Bistrița-Năsăud Enjoy Transylvania Gastronomie Industrie Judete Turism Ultimele stiri

[Enjoy Transylvania!] Lechința, tărâmul viilor săsești readuse la viață

Podgoria Lechința, care se așterne în zona deluroasă dintre Someșul Mare și Mureș la cam 400 de metri altitudine, este una dintre cele mai nordice de pe Podișul Transilvaniei. În aria podgoriei sunt cuprinse periferiile orașelor Bistrița, Beclean și Reghin.

Condițiile bioclimatice sunt favorabile culturilor viticole, cu soluri brune argilo-iluviale, brune luvice, brune mezobazice și soluri antropice și înclinații variabile ale versanților cu expunere sudică, între 5º și 25º. Viile nu sunt unite pe suprafeţe foarte mari, ci mai degrabă capătă aspectul unor oaze. Acestea au însă o serie de proprietăţi comune, ceea ce justifică încadrarea lor în aceeaşi podgorie.

Vinul produs în podgoriile Lechinței are o poveste originală și cu semnificații deosebite. E atât povestea unui vin de neuitat pentru cel care ajunge să-l guste, cât și istoria „vinului împăratului”. Cultura viţei-de-vie are o lungă tradiţie în această zonă. Aceasta a fos practicată de daci, primii locuitori cunoscuți ai zonei, şi s-a dezvoltat mai apoi sub stăpânirea romană, îndeosebi în perioada în care s-au construit drumuri ce serveau atât scopurilor militare, cât şi negoţului, una dintre căi fiind descoperită la Teaca, important centru viticol. În secolele XII-XIII, viticultura a cunoscut o perioadă foarte importantă de dezvoltare, datorată venirii saşilor din părţile Rinului, așezați în multe zone viticole din Transilvania. Aceștia au adus atât soiuri noi de viță-de-vie, cât și metode de cultivare mai eficiente. Se spune că vinul din această zonă, după trecerea Transilvaniei în stăpânirea Habsburgilor era preferat de Casa Regală austriacă, de unde a şi primit numele de „vinul împăraţilor”. Pare o regiune creată special pentru producția unor vinuri excepționale.

Podgoria cuprinde patru centre viticole importante: Lechinţa, Teaca, Bistriţa şi Batoş, cel din urmă fiind situat în judeţul Mureş.

Crama Vie-Vin Lechința este dovada că oamenii care iubesc ceea ce fac reușesc să mute munții și să treacă peste orice dificultăți. Adrian Botiș a moștenit pasiunea pentru vin de la bunicul său, iar, azi, cu un brand puternic în spate, Pârâul Uscat, a readus pe piață vinuri alese: celebrul Neuburger, dintr-un soi de struguri pe care doar sașii îl aveau, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel sau Pinot Noir.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan remarca faptul că Adrian Botiş a reuşit să-şi îndeplinească visul. „Îmi aduc aminte de discuţiile avute cu ani în urmă, atunci avea în vis un asemenea proiect şi e o foarte mare bucurie pentru mine să văd că aici, în momentul de faţă, avem o podgorie în adevăratul sens al cuvântului.

Avem o cramă cu vinuri care sunt la cea mai înaltă calitate şi nu pot decât să-l felicit pe Adrian Botiş, Bănică, aşa cum îi spunem noi, pe familia lui, pe toţi cei care îl sprijină pentru ceea ce a făcut aici. E un alt mod de a pune judeţul Bistriţa-Năsăud pe hartă, a cramelor, a vinurilor de foarte bună calitate”, a spus Preşedintele CJBN, Emil Radu Moldovan.

Acesta a ţinut să sublinieze și faptul că autorităţile locale, prin primarul Romeo Florian şi Consiliul Local, au venit în întâmpinarea nevoilor investitorilor şi au modernizat drumul agricol care duce spre via din Vermeş, astfel îmbinându-se proiectele administraţiei cu cele private. „În judeţul Bistriţa-Năsăud, după ultimele statistici, suntem cu suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie ceva peste ceea ce a fost înainte de 1989.

E un lucru foarte bun. Numărul de crame este mai mare şi îi felicit pe toți cei ce au pus Bistrița-Năsăud pe harta vinurilor. În județ avem și Crama Harșianu, Casa de vinuri Zaig, Crama Lechburg, Crama Valea Ascunsă, Crama Jelna.

Toate cu vinuri de calitate și cu dorința de a se impune pe piața internă cât și externă. Acesta este un aspect deosebit de important. Vinul devenind un ambasador robust al județului nostru”, a mai spus Radu Moldovan.

Crama Harșianu. Întinsă pe plaiurile Dumitrei pe o suprafață de 10 hectare, Crama Harșianu a luat naștere în anul 2013, pentru a duce mai departe tradiția cultivării vinului în zonă, veche de 875 de ani. A fost nevoie să treacă un sfert de secol, dar și de investiții substanțiale, de ambiția și pasiunea lui Octavian Harșianu pentru a învia tradiția și moștenirea lăsată de sași. Cei pasionați vor putea degusta vinuri din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat, Merlot, Fetească Neagră, Traminer, Pinot Gris, Pinot Noir și Neuburger.

