Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), a lansat în aprilie 2020 un sondaj care vizează hotelierii români pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra industriei hoteliere. Sondajul, realizat în perioada 24 aprilie-25 mai, explorează felul în care afacerile au fost afectate din cauza pandemiei COVID-19, identificând factorii critici dominanți din criză. Cushman & Wakefield și FIHR vor continua să inițieze discuții relevante cu autoritățile, în vederea obținerii unui sprijin adecvat pentru industria hotelieră.
Sectorul hotelier luptă pentru a supraviețui
Primele cazuri de coronavirus în România au fost anunțate pe 26 februarie 2020, iar Guvernul a implementat o stare de urgență începând cu 14 martie și a restricționat toate călătoriile internaționale. Deși așteptările inițiale pentru 2020 erau promițătoare, datele din 2019 indicând o creștere de 5% a înnoptărilor față de 2018, situația generată de COVID-19 și restricțiile adoptate în consecință de către guvern, au cauzat o criză fără precedent în industria hotelieră.
Luând în considerare condițiile actuale ale pieței și sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelier afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie și mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supraviețuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deși hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenție guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forța de munca din industria hotelieră.
Similar altor țări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaționale și costurilor de promovare și marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români** au luat măsuri de reducere a efectivului de salariați peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparație cu o medie de 24% în CEE. În pofida faptului că granițele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.
Suportul guvernamental, insuficient pentru industria hotelieră
Respondenții hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulțumire comparativ cu celelalte țări din CEE, 85% dintre aceștia considerând că informațiile comunicate de autorități au fost neclare. Deși gradul de satisfacție față de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte țări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuți, în comparație cu 10% în celelalte țări.
Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înțelegere clară a modalităților de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulțumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental.
În timp ce în multe alte țări, guvernele au anunțat deja un ajutor specific pentru turism și sectorul hotelier, de exemplu subvenții financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia și campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat.
Drumul spre revenire
În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii** afirmă că asigurarea securității sanitare pentru oaspeți și angajați reprezintă principala prioritate a lor. În condițiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiștilor și a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenților au indicat că sunt în favoarea obținerii unei noi certificări de sănătate și securitate (Health & Safety).
Privind înainte
Odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaționale și locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităților. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceștia se vor confrunta, de asemenea, și cu provocări cauzate de creșterea ofertei pe piață, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.
În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranță la procesul de redresare al pieței, recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România, un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.
În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere și să marcheze procesul de recuperare printr-o creștere sănătoasă a gradului de ocupare și a ADR-ului.
Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susținută de creșterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum și de atractivitatea continuă a țării pentru întreprinderile internaționale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 și 2024, iar mai apoi este prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.
