, un veritabil festival al multiculturalității. Timp de cinci zile, sub sloganul “Oameni întâlnesc oameni” (“People Meet People”), delegații din țările membre UE, însumând peste 240 de persoane vor fi găzduite de localnici, vor descoperi zona, cu obiceiurile și tradițiile sale.
În 2007, Primăria Ibănești a acceptat invitația de a face parte din organizația europeană Carta Comunităților Rurale Europene. De atunci, comuna mureșană reprezintă România în structura europeană, localnicii vizitează și fac de mai multe ori pe an schimburi de experiență cu locuitori din alte zone rurale europene, și a găzduit, la rândul ei, două întâlniri internaționale dedicate tinerilor. Evenimentul din vara anului viitor le depășește însă în amploare, fiind cel mai important din calendarul anual al organizației europene și presupune o mobilizare organizatorică și a comunității exemplare. Întâlnirea este finanțată prin fonduri europene, printr-un proiect ce va fi găzduit, în perioada 2020-2021, pe lângă România (Ibănești), de Spania, Olanda, Croația și Letonia.
După exemplul altor 12 municipalități membre, în Ibănești s-a luat în acest an decizia înființării Asociației Prietenii Europei (Friends of Europe), structură prin care se va derula colaborarea cu organizația europeană și care, mai mult, va iniția proiecte de dezvoltare la nivel local – asociația își propune accesarea de finanțări, derularea de activități de interes local, încurajarea voluntariatului, derularea de parteneriate și proiecte europene comune cu asociațiile din celelalte localități.
„Te informezi, te formezi, te luminezi”.
Dacă intri într-o pauză în Școala Gimnazială Ibănești ești întâmpinat de muzică pe coridoare. Mergând mai departe, găsești interioare luminoase și spațioase, o atmosferă prietenoasă și caldă. Și peste tot te însoțește, ca de altfel și în celelalte trei școli din comună, mesajul cu misiunea școlii: „Te informezi, te formezi, te luminezi”.
În școlile din Ibănești s-au făcut investiții importante din bugetul local: reparații, renovări interior-exterior, recompartimentări, îmbunătățiri care crează un mediu plăcut de învățare și predare. Toate acestea sunt completate cu o bază materială modernă: table inteligente la școlile din Ibănești, Isticeu și Ibănești Pădure, videoproiectoare, flipcharturi, un laborator fonic pentru studierea limbilor străine în Ibănești, și mai urmează unul la Ibănești Pădure, jucării pentru grădiniță, locuri de joacă, cabinete de informatică, kituri pentru matematică și limba română clasele 1-4 și pregătitoare, un fond de carte recent îmbogățit cu cărți în valoare de peste 16.500 lei, obținute în urma câștigării a două concursuri naționale. “Nu am urmărit atât volumul de cărți, cât calitatea cărților pe care le-am putut obține prin aceste concursuri pentru elevii noștri. Sunt cărți noi, scumpe, la prețul cărora ne-am uita în mod normal de două ori înainte de a le cumpăra, dar pe care, cu această ocazie, le-am putut obține”, spune Ingrid Dan, directoarea Școlii Gimnaziale Ibănești. Luna aprilie aduce Concursul multidisciplinar de creație “Ion Creangă” ediția a IX-a internațională, un concurs organizat de școala din Ibănești la care în anii precedenți s-au înscris concurenți și din Lituania, Ungaria, Croația, SUA, Spania.
Din agenda culturală
În ceea ce privește agenda culturală, aceasta consemnează câteva evenimente anuale cu tradiție. Comuna Ibănești este gazda Festivalului Văii Gurghiului, organizat în satul alegoric de pe platoul Fâncel – un eveniment prin care, pe parcursul a trei zile, în penultimul weekend din luna august, zeci de mii de oameni descoperă tradițiile, obiceiurile, mâncarea, ospitalitatea localităților de pe Valea Gurghiului. Acestuia i se adaugă un festival de pricesne organizat de parohiile din Ibănești și Hodac, un concert de colinde, organizat de Primăria și Consiliul Local Ibănești sau Școala Gimnazială Ibănești, un spectacol dedicat persoanelor vârstnice, organizat de Primăria și Consiliul Local Ibănești, concurs de poezie patriotică inițiat de Biblioteca Ibănești – activități care se desfășoară în căminele culturale din comună.
