Asociația Română a Apei (ARA) este o asociație profesională înființată în 1995, care reprezintă interesele operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare. Președintele ARA, Felix Stroe, ne vorbește despre valoarea investițiilor realizate în ultimii ani și principalele provocări ale operatorilor economici.
În Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 se menționează că tendința consumului total la nivelul României, la începutul anului 2017, a fost de scădere. Care este consumul în prezent?
Referindu-ne strict la consumul de apă potabilă, contorizarea și ajustarea tarifelor pentru acoperirea completă a costurilor au fost elemente ce au contribuit la scăderea risipei și o mai bună gestionarea a resurselor existente. Astfel, dacă în anii ’90 consumul mediu era de 250-300 litri/om/zi, atunci în anul 2018 avem un consum mediu de 120 litri/om/ zi. Se păstrează în continuare diferențe importante între consumul în mediul urban (140 l/om/zi) și cel rural (100 l/om/zi), dar, cu siguranță, tendința este de stabilizare a consumului mediu.
Care este valoarea investițiilor totale realizate în domeniul alimentării cu apă și canalizării, inclusiv în județele din Transilvania și Banat?
La nivelul Asociației avem informații despre activitatea investițională desfășurată de membrii noștri – operatorii regionali, companii care au fost înființate pentru a realiza investițiile în infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare din fonduri europene. Procesul de realizare a investițiilor din fonduri europene presupune o muncă de pregătire minuțioasă și o desfășurare riguroasă, ceea ce necesită o capacitate instituțională ridicată. Dacă ne referim strict la cifre, atunci investițiile implementate de către operatorii regionali în perioada 2012-2018 au fost de aproape 15,2 miliarde de lei la nivel național, dintre care 6,3 miliarde lei în infrastructura de apă (5,3 miliarde de lei fiind fonduri europene) și 8,8 miliarde lei în infrastructura de apă uzată (8,4 miliarde lei fonduri europene).
În ceea ce privește investițiile din Ardeal și Banat, acestea au fost de 6,5 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde lei în infrastructura de apă (2,3 miliarde fonduri europene) și aproape 3,7 miliarde lei în infrastructura de apă uzată (3,5 miliarde fonduri europene).
Din cadrul ARA fac parte 48 de companii furnizori de servicii de alimentare cu apă și canalizare. Cât acoperă acestea din întreg teritoriul țării?
Practic, operatorii regionali împreună cu Apa Nova București și Ploiești deservesc peste 90% din populația țării branșată/racordată la servicii de apă și canalizare, valoare în creștere ca urmare a extinderilor și preluărilor de către operatorii regionali a sistemelor existente sau nou dezvoltate, fapt ce se întâmplă în mod continuu. Este cert că rigorile impuse privind furnizarea serviciului apă și apă uzată la parametri calitativi, obligă operatorii să aibă structuri ample, capacitate operațională de cel mai înalt nivel, cât și o sustenabilitate financiară bună care să asigure atât acoperirea cheltuielilor de exploatare, cât și un management al activelor adecvat. Experiența ultimilor ani și mai ales criza actuală generată de pandemie ne arată, dacă mai era nevoie, că viitorul este al operatorilor puternici, cu un număr minim de clienți deserviți (ce poate trece de 1 milion de persoane), astfel încât să poată să își respecte angajamentele față de aceștia, în condiții de calitate și siguranță depline, asigurând, totodată, conformarea cu cerințele de calitate impuse de către legislația națională și europeană.
Cine sunt cei mai mari operatori din Transilvania și care e valoarea lucrărilor realizate de aceștia?
Cei mai mari operatori din Transilvania și Banat sunt Compania de Apă Someș, Aquatim, Compania de Apă Brașov, Compania Aquaserv. Toți aceștia au accesat programe de investiții cu finanțare internațională încă din anii ’90, ceea ce le-a creat atât o bază solidă de creștere, materială și umană, cât și capacitatea de a implementa astfel de programe. Secretul este de a extinde aceste abilități în întreaga arie de operare, cât și către ceilalți operatori care nu au performanțele acestora. Asta nu înseamnă că nu avem operatori mai mici care au performanțe comparabile (chiar mai bune) atât operaționale, cât și financiare cu performanțele operatorilor mai mari.
