Antreprenorul Octavian Isailă, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) a județului Sibiu, a preluat de la sfârșitul lunii mai interimatul funcției de Președinte al Camerei. Într-un scurt interviu Isailă a vorbit pentru Transilvania Business despre planurile sale de la șefia CCIA Sibiu, dar și despre situația companiilor din județ.
Octavian Isailă participă la ședințele conducerii CCIA Sibiu din anul 1994 – mai întâi ca susținător, tatăl său fiind membru al Colegiului de conducere, ulterior, din 2001, personal, după ce a preluat administrarea unei firme. Isailă deține o companie de tipar digital la Mediaș, are o companie de drone, este antreprenor în domeniul vinului, coorganizator al Weinfest la Mediaș.
În anul 2014 a înregistrat oficial prima dronă în România și spune că în perioada următoare o va dona unui muzeu. Începând cu anul 2017 a pornit un concept început ca și pasiune în 2005, de reconstrucție a Metropolei de vin a Transilvaniei, cu un portofoliu de mărci înregistrate. Este vorba despre un concept integrat la care a lucrat, datorită faptului că e un om de marketing. „Avem în istorie printre altele, doi pionieri ai replantării Europei. Unul dintre ei, Caspari, a avut peste 550 ha de butași de viță de vie și peste 1.000 de angajați în Mediaș și în jurul Mediașului. Iar celălalt, Ambrosi, a deținut actualele pepiniere de la Aiud, actualul institut de cercetări de la Blaj, depozitele logistice ale Transilvaniei de la Mediaș și a fost asociat cu principele Știrbey la pepiniera de la Buftea”, explică Isailă. În prezent spune că lucrează la o carte de istorie a vinului din zonă, pe care vrea s-o lanseze în toamna acestui an la festivalul de vin, care va avea loc în zilele de 17-19 septembrie.
Care sunt planurile dvs. pentru interimatul funcției de președinte al CCIA Sibiu?
În acest moment încercăm să aducem Camera pe un făgaș normal. Încerc să am o colaborare foarte bună cu autoritățile locale, ca să avem o relație de normalitate, așa cum este firesc. Totodată, ținta mea este și rezolvarea unei probleme stringente, în legătură cu sediul Camerei.
Dar care e situația actuală a locației sediului CCIA Sibiu? În procesul verbal de la ultima ședință a Colegiului de conducere se menționează despre sume pierdute din contul CCIA.
Este vorba despre sume achitate fără acordul Colegiului de conducere. În principal, în 2017 noi am votat o modificare de concept al Camerei de comerț a județului Sibiu, în sensul în care s-a decis vânzarea unor clădiri istorice deținute în zona centrală a orașului și încasarea contravalorii, cu ideea de a achiziționa un nou sediu – un centru expozițional, un centru de afaceri și sediul Camerei într-o locație care să fie accesibilă oamenilor de afaceri și care să se preteze pe organizarea activităților pe care noi le avem în statut de organizat.
După 2 ani de la luarea deciziei, în anul 2019, pentru că noi am decis că nu vrem să vindem sub suma de 2 milioane de euro, a apărut un investitor care a fost de acord să ofere acest preț. S-a dat acordul Colegiului pentru vânzare și împuternicirea președintelui să semneze actele de vânzare de către Colegiu și s-au vândut clădirile cu 2 milioane 50 de mii de euro. Bineînțeles că partea de vânzare e o operațiune comercială, pentru care Camera a trebuit să plătească impozit 16%, comisioane, taxe notariale etc. Aici sunt niște discuții în legătură cu aceste sume. Cineva crede că ele lipsesc din conturi – ele nu lipsesc. Noi avem descărcare de gestiune în Adunarea generală, în sensul că cenzorul Camerei de comerț, care răspunde de legalitatea operațiunilor și înregistrărilor, a verificat toate acestea și în acest moment nu sunt probleme financiare din punctul acesta de vedere la Cameră, adică nu lipsesc bani din conturi.