“Pe lângă spectacole, serbări, concerte, tot timpul aici au loc ședințe și întruniri informative, adunări generale ale asociațiilor din comună. Fiind locuri atât de importante pentru comunitatea noastră, a fost un lucru firesc să ne gândim la accesarea de fonduri europene care să permită desfășurarea acestor evenimente în spații moderne și bine echipate”, arată Dan Vasile Dumitru.
Prin fonduri europene, pe măsura 3.2.2, cu cofinanțare din buget propriu, căminul din Ibănești a fost dotat cu aparatură și echipamente moderne și prin două noi finanțări, însumând 750.000 de euro, la căminele culturale din Ibănești și Ibănești Pădure se vor realiza lucrări complete de renovare și reabilitare: consolidarea structurii de rezistență, a tavanului, înlocuirea acoperișului, izolare termică, instalații de încălzire, ventilație și climatizare noi, instalații moderne de stingere a incendiilor.
După ce a reușit preluarea taberei de la Lăpușna de la Ministerul Turismului, Primăria Ibănești a realizat aici investiții, readucând în stare de funcționare un vechi simbol al comunei care oferă aproximativ 40 de locuri de cazare pentru tabere de creație, simpozioane, fiind un loc consacrat pentru cantonamentele de fotbal și stagii de antrenament în arte marțiale cu participare internațională, dar este căutat și de grupuri de iubitori de natură. Nu departe de tabăra de la Lăpușna, dedicată celor care doresc un contact nemijlocit cu natura, se află Castelul Regal de Vânătoare de la Lăpușna, construit între 1925-1926 și care a aparținut regilor României, unde cei pasionați de istorie se pot caza chiar în camerele regale și pot descoperi povești fascinante, în prezent proprietatea Grand Hotel Tîrgu Mureș.
Salvatorii de la EPA SMURD Ibănești
Dacă vorbim de Ibănești, vorbim și de primul echipaj de prim-ajutor SMURD de la nivel național, înființat în anul 2000 în cadrul “Pompierilor civili”, finanțat de comunele Ibănești, Hodac și Gurghiu, după care au urmat echipajele din Sovata și Iernut.
“Motivul înființării lor a fost reducerea timpului de reacție la intervențiile de urgență de cod galben și roșu, echipajele respective fiind instruite inclusiv în defibrilarea semi-automată în cazul stopului cardiac”, explica dr. Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.
“A fost atunci o perioadă de pionierat pentru SMURD, o perioadă în care a trebuit să învingă reticența medicilor și neîncrederea în paramedici”, își amintește Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibănești.
În acei ani de început pentru SMURD, aici veneau primari din țară pentru a vedea modul de lucru și funcționare pentru a înființa și organiza, la rândul lor, unități SMURD. Au trecut 20 de ani de atunci – ani de intervenții (numai în anul 2017, SMURD Ibănești a avut 1.176 de intervenții), ani în care au salvat vieți și au câștigat încrederea, respectul și admirația oamenilor. Anul trecut a fost echipat cu o nouă ambulanță pentru intervenții.
Ibănești, comuna care încheie șirul localităților de pe Valea Gurghiului, este concretizarea proverbului “omul sfințește locul”: binecuvântată cu o natură de vis, posesoare a unei valoroase moșteniri istorice și etnografice, comunitatea își valorifică din plin atuurile și potențialul de dezvoltare prin produse și inițiative locale, investiții în gospodărire, educație, cultură, viziune europeană, dând dovadă de un permanent spirit inovator.
(Articol publicat în ediția print a revistei Transilvania Business, numărul 93 – martie/aprilie 2020)