Rata conectării la infrastructura de alimentare cu apă în mediul rural este de aproape o treime. Care sunt previziunile dvs – când acest procent poate ajunge cât mai aproape de 100%?
Este evident că gradul de conectare depinde atât de capacitatea de dezvoltare și investițională, dar și de dorința și capacitatea locuitorilor de a deveni consumatori. Apa este un element de bază, fundamental al vieții, dar are un cost. Dorința tuturor este de a-l face suportabil pentru toate categoriile de utilizatori și de aceea principiul solidarității se aplică atât între localități – unde localitățile mari, prin sistemul operatorului regional, sprijină localitățile mai mici, dar și pentru categoriile de utilizatori ce necesită sprijin. Aici este rolul autorităților centrale și locale de a pune în aplicare prevederile legale, astfel încât accesul la rețele să devină și conectare în practică, iar costul serviciului să fie acoperit. Totuși, având în vedere decalajul major existent, atingerea unui nivel satisfăcător de acces la rețele de apă și canalizare în România rămâne un obiectiv al următorului deceniu, a autorităților locale, care sunt responsabile de dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare.
De câte investiții mai este nevoie pentru a atinge acest succes?
Necesarul total de investiții pentru conformare atât în domeniul asigurării apei potabile, cât și a colectării și tratării apelor uzate depășește 20 de miliarde de euro. La acest efort trebuie adăugate și investițiile de menținere a capacităților, precum și un nivel adecvat al reparațiilor și întreținerii. Toate acestea ne arată, încă o dată, necesitatea unui management modern al activelor exploatate, creșterea eficienței operatorilor de apă, recuperarea completă a costurilor și o abordare modernă, actuală a relațiilor cu clienții, precum și faptul că autoritățile locale trebuie să trateze cu o mai mare responsabilitate serviciul de apă și de canalizare.
Cum stăm la capitolul construirea de sisteme de canalizare și stații de epurare în aglomerări umane mai mici de 2.000 l.e. – fiind unul din obiectivele de calitate a corpurilor de apă până în anul 2027?
În prezent nevoile investiționale la nivelul țării sunt foarte mari, iar resursele disponibile (financiare și umane) sunt limitate. De aceea, este nevoie de a prioritiza investițiile în funcție de urgența acestora și de capacitatea beneficiarilor de pregătire și implementare a proiectelor. În prezent, prioritar sunt aglomerările cu peste 2.000 l.e., deoarece din punct de vedere a poluării, acestea afectează calitatea corpurilor de apă mai mult decât cele sub 2.000 l.e. Cu siguranță, această abordare bazată pe gradul de poluare și risc, va contribui la îmbunătățirea calității corpurilor de apă. Pentru aglomerările sub 2.000 l.e. se analizează posibilitatea implementării unor soluții alternative, Sisteme Individuale Adecvate care asigură cerințele din punct de vedere al protejării surselor de apă, dar care din punct de vedere financiar pot fi sustenabile pe termen lung, sistemele centralizate nefiind o soluție durabilă în condițiile unei densități mici a populației și al unui consum relativ scăzut.
Care sunt ultimele proiecte/modificări juridice importante inițiate de ARA?
ARA urmărește toate proiectele de acte normative cu impact asupra sectorului serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare aflate în pregătire sau dezbatere, colaborând atât cu comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României, cât și cu reprezentanții ministerelor și autorităților ce au competențe și atribuții în domeniu.
În urma acestor colaborări și a analizelor făcute, inclusiv în cadrul Comisiei interministeriale, din care face parte și ARA, au rezultat propuneri de modificare a unor acte normative, din care menționăm Legea nr. 131 din 15 iunie 2018 prin care s-a reglementat dreptul de folosință și de trecere în cazul realizării, dezvoltării, întreținerii și modernizării sistemelor pentru utilități publice și în cazul terenurilor pe care este amplasată infrastructura, indiferent de titlul de proprietate asupra terenului; Legea nr. 215 din 27 iulie 2018 prin care s-a reglementat acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru familiile și persoanele singure cu venituri reduse, în vederea plății serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, în limita a 75 l/persoană/zi; decontarea, din bugetul local sau alte surse de finanțare legal constituite, a valorii sau a unei părți din costurile legate de branșarea/racordarea la sistemul de alimentare cu apă și de canalizare, pentru familiile/persoanele singure; inventarierea sistemelor de epurare individuală la nivelul UAT și monitorizarea acestora de către Garda de Mediu etc. *(întreaga listă a actelor modificate și datorită inițiativelor propuse de ARA, la finalul interviului – n.a.).
