Brașov Educație Judete Ultimele stiri

Profesorul din Brașov care aduce o nouă viziune în învățământ: „Proiectul meu cel mare este să schimb modul de a face școală”

Dacă mai mulți profesori s-ar întreba dimineața «Eu de ce merg la școală?» și și-ar putea răspunde cu sinceritate, atunci școala românească ar avea, poate, o șansă să devină mai bună. Pentru că nu un ministru și nici măcar un guvern nu va schimba școala românească, ci fiecare profesor rămas în sistem, care înțelege că are un rol crucial – să le dea copiilor un viitor sau să-l distrugă. Există doar aceste două opțiuni.

Cătălin Ciupală este unul dintre profesorii care își iubește elevii și vrea să-i ajute. Nu se rușinează să-i întrebe cum poate să le fie de folos și din această formă de parteneriat au rezultat proiecte unice în școala românească: deschiderea unui laborator de realitate virtuală, unde disciplinele se învață la alt nivel, dar și o platformă online de învățare și autoevaluare.

Cine este Cătălin Ciupală

Părinții lui Cătălin Ciupală s-au mutat în Brașov din Ploiești. Acum Brașovul i se pare profesorului orașul din România cu cele mai multe posibilități, pornind de la lucruri mici – că poți ajunge cu bicicleta în pădure relativ repede. Bineînțeles, la Brașov se află toată viața lui – familia și școala. Dragostea pentru matematică s-a format în timp, datorită unui profesor dur care i-a stârnit curiozitatea și determinarea de a stăpâni cea mai temută știință. Atât Cătălin, cât și fratele mai mare, au ales matematica, ceea ce le-a permis după ani de studii să ajungă profesori la Colegiul Național „Andrei Șaguna”. Faptul că era fratele cel mic, nu înseamnă deloc că era și privilegiat, își amintește profesorul. „Noi din liceu ne-am dat seama că medicină nu putem face, inginerie la fel. Am dezvoltat pasiunea pentru matematică amândoi. El fiind frate mai mare, putea să mă ajute și pe mine, dar dacă mă duceam la el cu o problemă îmi răspundea că dacă nu m-am gândit două ore la ea, atunci nici nu avem ce discuta. Acum predăm ambii la Șaguna: el din anul 2002, iar eu din 2005”.

Colegiul Național „Andrei Șaguna” este o instituție de învățământ prestigioasă, printre cele mai bune din România, iar simpla prezență între pereții „impregnați” de istorie îți dă un sentiment de mândrie. La intrare ești întâmpinat de busturile fondatorilor. 49 de foști profesori ai liceului au devenit academicieni, printre care Titu Maiorescu, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Lucian Blaga. Începuturile au fost grele, mai ales în educație, dar profesorul Cătălin Ciuapală n-a vrut să cedeze. „M-am gândit la un moment dat să plec. Era în primii ani, când exista o mare criză în învățământ. Primul meu salariu a fost de 50 de dolari. Apoi salariile s-au dublat și am ajuns la 100 de dolari”, își amintește profesorul. Cătălin și soția lui, și ea profesoară, doar că de informatică, sunt părinții a două fete, și ele îndrăgostite de matematică. Au avut dreptul să aleagă, spune Cătălin, dar dragostea pentru matematică s-a format natural. Una dintre ele a fost admisă la prestigioasa universitate Oxford, un mare motiv de bucurie pentru cei doi părinți.

Cătălin Ciupală spune că merge în fiecare dimineață la școală cu bucurie. Cu bicicleta, de altfel. „E o stare de spirit care pornește din dorința de a fi util copiilor. Eu de ce merg la școală? – este întrebarea pe care mi-o pun foarte des. Și vin pentru că îmi place. Restul vine natural”.

