Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cristian Pușcaș, arhitectul Art Nouveau și al sinagogilor orădene

Cristian Pușcaș este unul dintre tinerii arhitecți orădeni. De numele lui se leagă restaurarea sinagogilor din Oradea și a unor clădiri Art Nouveau. De asemenea, a restaurat multe biserici de lemn. Nu degeaba mai este numit arhitectul spiritului și sufletului. În prezent este și conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectură din Oradea, dar a început să scrie și cărți.

Transilvania Business: De unde pasiunea pentru arhitectură, domnule Cristian Pușcaș?

Cristian Pușcaș

Cristian Pușcaș: Pasiunea pentru arhitectură vine din copilărie. Una dintre materiile, puține, care îmi plăceau foarte mult era geometria. Încă din clasa a X-a știam că vreau să devin arhitect. În 1998 am intrat la Facultatea de Arhitectură din Cluj Napoca. Am terminat în 2004 cu un proiect de diplomă pe restaurarea și revitalizarea Cetății din Oradea. Stagiatura de doi ani am făcut-o la atelierele de proiectare ale Transilvania General. Atunci am avut șansa să lucrez pe proiectele de restaurare ale hotelurilor Astoria, Transilvania și a unuia dintre imobilele ce aparțineau Trustului Transilvania, o clădire spectaculoasă, fostul birou de proiectare a familiei Rimanoczy Kalman junior și senior.

Transilvania Business: De când lucrați independent?

Cristian Pușcaș: În 2007, în perioada efervescenței imobiliare de dinainte de criză, am început să lucrez pe cont propriu, odată cu obținerea dreptului de semnătură. Din punct de vedere profesional am avut o colaborare benefică cu Selina, care în perioada respectivă a demarat construcția blocurilor din cartierul Luceafărul. În paralel, am început să lucrez la restaurarea bisericilor de lemn din județ: Brătești, Lazuri de Beiuș, Vălani de Pomezău, Câmpani de Pomezău, Șebiș, Rotărești.

Transilvania Business: Când au început să vină proiectele mari?

Cristian Pușcaș: Din 2009 am început să lucrez pe proiecte mari de restaurare din Oradea: Palatul Moscovits Adolf și fii, Sinagoga Mare Ortodoxă de pe strada Mihai Viteazul. Practic, de acolo, activitatea mea profesională s-a concentrat pe lucrări de reabilitare. În ultimii ani am avut lucrări importante în Oradea: Filarmonica, Palatul Rimanoczy senior pe strada Republicii, numit și Casa Venețiană, Aleea Gojdu nr. 2-4, care urmează să intre în reabilitare.

Transilvania Business: Echipa dumneavoastră este autoarea proiectului de conversie profesională a fostei Policlinici de pe strada Republicii, viitorul sediul al CJ Bihor. Care este stadiul proiectului de reabilitare a acestei clădiri?

Cristian Pușcaș: În prezent actualizăm proiectul în vederea adaptării lui la surse de finanțare pe fonduri europene privind eficiența energetică.

Transilvania Business: Lucrările dumneavoastră au depășit granițele județului și chiar ale țării. Exemplificați cu câteva lucrări reprezentative.

Cristian Pușcaș: Avem multe lucrări în țară pe domeniul restaurării: Spitalul Militar Timișoara – o clădire monument istoric categoria A, Muzeul de Artă Drobeta Turnu Severin, Primăria Sibiu, Prefectura Sibiu, Prefectura Sălaj, extinderea Muzeului Naținal Secuiesc de la Sfântu Gheorghe, Teatrul Național din Botoșani. Am avut șansa de reabilitare a Sinagogii din Debrețin. Pe lângă acestea avem și lucrări în domeniul arhitecturii civile. Suntem aproape de finalizarea șantierului la Sala de Sport a Liceului Emanuel.

Transilvania Business: Care este lucrarea la care țineți cel mai mult și care vă reprezintă?

