Până în decembrie 2020 Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit de peste zece ori mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile decât în 2016 – primul an de activitate operațională (2.430 de cereri la începutul lunii decembrie 2020 față de 235 cereri în 2016), potrivit CSALB. Efectele crizei sanitare și deciziile de amânare la plată a ratelor au făcut ca apetitul băncilor și IFN-urilor pentru negociere să se diminueze până la nivelul înregistrat în 2018.
Astfel, doar un sfert dintre cereri au fost acceptate de bănci și IFN-uri pentru negociere (545 de dosare formate până în decembrie 2020), cu 20% mai puține față de anul precedent. Chiar și în aceste condiții dificile, nu toți consumatorii care se adresează CSALB solicită beneficii materiale de la băncile cu care intră în negociere.
Ce solicită consumatorii
„Sunt o persoană cu simț civic și îmi doresc să văd că lucrurile se mișcă și că suntem respectați. Până acum am apelat la ANPC cu diferite probleme. Dar simțeam nevoia unei instituții în domeniul financiar căreia să mă pot adresa la nevoie. La CSALB nu am ajuns pentru că eram în conflict cu banca, ci pentru că erau lucruri punctuale care mă nemulțumeau. De pildă, aveam un credit de nevoi personale pentru care am făcut o plată în avans, însă abia peste două luni urma să mi se micșoreze rata. Nu mi s-a părut corect din partea băncii, pentru că eu când am luat creditul am plătit dobândă din prima zi, iar când achit în avans beneficiez de acest lucru după mai multe săptămâni. Am cerut explicații prin intermediul dumneavoastră și în urma discuțiilor cu conciliatorul am înțeles cum înregistrează banca plata înainte de scadență. M-a încântat modul de colaborare profesionist, mi s-a părut o treabă serioasă, cu număr de înregistrare, schimb de mailuri și comunicare permanentă cu privire la stadiul dosarului. În plus, mi s-a părut extraordinar că este gratuit”, a declarat Sidonia Fifor, Craiova.
„Asistăm, se pare, la primele semne ale creșterii educației financiare și înțelegerii de către consumatori a rolului CSALB, a mecanismului de negociere cu băncile, dar și a drepturilor pe care le au în virtutea contractului și a cadrului de conciliere oferit de Centru. Se înmulțesc solicitările care nu vizează recuperarea unor sume de bani, ci chestiuni principiale. Oamenii vor să fie respectați de bănci, vor să primească explicații cu privire la propriile contracte și cred că acest lucru reprezintă un mare pas înainte pentru îmbunătățirea serviciilor financiar-bancare. Practic, consumatorii forțează băncile să își îmbunătățească serviciile, să se digitalizeze, să instruiască personalul pentru profesionalizarea relației cu clienții băncii. De aceea unii consumatori sunt mirați că în cadrul CSALB dialogul cu băncile este diferit față de ceea ce erau obișnuiți să primească. E drept, în cadrul concilierii beneficiază și de expertiza conciliatorului pe care nu o pot avea în relația directă cu banca, însă către acest model de dialog și înțelegere a nemulțumirilor trebuie să ne îndreptăm”, a precizat Camelia Popa, conciliator CSALB.
Pentru anul 2021, un important impuls pentru negociere ar putea veni prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Oros (C-269/19). CJUE recomandă instanțelor naționale să invite părțile la negociere pentru stabilirea modalității de calcul a ratei dobânzii, cu condiția ca instanța națională „să stabilească cadrul negocierilor respective și să urmărească un echilibru real între drepturile şi obligaţiile contractanţilor, ţinând seama printre altele de obiectivul protecţiei consumatorului”.