Matematica, altfel

Cătălin Ciupală predă Matematică la Brașov cu aceleași principii fundamentale. Doar că altfel – a înțeles că elevii de astăzi învață prin imagine, nu cu creta, ci cu ajutorul tehnologiilor noi. Crede că trebuie să învețe elevii nu formule, ci ceea ce se ascunde în spatele lor. Totul a pornit cu o idee. Profesorul de mate din Brașov își dorea să aducă și în România conceptul unui prestigios concurs pentru matematicieni, implementat în Franța. Acolo, spune el, matematica nu este doar despre logică, ecuații, soluții, ci despre arta dezbaterii și a comunicării, ceea ce în România lipsea. Și nu doar în România. Numeroase state care au moștenit sisteme educaționale rigide, șablonate de mai multe decenii la rând nu vedeau comunicarea ca pe o verigă importantă în dezvoltarea viitorului adult. Și astăzi vorbim mult despre comunicare, începem să-i înțelegem sensul și importanța, dar o percepem cel mai des diferit și găsim dificil, dacă nu chiar imposibil, să o integrăm firesc în procesele de învățare de zi cu zi. Așa au apărut Șaguna Mate Club și STYM – Student’s Tournament of Young Mathematicians.

„Totul a pornit acum 7-8 ani. Am primit o invitație să facem o echipă comună cu elevii din Iași la un concurs din Franța. Era unul inedit, un fel de concurs-cercetare, iar etapa finală reprezenta o dezbatere. Mi-a plăcut mult această idee, așa că atunci când am revenit am discutat ideea unui club de dezbatere cu fratele meu, care este și el profesor de matematică. Clubul de Mate a fost nucleul, iar concursul – pilonul. Au început să tot vină copiii pasionați nu doar de mate, ci și de altceva. Concursul le oferă oportunități pe care nu le oferă clasa. Fiind mai apropiat de elevi, i-am întrebat care le sunt nevoile și ce și-ar dori. Atunci eram în căutare de sponsorizări. S-au ivit ocazii prin intermediul Fondului Științescu. Am depus un prim proiect și a devenit câștigător. Apoi au venit altele. De acolo am aflat că în Brașov există firme care au tehnologii 3D. Și atunci m-am gândit ce-ar fi dacă am face un laborator VR”.

În laboratorul de realitate virtuală există tablete cu touch screen în care sunt instalate numeroase aplicații folosite de elevi, dar și ochelari VR care duc învățarea la un alt nivel. E acel laborator dorit atât de mult de elevul din România, care își dorește să găsească și în clasă în locul tablei clasice și a cretei colorate acele tehnologii performante pe care le poate folosi oriunde, numai la școală nu. Și acest proiect a fost finanțat de Fondul Științescu, iar ochelarii și echipamentele pe care le folosesc copiii au fost donate de firma Siemens.

„Primul proiect a fost în domeniul matematicii, ca să schimbăm modul de predare. Cea mai grea etapă este în gimnaziu: acolo se rupe firul învățământului nostru. Dacă nu ai profesori buni, te-ai pierdut pentru toată viața. Pleci de la mama, care este învățătoarea care poate să fie foarte bună, pasionată, existând și atașamentul matern, către ceva foarte rece – la gimnaziu, unde există un diriginte pe care îl vezi de două ori pe săptămână, cu un prof de mate pe care îl vezi de patru ori pe săptămână. Aici e ruptura. Și noi am vrut să schimbăm modul de a face matematica. Dar laboratorul poate fi folosit nu numai la matematică. Există aplicații care fac reacții chimice, spre exemplu. Există o aplicație „Atlasul uman”, care a fost și cea mai scumpă, care permite elevului să vadă virtual fiecare mușchi”, explică profesorul.

„Proiectul a permis ca tehnologia să ajungă în aproape toate clasele. Și atunci am început să predau pe tabletă. Scriu pe tabletă, fac import de informație și le las elevilor lecția. Practic, fac lecția, o pun pe Google Drive. Tot ei mi-au spus că, luându-și lecția de pe Google Drive, o au în telefoane și se pot uita înainte de lecție. Scopul meu este să predau matematica, nu să-i învăț formule. Majoritatea uită formulele. Scopul meu este să-i învăț să gândească. Aici se întâmplă câteva fenomene de care lumea nu ține cont. Și eu am aflat destul de curând că practic ce scriu eu pe tablă și ce scrie elevul în caiet sunt lucruri diferite”, adaugă Cătălin Ciupală. Și totuși, pentru profesorul din România tehnologia este o provocare.