Subliniem și inițiativele de reducere a cotei de TVA la 9% atât pentru serviciile de alimentare cu apă, cât și pentru cele de canalizare, dar și preocuparea actuală legată de adoptarea de măsuri pentru asigurarea continuității activității în condițiile pandemiei, care ne afectează pe toți.
Pe termen lung, considerăm că legislația de bază pentru aceste servicii esențiale pentru toate activitățile trebuie revizuită astfel încât să poată să își desfășoare activitatea fără a fi afectată semnificativ de condiții deosebite precum starea de urgență.
Care va fi impactul crizei Covid-19 asupra operatorilor din domeniu? Cum activează companiile de apă în prezent și ce intervenții vor fi necesare în domeniu?
Este clar că va fi un impact negativ, dar este prematur să-l evaluăm. Această criză a scos în evidență că o serie întreagă de proceduri și abordări trebuie schimbate. Companiile furnizoare de servicii de alimentare cu apă și canalizare în această perioadă și-au continuat activitatea la foc continuu și și-au adaptat o serie de practici operaționale. Astfel, comunicare cu clienții s-a mutat în mediul online, deși metoda tradițională era față în față. De asemenea, multe companii au folosit oportunitatea de a promova încasarea prin mijloace electronice, posibilitate existența, însă nevalorificată la maxim de către clienți, având în vedere și faptul că sunt mulți utilizatori în mediul rural.
Cifrele preliminare ne arată că încasările în această perioadă s-au diminuat semnificativ, media fiind de 40%. Mai mult, a scăzut consumul sub 90% din consumul planificat pentru anul 2020, urmare închiderii activității de către agenții economici, închiderea unităților de învățământ etc. Dacă aceste valori se mențin pe perioadă mai lungă, operatorii de servicii de alimentare cu apă vor avea dificultăți mari în asigurarea bunei desfășurări a activității, precum și în activitatea de implementare a proiectelor cu fonduri europene. În acest sens, ne-am adresat guvernului României, aducându-le la cunoștință problemele cu care se confruntă operatorii în această perioadă. Așteptăm ca autoritățile centrale să aibă în vedere, în toate măsurile dispuse, acest sector vital, esențial pentru fiecare dintre noi. Până în prezent, în afara faptului, că suntem obligați să asigurăm serviciul în mod continuu, nu a existat nici o altă măsura de sprijin pentru operatorii de apă și de canalizare. Nu știm cât va mai dura această criză, însă operatorii de apă urmăresc toate recomandările autorităților și colaborează cu celelalte instituții pentru a asigura că serviciile de alimentare cu apă și de canalizare se desfășoară în condiții de siguranță, atât pentru clienți, cât și pentru angajați.
Membrii ARA reprezintă circa 90% din piața serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.
//
* „(…) În urma acestor colaborări și a analizelor făcute, inclusiv în cadrul Comisiei interministeriale, din care face parte și ARA, au rezultat propuneri de modificare a unor acte normative, din care menționăm:
Legea nr. 131/15.06.2018 pentru modificarea si completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, prin care s-a reglementat dreptul de folosinta si de trecere in cazul realizarii, dezvoltarii, intretinerii si modernizarii sistemelor pentru utilitati publice si in cazul terenurilor pe care este amplasata infrastructura, indiferent de titlul de proprietate asupra terenului.