Singura problemă pe care o avem este în legătură cu creanța la compania Roșu, pe care conform procesului verbal, domnul președinte suspendat în acest moment a decis de unul singur cumpărarea acesteia; și-a făcut drept de semnătură în bancă, a plătit fără acordul nimănui suma de 725.000 de euro și a semnat actele de preluare de creanță. După care a băgat în execuție o garanție suplimentară a creanței. Ideea era să obținem un sediu – inițial era o idee bună până la momentul în care firma respectivă a fost vândută și proprietarul firmei nu mai răspundea de faptul că putem sau nu să intrăm în posesia acelui sediu. Deci, în acest moment, Camera are după o plată de 725.000 de euro o creanță cu care suntem înscriși la masa credală și pe care urmează să vedem ce facem. În acest moment CCIA Sibiu și-a angajat apărător – nu din județul Sibiu, ca să nu fie alte discuții – și încercăm să rezolvăm această situație apărută în interiorul Camerei.
În acest moment avem riscul să o rezolvăm în 2 luni sau în 7 ani. Și e o problemă, pentru că noi am vândut sediile CCIA Sibiu, iar din luna decembrie o să intrăm cu plata chiriei, dacă o să fim acceptați să rămânem pe unul din nivelele sediului pe care l-am vândut practic.
Dar după vânzarea sediilor din centru unde se dorea cumpărarea noului sediu?
Noi am avut în 2019 o inițiativă, cu o solicitare la CJ pentru niște hale de la Aeroport. În urma unor discuții am primit un răspuns de la CJ că se poate concesiona pentru o sumă de 11.000 de euro pe lună. Făcând un calcul simplu, că majoritatea din colegiul de conducere sunt oameni de afaceri, am constatat că noi în 2-4 ani de zile practic plătim valoarea terenului, iar toată investiția pe care o facem pe teren rămâne după perioada de concesiune în proprietatea proprietarului terenului. Atunci noi am luat decizia să retragem acea solicitare, pentru că CCIA este o organizația de utilitate publică, recunoscută prin lege specială și am fi avut nevoia, oportunitatea și posibilitatea să fim ajutați de către comunitate, până la urmă, pentru că noi acționăm în interesul comunității de business.
Acum noi vrem să dăm un mesaj foarte clar: mergem către comunitatea de business și căutăm soluții pentru rezolvarea situației sediului și centrului pe care ni-l dorim pentru companiile din Sibiu. Dorim să strângem rândurile și companiile. Probabil în perspectivă, dacă voi ajunge să rămân la conducerea Camerei, am o viziune și niște idei destul de interesante despre cum putem ajuta companiile din județul Sibiu așa cum ar trebui să le ajutăm conform statutului, în așa fel încât să fie o poziție de win-win în relația pe care o avem.
Ați putea să ne oferiți vreun exemplu?
De exemplu, aș face o platformă care să strângă informațiile de la nivelul camerei naționale, unde suntem membri de drept și unde există niște platforme de solicitări de oferte. Să identificăm companii din jud. Sibiu care produc ce se cere în ofertele respective și să le dăm informația, să depună oferte în speranța în care ar putea încheia niște contracte. Adică noi putem face niște lucruri practice în sprijinirea companiilor în activitățile lor.
Cum e în prezent dialogul cu autoritățile?
În prezent, n-aș putea să vă spun. A fost și situația pandemică destul de grea. Cert e că n-am fost informați din anul 2019 despre ce se întâmplă de către dl președinte suspendat. Pentru că nu a mai fost nicio ședință de colegiu din anul 2019, motiv imputat și în adunarea Colegiului de conducere. Dar pot să vă spun că îmi doresc o relație cordială și de colaborare cu autoritățile așa cum o avem specificată în statut; îmi doresc să sprijinim companiile, să organizăm târguri, expoziții; să încurajăm să participe la târguri și expoziții internaționale. Noi avem posibilitatea, ca și CCIA, să achiziționăm standuri în marile târguri din lume și să sprijinim grupuri de companii să participe la ele.
Criza coronavirusului a afectat țări de pe toate continentele, dar în principal pe cele din Uniunea Europeană. Cele mai afectate domenii sunt HoReCa, transporturile şi serviciile. Ce imagine de ansamblu aveți pentru industrie?
Ca și imagine de ansamblu, în acest moment motoarele repornesc. Majoritatea companiilor HoReCa, turism, după cum știm au fost efectiv la pământ. Există niște programe de ajutor în acest moment, pe care sper să fie realizate în proporție mare și să reușească să ajute să repornească cu adevărat activitatea.
