Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Pivnița Savu – un business de familie de succes. „Ducesa de Transilvania” anunță venirea verii

În 2016, în Ciumbrud, sat din județul Alba situat pe malul Mureșului, a apărut o nouă cramă. Dezvoltată de familia Savu, aceasta și-a propus de la început să pună accent pe calitatea vinului.

Frații Gabriel și Nicolae Savu (foto principală) au avut ideea fondării cramei încă în 2005, când ambii erau plecați în străinătate, în Germania și regiunea Alsaciei. Cei doi au rămas impresionați de faptul cum o familie poate trăi din acest business. Acest lucru i-a determinat să revină în țară, iar la scurt timp au pornit dezvoltarea propriei crame. În echipă a fost cooptat și tânărul Sergiu, fiul lui Nicolae, care atunci era încă elev.

Sergiu Savu
Gabriel Savu

„În 2012 ne-am tehnologizat puțin, în sensul în care am achiziționat utilaje, mai multe terenuri cu viță de vie. Iar în 2016 am construit crama. De atunci, am început efectiv producția”, ne spune Sergiu Savu, care în prezent este student la Horticultură la USAMV Cluj-Napoca. Până atunci, familia Savu producea vin în cantități mici acasă, în garaj și în pivniță. Vinul era făcut pentru consum propriu, dar și pentru cei interesați de licoarea lui Bachus. Se vindea tot mai mult, pentru că oamenii reveneau să întrebe de el. „Era bun!”. „Atunci am luat decizia ca întreaga familie să ne concentrăm pe direcția asta. Absolut totul e făcut de noi: construcția cramei, designul etichetei, îmbutelierea, noi suntem în vie. Apelăm la muncitorii sezonieri numai pentru cules”, ne explică Sergiu.

În prezent, Pivnița Savu recoltează struguri de pe 10 ha, dintre care 6 ha sunt în proprietate, iar capacitatea anuală de producție este de 60.000 de litri. Ținta este de maxim 100.000 de litri.

Cel mai mult, în viile lucrate de familia Savu se găsește Feteasca Regală, acest soi de struguri fiind și cel mai răspândit în Ciumbrud. De fapt, la fel ca în aproape toată Transilvania vinurile albe sunt cele care se scurg din butoaiele cramei Savu: Feteasca Regală; Riesling italian; Gewurztraminer, Sauvignon Blanc, Neuburger, Pinot Gris.

Tânărul Sergiu Savu ne explică ce înseamnă în viziunea cramei de la Ciumbrud atenția deosebită față de calitatea vinului. „Înseamnă în primul rând o grijă deosebită în vie. Adică viile noastre sunt lucrate meticulos, fiecare operațiune se desfășoară manual: recoltatul are loc în lădițe mici, în care strugurele nu e presat. Obținem deci struguri de cea mai înaltă calitate. În ceea ce privește vinificația: utilizăm vase mici, ceea ce înseamnă că avem un control mai bun asupra temperaturii, asupra modului în care funcționează fermentația și asta ne ajută să putem crea vinuri expresive”.

În scurt timp, proprietarii urmează să înceapă o investiție de extindere a cramei, precum și de achiziționare a unor utilaje de ultimă generație. „Ne dorim să achiziționăm o presă de ultimă generație, care permite presarea fină și atentă a strugurilor. Vom elimina absolut de tot riscul ca semințele să fie sparte, ceea ce poate periclita calitatea vinului (…) Totodată, ideea este ca mustul să aibă cât mai puțin timp contact cu oxigenul. Presa nouă este de tip închis, ceea va ajuta la aceste lucru”.

După 5 ani, cei trei fondatori spun că afacerea s-a dovedit a fi mai mult decât sustenabilă. „Funcționează de minune și nu am accesat niciun fond de investiție sau fonduri europene. Din profit am reușit să trăim și să ne dezvoltăm. Trebuie să subliniem însă că de la început am avut un angajament ferm față de calitate. Am vrut și vrem să construim vinuri craft, cu amprentă, cu semnătura noastră, să fie chintesența vinului de aici de la Ciumbrud”.

Și cifra de afaceri a cramei a înregistrat anual o creștere de cel puțin 30%, iar în anul 2020 aceasta a crescut cu 56%, în pofida pandemiei.

„Ducesa de Transilvania” din Pivnița Savu

Până acum vinurile Savu și-au câștigat încrederea consumatorilor din Ciumbrud și localitățile învecinate. În prezent, proprietarii cramei lucrează la finalizarea unor vinuri noi, premium, care să intre în domeniul HoReCa.

„Majoritatea vinurilor care pleacă de la noi ajung la clienți privați. Cea mai bună strategie a noastră de marketing a fost recomandarea celorlalți. Având un produs foarte bun, vestea se răspândește imediat printre oameni. Din ceea ce am analizat, clienții noștri se întorc la noi în proporție de 80%. Sunt oameni din zonă, dar în ultimul timp sunt mulți care vin din regiunea Clujului, Sibiului, Brașovului. Anul acesta urmează să intrăm pe piața HoReCa din Cluj”.

Iar pasul către o nouă piață va fi făcut odată cu finalizarea conceptului unui vin rose, denumit „Ducesa de Transilvania”. „E un titlu care pare nobil, dar nu e de viță nobilă. Vinurile roșii și cele albe sunt considerate regii și reginele în lumea vinului. Și atunci trebuie să-i găsim un loc și rose-ului. De ce „Ducesa de Transilvania”? Pentru că e un ținut destul de răcoros, în care vinul rose vine cu o prospețime puternică și cu un amalgam de arome”.

Vinul se află la prima ediție și este produs din soiul Cabernet Souvignon. „Ducesa de Transilvania” se dorește a fi un vin care anunță venirea verii, care să se regăsească pe terasele restaurantelor. În acest an vor fi produse 1.300 de sticle, iar obiectivul este să se ajungă la 10.000 de sticle.

„La noi niciodată vinurile nu vor fi la fel. În fiecare an vinurile vor fi diferite, pentru că există expresia terroir-ului, care își spune cuvântul în fiecare an. Noi nu practicăm o chimie în care să avem același vin indiferent de condiții. Noi lăsăm anul să se exprime”, ne explică Sergiu Savu.

(Publicat în ediția print TB 101 – martie/aprilie 2021)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Monumentele istorice vor fi finanțate în Sălaj

Articolul următor

HiSky zboară spre șase țări de la Cluj

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share