Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

O comună expansivă. Căianu Mic, capitala Văii Țibleșului

Comuna Căianu Mic, din județul Bistrița-Năsăud, se bucură de o administrație care aplică o viziune europeană în ceea ce privește dezvoltarea ei, intrând în ultimii ani într-o etapă de creștere dinamică, în care se investește și sunt implementate diverse programe de dezvoltare. Am căutat să analizăm, în baza unor indicatori specifici analizelor de calitate a vieții, cum se reflectă toate aceste lucruri în viața comunității din Căianu Mic.

 

Gospodărirea comunei

 

Drumurile, iluminatul, salubritatea, apa curentă și canalizarea reprezintă elemente fără de care nu se poate gândi o dezvoltare solidă și sustenabilă în toate domeniile, o zonă spre care administrația Comunei Căianu Mic, condusă de tânărul primar Paul Știr, a direcționat, cu rezultate importante, cele mai multe finanțări din fonduri europene și guvernamentale.

Drumurile comunale și străzile de interes local au necesitat ample intervenții, reușindu-se finalizarea lucrărilor la drumurile de legătură dintre Căianu Mic și Căianu Mare, Dobric – Ciceu Poieni, în prezent lucrându-se la modernizarea celor 46 de străzi din întreaga comună. La finalul lucrărilor, Căianu Mic va deveni prima comună din țară care va avea asfaltată în întregime rețeaua de străzi și drumuri. Pe raza întregii comune sunt în curs de amplasare indicatoare, iar în centrul satelor și nu numai, la căminele culturale, în stațiile de autobuz, parcuri, terenuri de sport, în zona școlilor și a grădinițelor, funcționează serviciul WiFi gratuit.

Locuitorii beneficiază de servicii de salubritate și colectare selectivă a deșeurilor, în timp ce iluminatul public este unul modern, pe bază de tehnologie LED, acesta fiind prezent pe toate străzile și stâlpii din satele comunei.

În ceea ce privește alimentarea cu apă, în prezent sunt racordate la sistemul public de distribuție a apei un număr de 485 de gospodării, urmând ca în perioada următoare, în baza unei investiții cu fonduri europene de peste 7 milioane de euro, accesul la apă și canalizare să fie posibil pentru toți locuitorii comunei.

 

Agenda cultural-educativă, sănătate și timp liber

 

În școlile și grădinițele din Căianu Mic s-au făcut investiții importante, atât din fondurile locale și guvernamentale, cât și din fonduri europene: construcții de la zero, reparații, renovări interior-exterior, recompartimentări, îmbunătățiri care creează un mediu plăcut de învățare și predare. Toate acestea sunt completate cu o bază materială modernă. “Una dintre prioritățile administrației a fost infrastructura educațională, în urma investițiilor localitatea devenind, prin modernizarea Liceului Tehnologic Ion Căian Românul, un centru educațional al Văii Tibleșului. Au fost reabilitate și modernizate, de asemenea, Școala Gimnazială Dobric și grădinițele din localitățile Dobric și Căianu Mare, iar grădinița din localitatea Căianu Mic a fost construită de la zero, toate la standarde europene”, spune Paul Știr, edilul comunei.

Fiecare localitate componentă are un cămin cultural, până în prezent fiind amenajate la standarde moderne căminul cultural din centrul de comună, împreună cu parcul aferent, două terenuri de sport cu teren sintetic și nocturnă, precum și mai multe locuri de joacă. Pentru practicarea sportului și în timpul sezonului rece se lucrează la amenajarea unei săli de sport ultramoderne. În perioada următoare, vor fi demarate lucrările de modernizare a căminelor culturale din localitațile Căianu Mare și Ciceu-Poieni, obiective finanțate din fonduri europene.

Sănătatea este, la rândul ei, un domeniu prioritar, în comună fiind inaugurat recent unul dintre cele mai moderne dispensare medicale, iar, cu sprijinul cadrelor medicale de aici, locuitorii vor avea asigurate servicii de medicină de familie și de stomatologie. La nivelul localității au fost demarate diverse campanii medicale sprijinite de primărie, iar pentru cei care nu se pot deplasa din diverse motive a fost pusă la dispozitie o mașină cu ajutorul căreia se oferă asistență medicală la domiciliu.

În ceea ce privește turismul, în prezent se lucrează la o strategie care să valorifice potențialul turistic al zonei (Tăul Căianului, Izvorul Salin, Valea Poienilor), obiceiurile de Rusalii – Înstruțatul boului și vechile îndeletniciri ale locuitorilor, voștinăritul și prelucrarea pielii, pentru ca acestea să devină atracții turistice pentru cât mai mulți oameni. Într-o primă fază s-a trecut la întreținerea în condiții cât mai bune a căilor de acces spre aceste obiective, în principal drumuri agricole, cât și prin realizarea unor investiții care au avut drept scop regularizarea și decolmatarea râurilor și pâraielor din zonă.

