Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Prof. dr. Tiberiu Bățagă, președintele SOROT: Donarea de țesuturi osoase și chirurgia robotică printre temele Congresului SOROT 2021

Anul acesta, medicii din specializarea ortopedie celebrează 100 de ani de la înființarea primei clinici în domeniu de către academicianul Alexandru Rădulescu, fondatorul Societății Române de Ortopedie. Poate, inspirați și de înaintașul lor, Congresul SOROT din acest an va avea patru zile de sesiuni și o tematică adaptată evoluției mondiale în domeniul ortopediei. Despre cea de-a 19 ediție a congresului am discutat cu prof. dr. Tiberiu Bățagă, președintele Societății Române de Ortopedie și Traumatologie (SOROT).

Organizați a 19-a ediție a Congresului SOROT, care sunt noutățile din acest an și care va fi tema congresului?

Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Noutatea celei de-a 19 ediții a Congresului internațional SOROT este, în primul rând, legată de durată, de data aceasta congresul nu va dura trei zile, ci se va întinde pe patru zile, între 19 și 22 octombrie. Prelungirea cu încă o zi este determinată de mai multe motive, și anume numărul de teme abordate la această întâlnire, respectiv organizarea unui curs înainte de congres, a cărui temă o vom discuta în cadrul Board-ului Societății Române de Ortopedie și Traumatologie (SOROT).

Apoi, în cadrul congresului am decis să avem ziua specialităților, în care vom avea foarte mult invitați din străinătate care deja au confirmat și foarte mulți lectori români. Am pus, de asemenea, accent foarte mare ca de data aceasta să avem și prezentări orale, free papers, din partea colegilor din țară care doresc să își împărtășească experiența pe specialități. În prealabil va fi o sesiune la care vor participa invitații străini și români care sunt în topul realizărilor în domeniu, după care vor urma prezentări libere ale realizărilor pe care le avem în România.

A treia noutate este organizarea unei sesiuni cu durată de o zi a personalului din blocul operator, întâlnire care a început să devină o tradiție, și, de asemenea, o sesiune pentru medicii rezidenți, în care, de comun acord cu Board-ul societății, vom institui trei premii. Persoana care va câștiga premiul întâi va avea taxa de participare achitată la următorul congres ESSKA, al doilea loc va fi premiat cu achitarea taxei de participare la următorul congres EFORT, iar al treilea loc va câștiga ca premiu contravaloarea taxei de participare la Congresul SOROT 2023.

Voi avea, de asemenea, privilegiul și plăcerea ca doi dintre iluștrii noștri foști președinți, domnul academician Nicolae Gorun și profesorul dr. Dinu Antonescu, vor avea câte o prezentare, primul despre istoria Societății Române de Ortopedie, iar domnul profesor dr. Dinu Antonescu va prezenta stadiul în care se află editarea noului tratat de patologie și ortopedie chirurgicală la care și noi, echipa de la Târgu Mureș, am contribuit substanțial.

Cu siguranță, vom avea sesiuni foarte bogate, unde vor fi prezentate tot ce este la ora actuală mai de vârf și din zona Uniunii Europene, și din România.

La ce participare vă așteptați și ce înseamnă organizarea unui congres cu participare internațională?

Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Și conferința de anul trecut ne-a confirmat că interesul din partea colegilor, români și străini, este foarte mare, anul trecut am avut aproape 750 de participanți. Anul acesta, probabil că acest număr va fi depășit.

Am discutat cu doi medici ortopezi din străinătate, unul din Italia și unul din Franța care au absolvit universitățile în România și au ales să facă specializarea în România la Târgu Mureș, la Spitalul Clinic Județean de Urgență, despre ideea de a face sesiunea pentru medicii rezidenți, au fost foarte încântați și ne-au spus că și colegi de-ai lor din Italia, Franța sau Germania cu care colaborează ar fi foarte interesați. Atâta doar că vor fi premiate numai lucrările din zona României, iar colegilor noștri din străinătate le vom acorda premii speciale, inclusiv financiare. Din partea societăților internaționale, toți au confirmat, ba dimpotrivă cei de la Academia americană ne-au întrebat dacă ar fi o problemă dacă am avea în loc de una – două sesiuni în care să dezbatem probleme de patologie, cei de la ESSKA ne-au solicitat două sesiuni, profesorul Kaminsky care este expert al Comisiei Europene pe zona de tesuturi osoase m-a rugat să facem iarăși două sesiuni despre ce înseamnă banking și vor participa nume foarte grele atât din România, cât și din străinătate. Din zona europeană vor participa prietenul și colegul meu profesorul Stefano Zaffagnini, de la Institutul Ortopedic Rizzoli, profesorul Joan D. Monllau din Barcelona, care este al doilea vicepreședinte al ESSKA, profesorul dr. Peter Verdonk, o autoritate în domeniu, și domnul profesor Szendrői Miklós, fost președinte al Federației Europene de Ortopedie, care a fost plăcut impresionat și de faptul că am făcut o invitație să avem un simpozion comun româno-maghiar și pe domeniul de ortopedie, și pe domeniul de artroscopie.