„Plăcându-mi și tehnologiile, mie mi-a fost ușor, altora – nu. Și atunci ei trebuie să vadă cum funcționează aceste tehnologii. Ca să înveți cum funcționează o aplicație, trebuie să ai în mintea ta intrinsec că vrei să faci asta. Am avut cazuri când elevii ziceau la Biologie că o schemă respectivă este pe internet. Proful trebuia doar să dea click și să apară proiectată, dar unii profesori preferă să rămână la creta colorată. Dar ca să poți să progresezi în învățământ trebuie să știi ce îi interesează pe copii, trebuie să vrei să îi ajuți pe ei”.

Politicienii sunt cei care promovează modul de a nu gândi

„Suntem prima generație din istoria omenirii care putem învăța de la copii”, este convins profesorul de mate. Acești copii îmbrățișează lumea cu o putere extraordinară de gândire și adaptare, dar au nevoie de un mediu sănătos în care să se dezvolte.

„Modul de a nu gândi este promovat de către politicieni. Cei mai mulți își doresc să aibă o populație care nu gândește. Dacă gândești îți dai seama că populismul nu mai prinde. Ei, tinerii, gândesc foarte bine, numai că altfel decât noi. Noi trebuie să-i învățăm ce să caute, pentru că ei nu știu ce e relevant. Relevanța vine cu experiența. Asta trebuie să-i învățăm noi – să știe cum să stăpânească informația”.

Învățământul românesc nu are un element-cheie: autoevaluarea

Proiectele la Colegiul „Andrei Șaguna” au continuat tot în concordanță cu ideile elevilor. Ei au fost cei care au spus ce le lipsește cel mai mult. Ce-i drept, au fost întrebați, deși adulții obișnuiesc să facă reforme pentru copii, fără să-i întrebe care sunt problemele lor și cum ar vedea ei soluțiile, minimizând importanța lor.

„I-am întrebat pe elevi care e cea mai mare problemă a lor. Mi-au spus că autoevaluarea. Ei nu știu unde se află. Am analizat diferite platforme – nimeni nu oferă nevoia de bază a elevului. Există soluții care oferă avantaje pentru profesori ca să explice mai bine, să predea mai bine, dar nimeni nu asigură acea nevoie de autoverificare a elevului. Și atunci am decis să dezvoltăm o platformă educațională pe Moodle. Cum funcționează? Noi, profesorii, creăm o bază de întrebări pentru un anumit capitol. Le realizăm cu grade diferite de dificultate. Elevul intră pe contul lui și începe testarea. Testul, cu întrebări random, durează 10 minute. În general, un elev începe testul cu încredere mare, apoi realizează că nu este atât de simplu. Platforma îi permite să-și analizeze răspunsurile și atunci nu mai este nevoit să mă întrebe pe mine unde a greșit. Eu, ca profesor, pot urmări progresul lui”.

„Proiectul meu cel mare este să schimb modul de a face școală”

Pentru a înțelege dacă proiectul funcționează, profesorul și-a întrebat tot elevii. A făcut un chestionat online și le-a dat elevilor posibilitatea să-l completeze anonim. Ei au răspuns că acest instrument îi ajută foarte mult. Acum, profesorul se gândește cum ar putea extinde această platformă în localitățile rurale, acolo unde tehnologia este un lux, iar din acest motiv nici educația nu se mai face la fel. Este un cer vicios – sărăcie, lipsă de infrastructură, lipsă de educație ce va duce negreșit tot la sărăcie. Cătălin Ciupală vrea să schimbe învățământul rural. Atât cât va putea.

„O astfel de platformă pentru școlile generale defavorizate va da rezultate foarte bune. Pentru noi, rezultatele s-au văzut clar la BAC, unde am avut note mai bune decât în anii precedenți. Respectiv, sunt sigur că rezultatele unei școli generale vor fi mai bune la evaluările naționale. Am putea încerca să implicăm în primă fază o școală din mediul rural și una din mediul urban. Ca platforma să poată fi dezvoltată este nevoie de un server, pe care noi îl vom pune la dispoziție și vor avea acces și la baza noastră de teste. Trebuie doar să găsim oameni pasionați care să elaboreze testele cu ajutorul nostru. Din păcate, ajungem din nou la oameni. Pentru materiile importante – limba română și matematică – nu mai sunt profesori în mediul rural. Am cunoscut profesori foarte pasionați de ceea ce fac, dar mulți pleacă. Copiii de acolo sunt destul de interesați de școală, dar problema este infrastructura și aici nu există soluții simple”.

