Aniversări de companie Antreprenori Cluj Digitalizare Inovatii IT&C Lideri si afaceri Media Slider Ultimele stiri

Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania: Ne dorim să continuăm a fi un exemplu pentru întreaga industrie IT&C

Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania, analizează, într-un interviu acordat Transilvania Business, cum a arătat ultimul deceniu în România din punct de vedere economico-social și la ce să ne așteptăm în următorii 10 ani. De asemenea, și-a exprimat succint dorințele de viitor legat de afacerea pe care o conduce.

Cum ar caracteriza Dr. Daniel Metz, CEO-ul NTT DATA Romania deceniul care tocmai s-a încheiat și care sunt cele mai vizibile provocări ale deceniului care tocmai începe?

Deceniul care s-a încheiat, din punctul meu de vedere, a fost caracterizat de realizări semnificative în toate industriile. Cred că cel mai important lucru este faptul ca am înregistrat un salt al calității vieții, al puterii de cumpărare, practic un salt al bunăstării populației din România și asta datorită evoluției pozitive a economiei, a calității actului administrativ din sectorul public, a creșterii investițiilor din străinătate, dar și a creșterii locurilor de muncă. Toate acestea au generat o stare pozitivă, în anumite industrii chiar de euforie – dacă ne uităm la Real Estate, IT&C, Retail, Transport și Logistică. Simultan a avut loc și o maturizare a actului de management prestat la nivel general în cadrul economiei, o maturizare a gradului de specializare pe piața muncii și adaptarea acesteia la nevoile reale de piață, apropierea sistemului de învățământ, în special al celui academic, de cerințele curente ale mediului de afaceri. În esență, multe lucruri pozitive. Dacă mă uit în spate la ultimii 10 ani au fost ani buni pentru România.

În următorii 10 ani va trebui, în primul rând, să confirmăm că am învățat lecțiile importante din trecut și că ne-am maturizat într-un context economic de piață competitivă în România pe un fond provocator indus de pandemie și de nevoia de construire a unui model de creștere economică. Anumite modele de business vor trebui redesenate. La nivel macro, vorbim despre punerea sub semnul întrebării a conceptului de globalizare așa cum a fost perceput până în momentul de față, despre existența limitelor lui. Momentan există această criză a semiconductorilor, a microcipurilor, care afectează la nivel global mai multe industrii, în special cea auto. Constatăm abia astăzi că există un singur furnizor global în măsură să răspundă la necesitățile specifice ale unor mari consumatori de cipuri, confruntat, în momentul de față, cu imposibilitatea de a livra cantitățile solicitate.

Ne dăm seama că această situație este problematică, ne-am bazat pe faptul că viața merge înainte, că totul va fi bine și că nu vor exista riscuri de acest gen. Provocarea în următorii 10 ani, va fi să discutăm despre o abordare diferențiată, segmentul globalizat va rămâne, dar se discută despre re-regionalizare dar și re-relocalizare, pentru a avea furnizori critici în imediata apropiere, la nivel de regiune în EU, dar și la nivel global. Conceptul de redesenare a abordării globale cred că va amprenta semnificativ următorii 10 ani.

Pe de altă parte, avem un alt palier al fenomenului de digitalizare care se va integra tot mai mult în existența noastră și pe care noi ar trebui să îl percepem ca pe o oportunitate și nu ca pe o obligație. Transformarea digitală nu este o măsură administrativă luată de autorități, ci este o șansă pentru noi, pentru economie, pentru societate, pentru administrație, pentru sistemul de învățământ, dar și pentru sistemul medical. Este o șansă de a face lucrurile mult mai bine, de a eficientiza semnificativ și de a implica resursa umană existentă în acele zone care generează o valoare adăugată spre lumea digitală, spre inteligența artificială, spre automatizare și robotizare. Aceasta este a doua mare provocare, dar și șansă, a deceniului care urmează.

A treia provocare este cea care ține de stabilitatea globală, din punct de vedere politic. În mod cert la finalul acestor 10 ani, vom înregistra o reclasificare a primelor 5 economii ale lumii. Din punct de vedere economic, se vorbește foarte mult despre faptul că Statele Unite ale Americii vor fi depășite de China ceea ce va conduce la necesitatea poziționării Europei, inclusiv a României, în acest spațiu global complex, cu multiple interese economice, dar care ajung și la cele militare și de influență.