Casa de vinuri Zaig. În ținutul celor șapte cetăți, în zona celei mai nordice dintre ele, Bistrița, se dezvoltă o mică podgorie cu vinuri alese. Unul dintre ultimii sași din regiune, Zaig Eckhardt, încearcă să readucă tradițiile de acum câteva secole, cu tehnologie modernă și folosindu-se de metodele tradiționale în îngrijirea viei, culegerea și prelucrarea strugurilor, împletind tehnica cu arta vinificației, încercând să păstreze amprenta locului și a oamenilor. Soiurile de struguri din care se fac distinsele vinuri ale Casei Zaig sunt: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer și Fetească Neagră.

Crama Lechburg. Crama Lechburg este povestea unei familii din Italia. Adânca pasiune moștenită de generații de viticultori a stârnit încă o dată dorința de a investi în viticultură, reînființând vii noi în arealul viticol din Lechința. Crama a fost înființată în anul 1962. În interior, se procesau strugurii din podgoria Lechința, având o capacitate de stocare de 20.000 de hectolitri de vin cu Denumire de Origine Controlată. Strugurii, atent culeși pentru producția de vin, sunt din soiurile Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Gewurtztraminer, Riesling de Rhin, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Fetească Regală și Fetească Neagră.

Crama Valea Ascunsă. Podgoria Cramei Valea Ascunsă este poziționată în Teaca, pe un teren de 20 de hectare. Este o cramă de familie, dotată la cele mai înalte standarde de tehnologie, cu o capacitate de producție de 100.000 de litri pe an. Aici se lucrează minuțios, atent, cu drag și bucurie, ardelenește, pentru a fermenta nectarul viu scos din soiurile: Fetească Albă, Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Fetească Regală și Fetească Neagră.

Crama Jelna. Situate într-o zonă viticolă importantă, cu denumire de origine controlată (D.O.C.) Lechința, viile Jelnei au fost redescoperite de doi frați din zonă, Daniel și Ovidiu Moldovan, în urmă cu 7-8 ani. Inclusiv denumirea și logoul au fost inspirate din vorbele degustătorilor cu papilele gustative fine: Jelna – Amprenta Transilvaniei. Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată Lechința sunt Traminer Rose, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay.

(Din ediția specială TB 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – mai-iunie 2019)

Related posts

Ovi D. Pop – povestea Duran’s Press

Traian Dan

CNAIR: Aproape 200 milioane lei pentru întreţinerea drumurilor şi prevenirea efectelor inundaţiilor

Stefana Muresan

Finanțare de peste 5 milioane de lei, din fonduri europene, pentru o arie protejată din Bihor

Stefana Muresan

Proiectele de transport pentru perioada 2018 – 2027

Stefana Muresan

Drumul de legătură între Oradea şi viitoarea autostradă Transilvania prinde contur. Investiţie de 150 milioane euro

redactia

[Enjoy Transylvania!] Covasna county – Land of Mineral Water

Transilvania Business

Câți bani au cheltuit românii pentru a petrece Revelionul în țară și în străinătate

Stefana Muresan

Amadeus și Visa CyberSource își unesc forțele pentru a combate fraudele în industria de călătorii

Ligia Voro

EuropaProperty's 8th annual CEE Investment Awards will be the grandest spectacle to date

Stefana Muresan

Specialiști din 30 de țări dezbat la UVT unul dintre cele mai importante subiecte ale IT-ului și mediului de afaceri, „Big Data”

Stefana Muresan

United, primul studiu de acoperire mediatica – proiecte de birouri

Ionut Oprea

Sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, 800 de experți UE prezenți în Timișoara

redactia

De pe Aeroportul International ,,Avram Iancu” Cluj, zboruri spre 40 de destinații. Program zboruri

Stefana Muresan

CJ Cluj a atras, în ultimii doi ani, 250 de milioane de euro, fonduri europene

redactia

Compania britanică Thomsons Online Benefits a inaugurat noul sediu din Cluj Napoca şi angajează 70 de oameni până la finalul anului

Stefana Muresan

Operații gratuite la Timișoara, proiect transfrontalier România – Serbia, în valoare de un milion de euro

redactia

Element Industrial lansează Eli Xpress

Papuc Irina

Grupul UMB va construi prima autostradă din Sălaj

Nora Dumitrescu

Blocurile Zalăului vor fi modernizate pe fonduri UE

Nora Dumitrescu

Industria de agrement are nevoie de strategie și specialiști

Ligia Voro

Cel mai mare proiect de infrastructură mare din Timişoara, pasaj subteran de 30 mil. euro, din fonduri europene

Stefana Muresan

Spital regional la Cluj, cu fonduri europene

redactia

Târgul de Crăciun Oradea își va deschide porțile în 29 noiembrie

Traian Dan

Competitive Intelligence – avantajele practice (II)

redactia

Leave a Comment