De ce școala românească se schimbă atât de greu?

Cine trebuie să schimbe școala în România, l-am întrebat. Răspunsul e simplu: profesorul. Totul este în mâinile lui. „Principala piedică este la profesori. Un profesor poate construi viitorul unui copil sau poate să i-l distrugă. Din nou, trebuie să te întrebi de ce te duci la școală, în afară de faptul că este meseria ta. Trebuie să vrei să-ți ajuți elevii și atunci apare dorința intrinsecă de a te dezvolta. Eu cred în două tipuri de schimbări: de sus – cu o viziune clară a conducătorilor. Și de jos, așa cum am făcut cu elevii mei. Mie chiar îmi pasă și vreau să fac lucrurile bine. E foarte important să-i ai pe elevi în echipă. Eu am mare încredere în ce spun ei, pentru că ei au pasiuni. Această pandemie este o oportunitate unică pentru schimbare și eu sper foarte mult să nu o pierdem”, concluzionează Cătălin Ciupală.

(Articol publicat în ediția print a TB nr. 96 – august-septembrie 2020)

Related posts

Centru indoor și outdoor de formare profesională în „Episcopia Bihor”

Traian Dan

Cel mai mare fond din lume, deţinut de un stat, a devenit acţionar la Digi şi Compa

Stefana Muresan

Brașov: Sunnyville (Wallberg Properties), vânzări record în trei luni

Stefana Muresan

Un nou partener la Maravela & Asociații

Ionut Oprea

George-Alexandru Ivan, director Achiziţii, Comercial şi Relaţii Internaţionale în cadrul CNAB: ”Creșterea performanței depinde de restructurarea organizațională și existența unui plan strategic de investiții”

Stefana Muresan

Banca Transilvania vrea să achiziţioneze 39% din a treia bancă din Republica Moldova

Stefana Muresan

Una dintre cele mai puternice femei de afaceri din România vrea să aducă învățământul românesc în top 10 european

redactia

Pandemia accelerează deciziile marilor orașe cu privire la limitarea traficului și extinderea spațiului pentru bicicliști și pietoni

Ionut Oprea

Tranzacție istorică: Transgaz, acţionar majoritar la Vestmoldtransgaz din R. Moldova

Stefana Muresan

Promovarea procesului de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului, o prioritate pentru activitatea MMACA la Geneva

redactia

Superland, cel mai mare loc de joacă pentru copii din sud-estul Europei, investiție de aproximativ 10 milioane de euro

Stefana Muresan

Pentru prima dată în România, la Cluj-Napoca: Smart Cities CEE

Stefana Muresan

Parcul industrial Tetarom V, legat la Autostrada Transilvania

Nora Dumitrescu

TU cât de pregătit eşti să INTRI la pensie?

Ionel Albu

Dacia Plant, investitii in extindere si marketing

Stefana Muresan

Prima rețea de stații de gaz natural comprimat, proiect de 5,2 mil. euro. Printre orașele vizate: Timişoara, Arad, Sibiu şi Deva

Stefana Muresan

Apicultorii sălăjeni cer programe de stimulare a consumului de miere

Nora Dumitrescu

Producătorii de mobilă din Transilvania au o nouă conducere

Nora Dumitrescu

Maramureșul va accesa proiecte transfrontaliere de 3 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Aeroportul Timişoara, primul din România cu tur virtual în Google Maps

redactia

O firmă din Iași ridică standardul național de securitate pentru închirieri auto

Ioan Sandor

[Enjoy Transylvania!] European funding: keywords for the largest urban renewal project in Romania!

Transilvania Business

Un tablou de Adrian Ghenie a fost vândut cu aproape 3 milioane de euro

Stefana Muresan

Universitatea de Vest din Timișoara, locul 2 la nivel național

Stefana Muresan

Leave a Comment