O alta ar fi cea a analizei, a redefinirii conceputului de „economie de piață”, în contextul noțiunii de democrație. La nivelul României, desigur că vorbim despre necesitatea rezolvării unor subiecte care ne urmăresc din trecut. Aici ne uităm la realizarea unor administrații centrale și locale performante bazate pe transparență și digitalizare, la dezvoltarea infrastructurii transporturilor, a sistemului medical și de învățământ. La finele acestei decade totul ar trebui să arate altfel.

Ce impact va avea revoluția tehnologică la care asistăm asupra business-ului viitor și al societății în general?

În perioada pandemiei am constatat că suntem mult mai bine pregătiți pentru digitalizare decât credeam: am observat că instituții ale statului pot să interacționeze online cu cetățeni, cu entitățile economice; am constatat că și învățământul poate să se desfășoare în mediul online, desigur cu avantajele și dezavantajele acestei modalități. Tot în această perioadă lumea a folosit și mai mult tehnologia, ceea ce a condus la creșterea dorinței de a utiliza tehnologia pentru a dezvolta un viitor mai bun și pentru a asigura sustenabilitate.

Dezvoltarea rapidă a automobilului electric autonom va revoluționa modul nostru de a gestiona resursele. Conceptele de sharing au început să fie tot mai prezente în rândul populației tinere și vor înlocui treptat modelul clasic, păgubos, în care deținem un număr mare de mașini, care ocupă spații generoase de parcare și contribuie intens la poluarea orașelor. Acest concept va fi schimbat în viitor și va trebui să ne obișnuim să migrăm către conceptele moderne de transport, care, desigur, vor aduce un progres tehnologic semnificativ. Nu văd de ce nu am avea pe viitor centrele orașelor libere de circulația auto și imensele suprafețe de parcare să fie ocupate de natură, vegetație.

O altă direcție este cea a transformării digitale prin utilizarea inteligenței artificiale, RPA, conceptele de Smart Home, Smart City; vom înregistra o creștere semnificativă a investițiilor în aceste zone și, în consecință, creșterea nivelul de trai.

Progresul tehnologic trebuie coroborat cu sustenabilitatea. Inovația tehnologică este pusă în slujba ființei umane, omul este în centrul fiecărui proces; revoluția digitală impune dezvoltarea constantă a mediului de business, a pieței muncii, a nivelului de trai și bunăstării. Cred că trebuie să ancorăm tot ceea ce facem într-un proces al sustenabilității, trebuie să facem ceva pentru a limita, pentru că a evita este acum prea târziu, impactul tehnologiei asupra mediului. Se va înregistra un salt tehnologic bazat pe progresul semnificativ al biotehnologiei și cercetării.

Ce își propune NTT DATA Romania în contextul nevoii presante de tehnologizare a tot mai multe segmente ale vieții economice și sociale?

NTT DATA este o companie globală care are operațiuni la nivel global și o vastă experiență în utilizarea tehnologiei, investește constant în cercetare și dezvoltare în domenii precum inteligența artificială, 5G, realitatea augmentată, automatizare, în concepte de Smart City, Smart Society și altele.

În România, NTT DATA a început să se implice în procesul de digitalizare a economiei de 20 de ani. În ultimii 2 ani, am început sa fim un actor tot mai vizibil și important în digitalizarea sectorului public din România. Ne dorim să ajutăm administrația centrală și administrațiile locale să devină un partener confortabil în dialogul și interacțiunea cu cetățenii prin construirea unei interfețe digitale performante. Ne dorim să continuăm a fi un exemplu pentru întreaga industrie IT&C nu doar prin dezvoltarea business-ului, ci și prin implicarea în comunitățile în care trăim, atât prin proiecte de digitalizare, cât și prin proiecte de CSR, în educație, artă, sport. Ne dorim să fim un angajator care respectă omul, un angajator pe care să te poți baza. Ne dorim să ne implicăm în continuare în educația tinerilor, să devenim un reper al implicării în viața socio-economică și să contribuim la creșterea nivelului de trai pentru angajații noștri și familiile lor, pentru populația României, în general.

