Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) la nivelul judeţului Braşov, un proiect care depăşeşte 100 de milioane de euro, bani care ar putea fi atraşi din fonduri europene, ar putea începe abia anul viitor. După ce oportunitatea de a fi finanţat acest proiect în anteriorul ciclu bugetar european fost ratată, Braşovul a rămas unul dintre ultimele patru judeţe ale ţării, alături de Galaţi, Buzău şi Ilfov, în care proiectele SMID sunt, în continuare, în pregătire.
În prezent, principala problemă a Consiliului Judeţean (CJ) Braşov legată de acest proiect este stabilirea amplasamentelor unde vor trebui realizate obiectivele din proiect şi în special a celui pentru Centrul de Management Intergrat al Deşeurilor (CMID).
Conform echipei responsabilă cu implementarea proiectului la nivelul administraţiei judeţene Braşov, principala problemă care a rămas de rezolvat este, în continuare, stabilirea amplasamentelor şi pentru CMID – Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.
Deşi în ce priveşte marea majoritate a acestor amplasamente – respectiv cele pentru pentru staţiile de transfer şi centrele de aport voluntar au fost identificate soluţii satisfăcătoare, care corespund cerinţelor legislaţiei europene, conducerea CJ Braşov s-a confruntat, în ultima perioadă cu valuri de nemulţumiri din partea populaţiei în ce priveşte realizarea CMID.
Conform vicepreşedintelui CJ Braşov, Szenner Zoltan (USR), pentru realizarea CMID este nevoie de aproximativ 15 hectare de teren şi cea mai mare problemă întâmpinată de autoritatea judeţeană a fost legată de faptul că UAT-urile, primăriile, nu dispun de suprafeţele necesare, iar terenurile aflate în proprietate privată identificată sunt fragmentate în suprafeţe mici. În plus, conform cerinţelor legale, CMID trebuie să fie construit la o distanţă semnificativă de localităţi, arii protejate, cursuri de ape şi la maximum 30 de kilometri de municipiul Braşov, terenul fiind uşor accesibil, racordat la utilităţi.
Astfel că locaţia cea mai potrivită ar fi comuna Prejmer, fiind agreată şi de consultantul contractat pentru a realiza studiul de fezabilitate şi documentaţia necesară obţinerii finanţării (şi care ar urma să asigure şi asistenţă tehnică pe perioada implementării proiectului) deoarece nu este necesară achiziţia de la mai mulţi proprietari de teren pentru a completa parcela pusă la dispoziţie de administraţia locală. De altfel, cu proprietarul privat al parcelei s-au desfăşurat deja negocieri, fiind semnată deja şi o promisiune de cumpărare.
În continuare se ia în calcul şi locaţia Săcele, deoarece terenul de aici, identificat de Primărie, ar fi în apropierea depozitului de deşeuri al judeţului, ceea ce reprezintă o cerinţă legislativă, însă are dezavantajul că parcela necesară în completare ar trebui cumpărată de la mai mulţi proprietari, existând, astfel, riscul ca investiţia să nu fie realizată la timp şi de a se pierde, din nou, finanţarea europeană pentru proiect.
Pentru a realiza studiul de fezabilitate, consultantul contractat de CJ Braşov – Asocierea SC EPMC Consulting SRL – SC FINTECH ADVISERS SRL- plătit cu 3,4 milioane de lei, trebuie să aibă puse la dispoziţie aceste amplasamente. După aceasta, el are un termen de 45 de zile pentru realizarea SF.
Până atunci, conducerea CJ Braşov se confruntă cu nemulţumiri din partea locuitorilor din Prejmer respectiv din Săcele, cărora le răspunde că acest CMID, care este “inima” proiectului, nu va polua în niciun fel.
“Toate procesele tehnologice se vor desfăşura în spaţii închise, cu ventilaţie. De asemenea, în CMID nu va exista depozitare, nici măcar temporară – deşeurile vor fi depozitate în hală şi introduse imediat în procesul tehnologic. (…)Nu va exista un incinerator, deci nu va exista poluare a aerului, cu noxe, iar apa rezultată nu va polua pânza freatică”, a subliniat Szenner Zoltan.
Vicepreşedintele liberal al CJ Braşov, Tudorică Şerban, a adăugat că, prin realizarea CMID se vor crea 80-100 de locuri de muncă, investiţia urmând să aducă un aport semnificativ la bugetul local al comunei, prin taxe şi impozite.
“Dacă ratăm şi această oportunitate – şi am mai ratat una – va fi un lucru rău în ce priveşte atingerea ţintelor privind reciclarea şi vom plăti, riscăm să intrăm în infrigement”, a avertizat Tudorică Şerban.
O altă preocupare a conducerii CJ Braşov în vederea finalizării documentaţiei pentru depunerea acesteia în vederea obţinerii finanţării europene este identificarea de locaţii pentru staţiile de transfer şi tratare mecanobilogică (TMBG), astfel de amplasamente fiind propuse la Rupea, Făgăraş şi Victoria.
Totodată, mai rămâne problema amplasamentelor pentru centrele de aport voluntar, care vor fi realizate în oraşe şi municipii, majoritatea deja identificate de către primării, probleme fiind la Braşov, unde este nevoie de două astfel de terenuri, la distanţă semnificativă între ele, a mai menţionat vicepreşedintele CJ Braşov.
Anca DUMITRU
Sursa foto: www.facebook.com/Depozitul-Ecologic-de-Deșeuri-Brașov
