Agricultura Alba Gastronomie Judete Ultimele stiri

Toscana din centrul Transilvaniei. Renaște „Amurgul”: soiul autohton de struguri roșii, omologat în 1989 la SCDVV Blaj

O cercetătoare de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Blaj vrea să aducă, cu sprijinul colegilor, pe harta vinului din Transilvania un soi autohton de struguri roșii, omologat la sfârșitul anilor 80. Ea crede că schimbările climatice din ultimii ani pot contribui la producerea unui vin rose din acest soi inedit, care să devină un brand al Transilvaniei, respectiv al vinului românesc.

Veronica Sanda Chedea este originară din Cugir, județul Alba. În 1997 a absolvit Facultatea de Horticultură la Cluj. A urmat mai mulți ani de studii și cercetări în diverse țări de pe cel puțin trei continente – din Brazilia până în Vietnam: a lucrat pe studiul pigmenților carotenoidici, pigmenții portocalii din resturile care rămân de la sucul de portocale; a studiat includerea în hrana purceilor după înțărcare a tescovinei, a reziduurilor obținute de la vinurile roșii; a muncit în laboratoare de medicină moleculară. Și-a dorit să revină în țară și de 2 ani lucrează la SCDVV Blaj, acolo unde spune că se simte „ca în Toscana”.

Vin rose în Podgoria Târnave

Ne-am întâlnit la SCDVV Blaj într-o după-amiază frumoasă de la începutul lunii februarie, unde ne-am înțeles să discutăm despre cel mai nou proiect la care lucrează și pentru care a primit un premiu special de 1.000 de euro din partea companiei de consultanță Starperformining în cadrul programului TalentA, organizat de compania Corteva Agriscience – dedicat pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare. Proiectul Veronicăi Chedea, care a atras atenția, este dedicat unui soi autohton de struguri roșii, dezvoltat și omologat la SCDVV Blaj încă în anul 1989 – Amurg. Cercetătoarea își dorește ca peste 6 ani, perioada de implementare a proiectului, să fie create toate premisele pentru ca pe piața vinurilor din Transilvania, respectiv din România, să apară vinul rose din strugurii Amurg de Blaj. Ar fi o inovație pentru o zonă clasică pentru vinurile albe seci și demiseci cum este Podgoria Târnave.

Veronica Chedea spune că a fost întotdeauna interesată de identificarea de oportunități de finanțare, care să-i permită să se ocupe de ceea ce îi place, pe de o parte, dar și pentru a inova, pe de altă parte. „Cu această idee, împreună cu colegii mei și conducerea stațiunii reprezentată de doamna director dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, ne-am gândit să identificăm subiecte care să fie inovative, iar o temă de actualitate ține de schimbările climatice. La SCDVV Blaj am aflat că există un soi care este pentru vinuri roșii și că am putea încerca să-l extindem în cultură sau să vedem ce putem face cu el în condițiile schimbărilor climatice; în ideea că nu mai sunt înghețuri așa puternice iarna și se prelungește perioada de vegetație prin încălzire. Astfel, un soi de struguri roșii ar putea să acumuleze destul zahăr încât să se facă un vin roșu”, ne-a explicat cercetătoarea.

Inițial, proiectul a fost depus pentru finanțare la UEFISCDI din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, dar nu a trecut. „Am rămas însă cu această idee. Mie mi-ar place să se poată realiza această înnoire a sortimentului de vinuri aici la SCDVV Blaj. Eu aș opta pentru Rose, pentru că devine tot mai popular. M-am gândit chiar și la un spumant, însă e o altă etapă. Astfel, am început un curs de agribusiness în cadrul programului TalentA, al companiei Corteva, ținut și prezentat de Starperformining. La sfârșitul cursului fiecare cursant trebuia să prezinte un proiect de afaceri. Eu nu am afacere, nu sunt businesswoman și atunci trebuia să pregătesc un proiect care să fie legat de stațiune, să aducă și o inovație, dar și unul în care să mă pot implica cât se poate de mult. Astfel, am elaborat un proiect la nivel business: am făcut o diagramă Gantt, am prezentat investițiile, profitul. L-am făcut altfel decât științific”, ne-a spus Veronica Chedea despre cum a decis să promoveze soiul autohton la un concurs care să-l facă vizibil.

Dar pentru ca „Amurgul” să răsară pe piața vinurilor românești urmează mai întâi mai mulți ani de cercetări. Specialiștii de la Blaj trebuie să implementeze proiectul pe teritoriul stațiunii, apoi în afara acesteia, urmărind rezultatele, iar ulterior vinificatorii experimentați urmează să experimenteze tipurile de vin, utilizând soiul dezvoltat la Blaj.

„Amurg” este o încrucișare între Muscat de Hamburg și Cabernet Sauvignon, cu o vigoare mijlocie și fertilitate mică-mijlocie. Conținutul de zaharuri este de 178-197 g/L, iar aciditatea, de 4,5-5,5 g/L H2SO4.

„Implementarea proiectului va dura 6 ani. Anul acesta facem materialul săditor, respectiv în primii 3 ani de la plantare nu se obține producție. În al patrulea an vița intră pe rod. După aceea, ca să intre pe producție, mai trebuie încă 2 ani. Vrem să avem o producție la niveluri medii deocamdată. Suprafața cultivată este de jumătate de hectar”.

