Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Reformele pe care România le va include în PNRR. Transporturile, sănătatea și educația atrag 50% din fonduri

Reformele pe care România le va include în în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează pensiile, politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

„Am avut trei obiective majore pentru această vizită, să clarificăm și să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România și Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – și să stabilim componentele de investiții cele mai avansate și ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective”, a declarat și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În urma întâlnirilor, România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
    Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale țin de venitul minim de incluziune (VMI), prevenție și îngrijire medicală primară, creșterea ratelor de reciclare, dialog social sporit, îmbunătățirea Guvernanței Locale, cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

În cadrul acestor reforme majore sunt așteptate mai multe rezultate concrete. Spre exemplu, în educație se așteaptă dotarea a 10.000 de laboratoare, achiziționarea a 2.000 de microbuze verzi, dotarea cu mobilier a peste 80.000 de săli de clasă și construirea a 50 de unități de învățământ. În sănătate se așteaptă ca în următorii 5 ani să se construiască sau să fie dotate 200 de centre comunitare, 3000 de cabinete pentru medici de familie și 100 de cabinete de planificare familială.

„România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a subliniat recent premierul Florin Cîţu.

Amintim că anterior autoritățile de la București au vorbit despre atragerea a aproape 42 de miliarde de euro pentru proiecte cu finanțare europeană în cadrul PNRR menite să asigure redresarea economică, transformarea verde și digitală, precum și pentru investiții în sănătate, educație și infrastructură. Ulterior, ministrul Fondurilor Europene s-a întors de la Bruxelles cu un program convenit de 29,2 miliarde de euro, Bucureștiul fiind nevoit să opereze o serie de modificări.

Precizăm că reformele și proiectele de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior
bursa.ro

Profitul net al Bursei de Valori Bucureşti a scăzut în primul trimestru cu 42%

Articolul următor

Expoziția „Alianța Inimilor”: 100 de ani de la Convenția de alianță româno-polonă

Citește si:
Total
0
Share