Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Două drumuri din Sălaj, modernizate cu banii Europei

Județul Sălaj a programat lucrări de 128 de milioane de euro pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor interne.

La 12 luni de la emiterea de către Consiliul Județean (CJ) Sălaj a ordinelor de începere a lucrărilor de reabilitare și modernizare a drumurilor județene 108A: limita cu județul Cluj – Bogdana (11 km) și 191 C: Nușfalău – Crasna – Zalău – Creaca (2 tronsoane a 36 km: km0 Nușfalău– limita Zalău și Zalău – Creaca – DJ 108A ), exceptând suspendarea/reducerea ritmului de executare a lucrărilor pe perioada de iarnă, cele două șantiere se încadrează în graficele estimate.

Acestea sunt de 30% în cazul celui dintâi și 20% pentru lucrările executate pe cel de-al doilea șantier, localizat pe primul tronson de intervenție: km 0 Nușfalău – Crasna –limita cu Zalău.

Lucrările la cele două drumuri se referă la terasamente (săpături, umpluturi, taluzări, compactări și nivelări ale terenului de fundare), sistemul rutier, stratul de formă, de fundație și de legătură, drenuri longitudinale (de fund de șanț) și transversale, a șanțurilor și zidurilor de sprijin din beton și gabioane, podețe tubulare și dalate, drumuri laterale și accese la proprietăți.

Termenele de finalizare a contractelor sunt pentru reabilitarea și modernizare a DJ 108A – iulie 2021, DJ 191 C – iulie 2022. Pe ambele vor fi lucrări specifice sistemului rutier – straturi de legătură și uzură, acostamente, consolidare cu piloți forați și cu zid ancorat – pe traseul DJ 108 A – ziduri de spriin din beton, șanțuri betonate, trotuarelor, semnalizare orizontală și verticală, parapeți.

Lucrările de reabilitare și modernizare a celor două segmente a drumurilor județene amintite, totalizând 48 km din rețeaua totală a drumurilor județene aflate în administrarea CJ Sălaj, sunt finanțate din fonduri europene, în cadrul a două proiecte promovate spre finanțare nerambursabilă aferentă perioadei de programare financiară 2014-2020, respectiv Programul Operațional Regional, valoarea lor fiind de 53 de milioane de lei pentru proiectul de reabilitare și modernizare a DJ 108A: lim. jud. Cluj – Bogdana și de peste 120 milioane pentru proiectul de reabilitare și modernizare a DJ 191 C: Nușfalău – Crasna – Zalău – Creaca.

Valoarea investițiilor CJ pentru drumurile județene cu finanțare europeană nerambursabilă contractată depășește 590 milioane de lei pentru reabilitare și modernizare (perioada de finanțare 2007-2013 – 188 milioane , iar în actuala perioadă de finanțare 2014-2020, 400 de milioane) la care se adaugă și 19,5 milioane finanțare națională nerambursabilă (Programul Național de Dezvoltare Locală I), 41 de milioane fiind asigurați ca finanțare de la bugetul județului în ultimii doi ani, pentru 170 km pentru covoare bituminoase și reparații.

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Succes la prima ediție de Mănăștur a Târgului Produs de Cluj

Articolul următor

Compania clujeană Cyscale a fost listată pe SeedBlink

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Universitatea FITS

Festivalul Internaţional de Teatrul de la Sibiu și-a extins an de an domeniile în care excelează. În paralel…
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share