Paradoxal, dar ideea de a renaște Amurgul a apărut datorită încălzirii globale – un beneficiu pentru vinul dezvoltat în zonele reci de cultură a viței de vie. „Pentru zonele mediteranene încălzirea globală e un dezavantaj, pentru că se acumulează foarte mult zahăr, vinurile au mult alcool, nu mai au aciditate, deci se pierde din ceea ce înseamnă terroir-ul unui vin. Pentru noi, deocamdată, încălzirea ar fi un avantaj din acest punct de vedere”, ne explică cercetătoarea.

Șansa Amurgului

Veronica Chedea este optimistă și crede că Amurg are șanse să devină un vin reprezentativ și unic pentru Transilvania. „Dacă prezentăm date și de producție, și de tehnologie de cultură, și de calități ale vinului bune, eu zic că se poate”. Dar acest lucru depinde foarte mult și de finanțarea pe care o vor avea la dispoziție cercetătorii. „Sustenabilitatea acestui proiect depinde și de inputul financiar pe care noi o să-l punem în soiul acesta ca să-l dezvoltăm, să avem noi o bază. Amurgul este un vin ușor. Eu zic că are perspective. Ca cercetător simt lucrul acesta. Dar vom avea nevoie de o nișă de promovare foarte bună. Toată speranța mea și perspectiva mea e că dacă reușim să ducem proiectul acesta la final cu bine, atunci o să rezulte un produs nou și bun pe piața vinului”, crede cercetătoarea.

Veronica Chedea spune că experiența pe care a avut-o peste hotare în perioada studiilor și cercetărilor o face să creadă că școala românească și cercetarea din România nu este cu nimic mai prejos decât cea occidentală. Unica diferență este că în țara noastră domeniul cercetării și inovării nu este susținut financiar și nu i se acordă importanța cuvenită așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, spre exemplu.

„Cultura, educația și școala românească pe care le-am avut aici, în Ardeal, au fost o bază extraordinară de a fi om. Oriunde mergi, dacă ești deschis și vrei să comunici cu oamenii de lângă tine, deschizi deja o punte. Sunt diferențe, dar la bază toți oamenii sunt aceiași: nimeni nu vrea impostori. Cercetarea se face la fel peste tot. Într-adevăr, în Marea Britanie sau în alte țări din UE domeniul este finanțat mai bine. Pentru că totul, până la urmă, ține de bani. Factorii de decizie politici și de finanțare sunt foarte importanți”, concluzionează Veronica Chedea.

(Articol publicat în ediția print TB nr. 100 – februarie/martie 2021)

Related posts

TAROM, aproape de imposibilitatea finanțării activității curente. Guvernul a aprobat un ajutor de 195 milioane lei

Papuc Irina

HARMAN, 7.700 m2 in Metroffice, pe 10 ani

Ionut Oprea

[Enjoy Transylvania!] Sovata – a Tourist Resort of Over 140 Years

Transilvania Business

Companiile de tehnologie și-au majorat de patru ori afacerile și echipele din România între 2009-2019

Papuc Irina

”Cupru Min” Abrud cumpără la licitație o tehnologie prin care ar putea scoate mai mult metal, din același concentrat

redactia

Cluj-Napoca: Cum vor schimba spaniolii malurile Someşului

redactia

Informaticienii din Transilvania, recrutați de grupul Metro

Nora Dumitrescu

Elba Timişoara, producător de faruri pentru Dacia şi Skoda, afaceri de 250 mil. lei în 2017

Stefana Muresan

Cluj-Napoca, titlul de “Oras European al Sportului 2018” – recunoastere europeana a investitiilor in infrastrutura sportiva

Stefana Muresan

Primarul Sibiului: Poate fi oportună intrarea în Alianța Vestului

redactia

Facturone, în sprijinul firmelor

Ligia Voro

Sistemul Român de Verificare al Medicamentelor devine operațional!

Nicolae Pop

Despre responsabilitate socială și sustenabilitate, la cea de-a 7-a ediție a CSR OVERVIEW 2019

Papuc Irina

Cluj-Napoca, încă un pas spre Digital Innovation Hub: aplicația „Cluj Now” – notificări oficiale despre oraș

Stefana Muresan

Consiliul Concurenței a autorizat preluarea de către Hans-Ewald Reinert şi Wolfgang Kuhnl a 3 companii din domeniul procesării de carne

Papuc Irina

Auchan a extins serviciul Auchan Drive în 31 de hipermarketuri din țară

Traian Dan

Sibiul va deveni un oraș prietenos pentru bicicliști, pe bani europeni

Stefana Muresan

Lotul 3 al Autostrăzii Sebeș-Turda, în grafic pentru octombrie

Stefana Muresan

Platformă de biologie moleculară pentru boli infecțioase în Baia Mare

Nora Dumitrescu

Estimările agenției de turism Paralela 45 pentru 2020: vânzări de 80 milioane de euro

Papuc Irina

General Electric va furniza tehnologia de bază pentru noua centrală de la Iernut

Stefana Muresan

România s-a situat în 2019 pe primul loc în UE la suprafața cultivată, dar și la producția de porumb boabe și floarea-soarelui

Papuc Irina

Modernizarea reței de apă-canal din Maramureș va costa 300 milioane euro

Nora Dumitrescu

Bratislava Property Forum 2020 | Last seats – only 4 days left!

Ionut Oprea

Leave a Comment