Legea nr. 215/27.07.2018 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006 si abrogarea alin. (2) al art. III din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare nr. 241/2006, prin care s-a reglementat: acordarea de ajutoare lunare de la bugetul local pentru familiile si persoanele singure cu venituri reduse, respectiv care au media veniturilor banesti lunare sub salariul minim brut garantat pe tara, in vederea platii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, in limita a 75l/pers/zi; decontarea, din bugetul local sau alte surse de finantare legal constituite, a valorii sau a unei parti din costurile legate de bransarea/racordarea la sistemul de alimentare cu apa si de canalizare, pentru familiile/persoanele singure; unitatile administrativ teritoriale pot adopta hotarari pentru scutirea populatiei de la plata colectarii, transportului, epurarii si evacuarii apelor pluviale cu plata valorilor respective; inventarierea sistemelor de epurare individuala la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale si monitorizarea acestora de catre Garda de Mediu.
Legea nr. 196/20.07.2018 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari si administrarea condominiilor. Prin modificarile adoptate s-a urmarit reglementarea mai stricta, respectiv obligativitatea infiintarii Asociatiilor de Proprietari la nivelul condominiilor.
Legea nr. 11/05.01.2018 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.
H.G. nr. 1/10.01.2018 pentru aprobarea conditiilor generale si specifice pentru anumite categorii de contracte de achizitii aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice.
H.G. nr. 422/13.09.2018 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobate prin H.G. nr. 93/2016.
Ordinul nr. 39/10.05.2018 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 690/23.11.2017, pentru preluarea si adoptarea in cadrul POIM a unor instructiuni emise in cadrul POS Mediu 2007-2013.
Legea nr. 298/07.12.2018 privind unele masuri in domeniul protectiei apelor. Prin aceasta lege s-a reglementat ca operatorii ce au statii de epurare nefinalizate sa se poata incadra in Normativul NTPA 002 – privind deversarea apelor in emisar.
Ordinul nr. 6466/17.12.2018 pentru modificarea reglementarii tehnice “Normativ privind proiectarea, executia si exploartarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Indicativ NP 133-2013” aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, nr. 2901/2013 in sensul ca statiile de pompare ape uzate subterane amplasate in carosabil sau sub trotuare sa poata fi amplasate la o distanta mai mica de 50 m de cladirile de locuinte.
Instructiunea nr. 14/19.06.2018 pentru modificarea si completarea Instructiunii nr. 7/20.06.2017 privind facturarea separata a cheltuielilor aferente actelor aditionale, modalitatile de stabilire a sumelor ce urmeaza a fi solicitate de catre Beneficiarii Axelor prioritare 3-8 ale Programului Operational Infrastructura Mare, aprobarea formatului cererilor de prefinantare/plata/rambursare, a Fisei de monitorizare si a Raportului de progres, a listei documentelor justificative aferente cererilor de plata/rambursare/ prefinantare, precum si alte dispozitii.
Instructiunea nr. 15/16.07.2018 pentru modificarea si completarea Instructiunii nr. 7/20.06.2017, privind facturarea separata a cheltuielilor aferente actelor aditionale, modalitatile de stabilire a sumelor ce urmeaza a fi solicitate de catre Beneficiarii Axelor prioritare 3-8 ale Programului Operational Infrastructura Mare, aprobarea formatului cererilor de prefinantare/plata/rambursare, a Fisei de monitorizare si a Raportului de progres, a listei documentelor justificative aferente cererilor de plata/rambursare/ prefinantare, precum si alte dispozitii.
Instructiunea nr. 17/06.08.2018 privind utilizarea Metodologiei de cuantificare a valorii unor modificari contractuale in aplicarea Ordinului ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 6906/23.11.2017 pentru aprobarea Instructiunii privind prelucrarea si adoptarea in cadrul POIM a unor instructiuni emise in cadrul POS Mediu 2007-2013, cu modificarile si completarile ulterioare.
Instructiunea nr. 18/26.09.2018 pentru modificarea si completarea Instructiunii nr. 7/20.06.2017 privind stabilirea, raportarea si urmarirea progresului indicatorilor pentru Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, precum si alte dispozitii.
Modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de construire, actualizata, in sensul ca „Certificatul de Urbanism, avizele, acordurile, permisele sau autorizatiile sa ramana valabile pana la finalizarea proiectului de investitii””.
(Publicat în ediția print TB nr. 94 – mai/iunie 2020)
