Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Tehnologia și munca la distanță, marile provocări pentru clusterele clujene

Întoarcerea la munca de birou de după pandemie și pătrunderea masivă a tehnologiei în industrie, administrație și mai ales în societate reprezintă cele mai mari provocări pentru asocierile în domeniu din Transilvania.   

Acestea sunt principalele teme dezbătute la evenimentul internațional Transylvanian Clusters International Conference (TCIC), de la Cluj-Napoca. „Companiile mari din tehnologia informației (IT) nu vorbesc despre o întoarcere ca înainte de pandemie, în general asigură cam un loc fizic la trei angajați. Mulți oameni preferă să lucreze de acasă, însă unele proiecte necesită muncă în echipă sau coordonare, la birou.

Vorbim despre o combinație de activitate în acest an: o parte dintre zile acasă, altele zile, la birou. Depinde de angajat și de cultura companiilor: în IT contează condițiile de muncă, facilitățile din clădiri. Va fi o tranziție lentă, dar acest mixt casă – birou se va menține în viitor. Ceea ce contează este eficiența echipei și a angajatului”, consideră Bianca Muntean, managerul Transilvania IT Cluster (TIC) și coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub (TDIH).

“Producătorii de mobilă din România își păstrează competitivitatea în zona de mobilier de birou și din lemn masiv – apreciat atât în țară, cât și în afară. În zona de optimizare a costurilor avem un program de automatizare a firmelor pentru a fi mai eficiente în competiția globală.

Aceasta se ascute tot mai mult, în condițiile în care materiile prime, mai ales cele provenite din Asia, s-au scumpit considerabil în ultimele șase luni. Ideea este ca optimizarea cheltuielilor să intre pe nișe – componente IT, automatizare, e preferabil ca scăderea costurilor să nu se facă din reducerile de resurse umane”, crede Ciprian Morcan, director al Clusterului Mobilier Transilvan (CMT).

“Intenția noastră este de a susține entitățile din producția de mobilier să se internaționalizeze. Vedem că în România avem acel deficit comercial care din păcate tot crește: importăm mai mult decât exportăm. Așa am ajuns să coordonăm un consorțiu european pentru internaționalizare, însă de data aceasta cu resurse financiare pe trei ani. Din 2019 încoace am pus accent pe proprietatea intelectuală, pentru a proteja creativitatea și dezvoltările firmelor.

Iată că acum multe companii din domeniu ale noastre depun cereri de brevete și mărci direct pe piețele care vor să le abordeze.  O altă direcție în care ne implicăm este învățământul dual, dar și de schimbarea programei în învățământul superior, având deja proiecte cu Universitatea din Brașov, Universitatea de Artă și Design și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Noi vizăm creare de competențe, dar venim și în sprijinul angajaților”, spune oficialul CMT.

Consorțiu pentru tranziția energetică la Cluj

Organizatorii evenimentului au vorbit despre provocări ale viitorului precum tehnologia și protecția mediului. „Noi ne axăm strategia pe economia circulară, tranziția energetică a Clujului. Vrem să generăm politici publice pentru soluții de energie verde în oraș, dar și să conștientizăm cetățeanul,  prin workshopuri cu studenți, în ideea de a familiariza societatea cu această tranziție în economie.

Clujul se află în direcția bună, are un transport public tot mai nepoluant, cu autobuze electrice, există preocupări pentru eficiența energetică a clădirilor. Ne dorim, în cadrul workshopului organizat în cadrul acestei conferințe, să creăm un consorțiu pentru tranziția energetică în Cluj-Napoca și nu numai”, a detaliat Oana Raita, director executiv al Transylvania Energy Cluster.

“Am identificat o nevoie a creativilor din zona Clujului și așa s-a născut clusterul nostru. În ideea de a facilita colaborarea am adus la “aceeași masă” companii private, universități, administrație, catalizatori. Principalele noastre proiecte se axează pe oportunități pentru resursa umană disponibilă, schimbarea programei în educație.

Prin acest cluster vrem să anticipăm necesitățile viitorului, să pregătim resursa umană, să venim în întâmpinarea cerințelor de pe piață”, menționează Ania Pașcalău, managerul Clusterului de Industrii Creative Transilvania (CICT) și director comercial al Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC).

Matchmaking online

Reprezentanții clusterelor s-au referit la efectul în piață pe care îl generează conferințele de acest tip care au loc la Cluj. „După evenimentul Open Innovation, organizat de Digi Connect – Comisia Europeană (CE), ne-am propus să facem tranziția către o industrie inovativă în cadrul companiilor IT.

Avem în clusterul nostru atât firme mai mici, cât și corporații care după conferința din 2017 au început să dezvolte proiecte de cercetare-dezvoltare și să aplice direct la CE. S-a înființat TDIH, am identificat atuurile noastre, iar prin colaborarea între clustere am decis să creăm un megaproiect prin care iată că suntem considerați un exemplu de bună practică la nivel european.

Lucrările conferinței de acum se adresează membrilor clusterelor, companiilor de tip start-up, administrației publice, universităților. Scopul nostru este să prezentăm și diferite oportunități, să promovăm pentru decidenți (policy makers) – din guvern și din Europa – mediul economic pe care îl reprezentăm. Clujul vrea să promoveze la nivel european proiectele companiilor locale.

Vrem să aducem mai aproape de membrii noștri noutățile de pe plan european, însă un alt rol al conferinței este de a susține competențele viitorului, de a genera oportunități. În premieră, sesiunea de matchmaking se va derula în mediul online, rolul său fiind de a identifica proiecte pentru care se poate colabora”, a spus Bianca Muntean.

Jocurile, o industrie serioasă

„Industriile de gaming și eSports sunt două direcții noi în CITC. Aici vom dezbate provocările acestor industrii, dar ne dorim și amplificarea componentei de lobby. CREIC vrem să devină o structură de suport pentru industriile creative, dar ne orientăm și spre alte industrii sau domenii. Până la urmă orice companie are nevoie de publicitate, spoturi, design. La CREIC am încercat să creăm un mediu complex: birouri, spații de creație, ateliere.

Găzduim proiectul Cluj – Future of Work, ne axăm pe design de mobilier, industria filmului, automatizare, robotizare. Universitatea Babeș-Bolyai a dezvoltat în CREIC un centru de industrii creative, are programe de gaming terapeutic sau managementul stresului. În domeniul sustenabilității se derulează un proiect de resurse regenerabile în acest parc industrial.

CREIC a devenit o “casă a  clusterelor”, sunt companii care au sedii permanente sau proiecte în Cluj Innovation Park. Vrem ca toate cele trei laboratoare să fie deschise pentru comunitate, tinerii să își experimenteze produsele, să fie multe evenimente”, spune Ania Pașcalău. TCIC este un eveniment internațional organizat de clusterele din Transilvania, care are loc în perioada 16-18 iunie – în format fizic și online, alături de experți din diverse industrii dinamice și de viitor.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Centrul universitar Timișoara, mai ”ușor” cu 200 de milioane de euro decât cele din Cluj sau Iași. Finanțările de la buget, orientate spre cele două

Articolul următor

ZF a decis extinderea Centrului Tech din Timișoara. Numărul inginerilor angajați va crește semnificativ

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share