Sinagoga Sion

Cristian Pușcaș: Greu de spus. Până în acest moment, cred că reabilitarea și conversia Sinagogii Sion. Îmi doresc însă ca viitorul sediul al Consiliului Județean Bihor să depășească Sinagoga Sion.

Transilvania Business: Care este părerea dumneavoastră despre reabilitarea Pieței Unirii din Oradea?

Cristian Pușcaș: Din punctul meu de vedere, Piața Unirii așa cum arată ea azi este un eșec. Este o pastișă care încearcă să imite ceva ce nu a fost niciodată și nici nu a fost gândit să fie așa. Nu vreau să comentez calitățile ei estetice, intrinseci. Nu contest calitatea ei urbanistică, arhitecturală, a obiectului în sine. Spun doar că ea nu este potrivită acolo.

Transilvania Business: Oradea s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Privită din afară pare un miracol. Cum vede un specialist orădean dinăuntrul cetății dezvoltarea orașului? Credeți că se putea face și altfel?

Cristian Pușcaș: Oradea s-a dezvoltat, într-adevăr, foarte mult în ultimii ani. Cred că cuvântul potrivit este că a recuperat foarte mult. Din perspectiva profesiei pe care o practic am și observații critice. Însă nu pot să contest pașii care s-au făcut înainte. Dimpotrivă, este chiar un lucru benefic și potențator în ceea ce privește evoluția societății noastre, a comunității locale. Implicit la nivel psihologic, ne oferă o stare de mândrie locală, de patriotism local. Cred că această dezvoltare urbanistică a luat-o puțin înaintea societății. Aici intervine rolul educației, a școlii, a culturii locale, de a ține pasul cu această dezvoltare urbanistică.

Transilvania Business: Ce părere aveți de programul municipalității de reabilitare al fațadelor?

Cristian Pușcaș: Acest program este deficitar din punctul meu de vedere, pentru că, în cele mai multe cazuri, dacă nu există o asociație de proprietari sau un administrator al condomeniului respectiv, aceste reabilități se opresc strict la nivelul fațadelor. Eu îi spun arhitectură de marțipan. Acest demers nu este rău, dar se oprește doar la nivelul fațadelor și al învelitorilor. Sigur, cu bani mai mulți s-ar putea reabilita mai puține clădiri, dar care să fie integral reabilitate. Pentru că aceste palate pe care noi le avem în zona centrală sunt deosebit de afectate, de distruse, la nivelul rețelelor interioare, al infastructurii interioare.

Transilvania Business: Vi se mai spune arhitectul sufletului și al spiritului. De unde vi se trage?

Cristian Pușcaș: Probabil din faptul că avem o colaborare foarte bună cu Episcopia Ortodoxă din Oradea. Nu atât ca instituție cât de la faptul că lucrăm foarte mult pe proiectele de reabilitare a bisericilor din județ. De obicei o facem pentru că ne asigură o liniște sufletească. Avem o colaborare pentru dezvoltarea și sistematizarea Mănăstirii de la Izbuc. Am pregătit acolo un proiect transfrontalier pentru construirea unei biblioteci și al unor ateliere meșteșugărești cu specific local.

Transilvania Business: Ați cochetat și încă mai cochetați cu politica. Ați fost și consilier local. Cum se împacă politica cu profesia de arhitect?

Cristian Pușcaș: Se împacă foarte bine. Eu cred că prin însăși esența profesiei noastre de arhitecți suntem datori să ne implicăm în construirea destinului unui oraș. Profesioniștii în politică sunt rara avis. Este nevoie de specialiști. Mulți profesioniști nu se implică politic pentru că nu vor să se compromită.

Transilvania Business: Ce ne puteți spune despre scriitorul și autorul Cristian Pușcaș?