În concluzie, zona de transplant va fi foarte bine reprezentată și discutată pentru că încă în România noi avem o lipsă de legislație în ceea ce privește donatorii, organizarea unei bănci de țesuturi osoase și cred că este un moment foarte, foarte bun de a primi niște informații pe zona aceasta. Din partea României, printre alții vor participa doi foști președinți ai Societății Române de Ortopedie și Traumatologie, domnul profesor Dinu Antonescu și domnul profesor Dumitru Stănculescu. Domnul profesor Stănculescu a fost un pionier pe partea de tumori și chiar a scris o carte foarte interesantă pentru perioada respectivă referitoare la tumori și la tehnicile chirurgicale, a fost una dintre cele mai complete ediții.

De asemenea vor fi prezente toate societățile care sunt sub umbrela SOROT și toate vor avea sesiuni proprii.

Spuneați că sunt realizări și în România, și în Uniunea Europeană în domeniul ortopediei, care ar fi acestea, dacă ar fi să amintiți câteva, și care vor fi prezentate la congres?

Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Acum se pune un accent foarte mare pe ceea ce se numește transplantul tisular, regenerarea cartilajului, intervenții prin care artroplastiile de revizie primare și de generația a doua și a treia de șold și de genunchi unde ai nevoie de alogrefe osoase, ceea ce va însemna că vom discuta foarte mult despre ceea ce se numește tissue banking, adică să ai o bancă de țesuturi care să îți acopere necesarul nu numai pe zona de tendon, dar și pe zona de alogrefe osoase.

După aceea vom discuta foarte mult, mai ales în zona ESSKA (European Society for Sports Traumatology, Knee Surgery and Arthroscopy), despre ceea ce se numește noile sisteme de aliniere kinematică și utilizarea computer tomografului și a rezonanței magnetice în planning-ul preoperator pentru artoplastii, despre chirurgia robotică care începe să câștige tot mai mult teren și despre faptul că această inteligență artificială începe să își facă loc din ce în ce mai mult loc în zona de ortopedie și traumatologie. Vreau să vă spun că deja și noile tipuri de proteze care există în România sunt adaptate conform cerințelor și standardelor europene.

Faptul că România a fost printre primele țări din Uniunea Europeană care la începutul anilor 2000 a înființat Registrul Național de Endoprotezare, care este condus de către colegul și prietenul meu prof. dr. Cristian Stoica, manager la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor, care este vicepreședintele societății, a dus la dezvoltarea foarte intensă a ortopediei și traumatologiei în România.

Aminteați de chirurgia robotică, cum s-a dezvoltat în România?

Prof. dr. Tiberiu Bățagă: Deocamdată, din păcate, în România există un singur centru, la Regina Maria, unde activează colegul meu, domnul șef de lucrări dr. Vlad Predescu. Este o clinică privată care a cumpărat un astfel de sistem, care presupune costuri ridicate. Și noi eram pregătiți să facem cursurile respective, dar această pandemie ne-a întârziat.

În schimb, în noul Spital Clinic Universitar pe care domnul rector al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “G.E. Palade” din Târgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei îl are în vedere în zona Livezeni, proces care este deja în derulare, vom avea un centru puternic de chirurgie robotică care va acoperi toate specialitățile chirurgicale. Eu zic că Târgu Mureș va deveni un centru puternic din acest punct de vedere pentru că avem interes. În al doilea rând vom iniția un centru de simulatoare pe toate specialitățile medicale și chirurgicale în așa fel încât gradarea pregătirii să se facă la nivelul de student, medic rezident, medic specialist, medic primar. Ei vor avea acces la aceste simulatoare 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână și vor putea îmbunătăți tehnicile cele mai noi care sunt în domeniu. Este mult mai prietenos și mai ușor să faci antrenamente cu ajutorul simulatoarelor care îți creează exact condițiile din sala de operație decât să faci aceste intervenții live și să nu fi pregătit și să nu ai încă toate cunoștințele despre cum se fac intervențiile respective.

Unul dintre lucrurile care iarăși este foarte important referitor la chirurgia robotică este faptul că se permite ceea ce se numește patient’s specific instrumentation, adică o instrumentație specifică a se face pentru pacientul respectiv, în așa fel încât instrumentarul respectiv fiind dedicat conformației osoase a pacientului respectiv, după aceea acesta este reciclat, incinerat, ceea ce înseamnă că se evită orice fel de complicații care pot exista postoperator sau același instrumentar să fie reutilizat și la alții.

Noi, de altfel, cu unul dintre doctoranzii mei am reușit să facem primul model 3D printing de fractură de platou tibial care deja este partea de traumatologie. Acest model a primit premiul Asociației Oamenilor de Știință din România și a apărut într-o revistă din străinătate cu factor foarte mare de impact. Interesant este că și în aceste cazuri se pot face instrumentarele specifice.

Eu zic că acesta este viitorul, indiferent de cât ne cantonăm noi în alte proceduri.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Pensiunea Ovidiu&Paula de pe Valea Gurghiului: „Lumea a început să audă de noi, ne declarăm optimiști pentru perioada următoare”

Articolul următor

Noile autovehicule vor fi dotate cu senzori – radar concepute la Sibiu și Timișoara

Citește si:
Total
0
Share