 

“Înstruțatul boului” și voștinăritul”

 

“Înstruțatul boului”, obicei agrar păstrat din vremea romanilor, are loc în fiecare an în a doua zi de Rusalii. Zeci de tineri mascați, “dracii” – cum le spun în această zi localnicii – se adună la Ciurgău (izvorul faimos al comunei), în capătul satului dinspre Dobric, pe jos, călare pe cai, îmbrăcați cât mai strident, fardați, cu ciorapi de damă trași pe scalpuri, cu peruci și rochii de domnișoare. Lângă ei, fete frumoase, îmbrăcate în costume tradiționale, împodobesc boul și-l urmează în alai si acompaniament de ceterași până la casa celui mai vrednic gospodar din sat. Acolo are loc un joc în care fetele sunt învârtite de le sar fulgii, dracii dansează cu ele, dar și… drăcește, ei între ei. După, cununa de flori de pe capul animalului este  înfiptă pe coama casei, în semn de apreciere și bunăstare. Obiceiul se bucură de un real interes în rândurile mass-media internationale, ultimii care au realizat un documentar pe această temă fiind canadienii de la TV5 Quebec.

În ceea ce privește “voștinăritul”, acesta a apărut în comună în a doua jumătate a secolului XIX, fiind adus în zonă de un armean din Gherla, Pavel Miron, zis Niglo. Treptat, localnicii au început și ei să adune din localitățile Transilvaniei, și nu numai, la concurență cu sibienii din Avrig, faguri și reziduuri de faguri (numite și voștină), pe care îi transformau în ceară pe care o valorificau la comercianții evrei din comună, iar după instituirea comunismului – la Combinatul Apicol din Bucuresti. Îndeletnicirea a cunoscut o așa de mare dezvoltare, încât, la începutul secolului XX, căinarii aveau prese de scos ceara (șaitauă) instalate tocmai la Budapesta. După revoluție, din aproximativ 300 de familii care se ocupau cu voștinăritul înainte de ’89, au mai rămas doar câteva care practicau meșteșugul. Un reviriment puternic a avut loc în urmă cu câțiva ani, când mai mulți localnici au adus din străinătate utilaje moderne de prelucrat ceara în foi de faguri care se pun în ramele de stupi. Asa se face că, la ora actuală, Căianu Mic este principalul furnizor de faguri al apicultorilor din România. Marfa produsă aici ajunge și în țări precum Germania, Italia, Spania și Israel.

 

Buget mulțumitor pentru 2021

 

“Bugetul a fost aprobat în unanimitate, pentru că atât eu, cât și consilierii locali, ne-am comportat ca niște oameni responsabili. Ca niște oameni care am înțeles, indiferent de coloratura politică, faptul că este mai importantă dezvoltarea comunității noastre decât anumite orgolii politice pe plan local. Sunt 18.958.000 de lei, sumă din care 12.819.000 (adică 68% din buget) vor fi folosiți la asfaltarea de străzi, cămine culturale, zone de sport și agrement și alte investiții pe care administrația din Căianu Mic și le-a propus în acest an. 19% din buget va merge pe partea de funcționare. Un procent de 7% va fi folosit la asistență socială, iar cheltuielile de personal reprezintă 6% din bugetul total. Vreau să demontăm acest mit pe care unii încearcă să-l consolideze, afirmând că primăriile cheltuie foarte mulți bani cu personalul, cu salariile bugetarilor” – primar Paul Știr

 

Cine a fost Ioan Căianu?

 

Ioan Căianu, cunoscut şi sub numele său latinizat de Ioannes Caioni sau maghiarizat Kájoni János, a fost un călugăr, ai cărui părinți sunt originari din Căianu Mic, care a contribuit la dezvoltarea culturii religioase şi laice în Transilvania secolului al XVII-lea. Călugăr franciscan, deopotrivă muzician, organist şi tipograf, Ioan Căianu este cunoscut mai ales datorită unei culegeri impresionante de muzică veche, vocală şi instrumentală: Codex Caioni.

de Dorel VIDICAN

Articol publicat în ediția cu nr. 102 a revistei Transilvania Business (15 mai – 14 iunie 2021)

 

Total
1
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Până la 70.000 de euro, finanțări pentru afaceri neagricole în mediul rural

Articolul următor

Nosa Creative – locul unde creația publicitară se naște din educație, experiență și profesionalism

Citește si:
Total
1
Share