Cristian Pușcaș: Am câteva articole publicate referitoare la studiile de caz pe care le-am experimentat în profesia mea: Hotelul Transilvania, Palatul Copiilor, Sinagoga Ortodoxă, Sinagoga Sion. Toate acestea au fost expuse publicului și sub formă de lucrări științifice, publicate în reviste de specialitate. Am reușit să public cartea aferentă tezei mele de doctorat, o carte care se referă la cele șapte sinagogi orădene. În prezent lucrez la o lucrare de sinteză în care vor fi publicate proiectele de restaurare și reabilitare a clădirilor din Oradea. A publica nu este pentru mine, neapărat, un obiectiv, ci o consecință firească a lucrului pe care îl fac.

Transilvania Business: Ce planuri de viitor aveți?

Cristian Pușcaș: Ne-am propus să ne extindem aria geografică de acoperire a proiectelor de reabilitare. Eu cred că în următorii patru – cinci ani vom avea de lucru. Suntem puțini specialiști în domeniul reabilitării. Eu sunt arhitect atestat în domeniul reabilitării de Ministerul Culturii, iar în urmă cu o lună am reuși să obțin și titlul de verificator al proiectelor de reabilitare.

Transilvania Business: Ce rol joacă familia în cariera și profesia dumneavoastră?

Familia joacă un rol esențial în cariera și profesia lui Cristian Pușcaș

Cristian Pușcaș: Esențial! Cartea mea dedicată sinagogilor stă sub semnul familiei. Este dedicată soției și copilului meu. E clar că sunt sprijinul meu atât în viața privată cât și în viața profesională. Sunt conștient, și afirm de fiecare dată, că fără ei această firmă nu ar fi ceea ce este.

Transilvania Business: Ce calități ar trebui să aibă tinerii care se îndreaptă spre profesia de arhitect?

Cristian Pușcaș: Pasiune! Este o meserie care cere foarte multă dedicare, foarte multă implicare. Mult har. Dicolo de softurile care îți permit să lucrezi în proiectare, este nevoie de viziune, de vedere în spațiu, de talent, de un simț estetic, de un simț matematic. Nu este o meserie pe care să o facă singur calculatorul. În spatele lui suntem noi arhitecții, care trebuie să avem viziune.

Transilvania Business: Câți membri are echipa Novartis pe care o conduceți? De unde vă recrutați membrii?

Cristian Pușcaș: Echipa are 12 membri: arhitecți cu drept de semnătură, arhitecți stagiari, care au terminat șefi de promoție la Cluj, cu note foarte bune la Timișoara. Avem colaborări și cu studenții noștri de la facultate în ceea ce privește stagiul de practică.

Transilvania Business: Se face arhitectură și la Oradea?

Cristian Pușcaș: Facultatea din Oradea nu este încă acreditată, fapt pentru care, prin Ministerul Educației Naționale, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, este cea care, de doi ani, tutelează Departamentul de Arhitectură. Studenții noștri de anul VI susțin lucrările de licență cu Comisie de la Ion Mincu. Toți absolvenții noștri au luat note foarte bune. Se dovedește faptul că nu neapărat o facultate mică are o calitate a învățământului mai redusă. Dimpotrivă, este un avantaj faptul că având studenți mai puțini, ne ajută pe noi cadrele didactice să ne ocupăm mai mult de studenți. Lucru care se vede în rezultatele de la lucrările de diplomă. Calitatea învățământului de la Facultatea de Arhitectură din Oradea este bună. Acest lucru se reflectă și prin creșterea numărului de studenți de la 10 – 15 în urmă cu trei ani, la 42 în acest an.

Articol apărut în numărul 101 al revistei Transilvania Business

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Drumul Via Transilvanica poate fi transformat în „El Camino” românesc cu 42 de milioane de euro. E singurul proiect al societății civile din PNRR

Articolul următor

Orădeanca Ioana Mihăilă este noul ministru al Sănătății

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

MARATONUL PENTRU EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ

CONAF Sucursala București organizează semifinala ”MARATONUL PENTRU EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ” Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) – Sucursala București,…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share