Ce rol credeți că ar trebui să joace mass-media de business în definirea și susținerea afacerilor în această perioadă?

În primul rând, mass-media trebuie să își îndeplinească menirea, aceea de a informa corect, echilibrat, echidistant și profesionist. Mass-media nu trebuie să livreze doar concluzii, ci trebuie să furnizeze informații acurate pe baza cărora oamenii să își formeze opiniile. Să se ocupe de educarea tinerei generații, care petrece foarte mult timp pe social-media. Mass-media ar trebui să catalizeze informația de calitate, să ofere analize de profunzime, să devină un vector de educare a întregii populații, astfel încât democrația modernă să fie bazată pe o informație de calitate și mai puțin pe speculații.

Ce sfaturi/recomandări ne dați nouă, celor de la revista Transilvania Business acum la 10 ani de viață și la 100 de ediții tipărite?

Să continuați munca excepțională pe care ați depus-o. Să mergeți mai departe cu încredere, să îndrăzniți mai mult. Vă doresc să deveniți o platformă de informare economică la nivelul întregii țări. La cât mai multe ediții aniversare!

Related posts

Proiecte europene de peste 52 mil. euro pentru reabilitarea drumurilor judeţene din Sibiu

Stefana Muresan

NEPI continuă investițiile: 40 mil. euro în Satu Mare, 20 mil. în Sibiu

Stefana Muresan

Afaceri finanțate din banii Europei pentru ardelenii întorși din străinătate

Nora Dumitrescu

Bugetul UE 2018: Bilete de tren gratuite în peste 30 de țări pentru tineri

Stefana Muresan

Program de tehnologie în școli, inițiat de JCI și Lions

Nora Dumitrescu

Compania BND Cons a donat cinci nebulizatoare pentru spitalele din Bihor

Traian Dan

Directorul general Bosch din Blaj, în vizită la UMFST Tîrgu Mureș

redactia

Sălajul are venituri mai mari decât se aștepta în acest an

Nora Dumitrescu

Muzică la birou: concerte din programul „Orașul cântă”, susținut de CBRE

Ionut Oprea

Grupul Banca Transilvania a luat trei premii la bursă

Nora Dumitrescu

BCR a câștigat contul CNAIR pentru rovinietă și taxa de pod de la Cernavodă

Ion Surdu

Comisia lansează inițiativa SURE: 100 de miliarde de EURO pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor

Papuc Irina

Familia Buzoianu ridică o clădire office de 14 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Marcel Bărbuţ: AdePlast – fabrică de vată minerală bazaltică din fonduri proprii, la Oradea

Stefana Muresan

Programul de migrație a șomerilor: Nord-Vestul se dezvoltă cu forță de muncă din Nord-Est

redactia

Împrumut de 50 de milioane lei pentru CJ Bihor pentru finanțarea unor obiective

Traian Dan

Cu afaceri de peste 10 milioane de euro, Caremil&Smirodava mizează pe puterea alianțelor

Papuc Irina

S-a lansat TechTalent Growth – cursuri gratuite de IT pentru IMM-uri

Traian Dan

UMF Cluj introduce una dintre cele mai apreciate examinări la nivel internaţional

redactia

Elite în business. Județul Mureș. MOȘTENITORII. Horațiu Sebastian Călugăr, proprietar și administrator CIS GAZ SA: „Dacă ţi-ai asumat un lucru, trebuie să ai puterea şi onoarea să îl duci până la capăt, indiferent de rezultat”

Ligia Voro

Solina se reorganizează la Sântimbru. Mesaje de susținere din străinătate, pentru angajații fabricii

Stefana Muresan

Cerc de calculatoare la UTCN pentru pasionații de IT din licee

redactia

O asociere condusă de Drumserv din Târgu Mureş va reabilita un drum judeţean din Sibiu pentru 45 mil. lei, fonduri europene

Stefana Muresan

Perla turistică a Transilvaniei își redeschide porțile spre adâncuri

Nora Dumitrescu

Leave a Comment