În zona industrială, cred că ne îndreptăm spre o perioadă dificilă și cred că toate companiile – nu doar din județul Sibiu, ci din toată țara – au nevoie de sprijin și de ajutor ca să treacă peste această perioadă. Pot să vă spun că eu în timpul pandemiei am avut patru deplasări în Germania: sunt vorbitor nativ de limbă germană, vorbitor avansat de limbă engleză. Am avut discuții și colaborări și vreau să vă spun că transporturile pe timpul pandemiei au fost foarte mari. Deci, transportul de marfă la vama de la ieșirea din România avea cozi de 4-6 km de TIR-uri, iar în Austria, Germania, stăteau efectiv aliniate în parcări, era ca un șir indian.
Însă probabil din cauza că s-au stopat transporturile la nivel global, costurile de transport maritim au crescut în acest moment și de 3-4 ori. Costul materiilor prime a crescut la fel în ultima perioadă la fel ca foarte multe materiale.
Dacă e să facem o comparație între companiile autohtone și cele străine, care mai mult au suferit, care mai bine s-au descurcat?
Din punctul meu de vedere, cred că toate companiile au avut provocări. Unele generate de pandemie, iar în intracomunitar – unele generate de ieșirea Marii Britanii din UE. Pandemia nu a ocolit pe nimeni.
Dar avem o șansă în acest moment. Multe lucruri se repornesc, multe lucruri se pot lansa sau relansa și o parte din producția internațională, datorită scumpirii transporturilor, creșterii prețurilor la materii prime, se reorientează și spre partea de producție pe continent.
Credeți că plafonarea prețurilor este o măsură bună? Care ar putea fi efectele?
Plafonarea prețurilor nu cred că este o soluție de bun augur pentru companii. Companiile au cheltuieli, în funcție de acestea prețul se reglează și întotdeauna în economia democratică prețul se reglează în funcție de cerere și ofertă: la fel se reglează piața imobiliară, piața de produse, piața materiilor prime. Știm că în ultima perioadă s-a scumpit lemnul, metalul, plasticul. Adică suntem într-o etapă dificilă, cu siguranță generată de pandemie.
Ce măsuri trebuie luate ca impactul acestei situații dificile să nu fie atât de puternic?
Măsurile în general pot fi luate de cei care sunt în poziția de a lua astfel de decizii. Noi putem ca și mediu de afaceri să generăm idei, să sprijinim găsirea de soluții.
În pandemie mulți angajați au fost disponibilizați, alții au intrat în șomaj nedeterminat, ceilalți s-au pomenit fără loc de muncă. Care ar fi sectoarele economice care ar putea prelua această forță de muncă?
E o întrebare dificilă. E nevoie de o analiză efectivă a sectoarelor care au disponibilizat. Știm aproximativ ce s-a întâmplat, dar eu sunt economist – fără o analiză detaliată nu pot să vă răspund la această întrebare. Nu-mi permit să fac speculații.
Este suficientă alocarea a 3% din PIB pentru a face față crizei actuale?
3% din PIB este o sumă importantă. Sincer, nu știu dacă este sau nu suficientă, dar trebuie să avem în vedere că perioada pe care o trecem în acest moment nu a existat în ultima sută de ani. Adică eforturile pe care trebuie să le facem toți sunt majore. Sunt oameni care au probleme, într-adevăr; companii care au luat credite la începutul pandemiei, în speranța că pandemia trece în 2-3 luni… Cred ca în acest moment este necesar sa alocam maximul posibil, înțeleg ca în contextul internațional unele state aloca pana la 10%. Poate nu ar fi lipsit de interes sa fie studiată oportunitatea alocării mai mari și efectele potențiale asupra economiei, dar până la urmă este o decizie politică pe care cei care o iau trebuie să și-o asume.
Ca să revenim la Sibiu, aici se vorbește de mai mult timp despre construirea unui centru de afaceri, a unui centru de expoziții etc. Cum vedeți importanța acestuia, unde ar putea fi construit, ce ar putea oferi?
Eu cred că este foarte important să existe un astfel de centru al CCIA Sibiu care să sprijine toate companiile din județ. Există centre mai micuțe, dar cred că avem nevoie de acest centru ca și județ.
Dacă îmi va permite poziția și colegii din Colegiul de conducere, mi-aș dori să am acordul lor să găsim o soluție, poate și împreună cu autoritățile locale, care durează de destul de mulți ani. Eu zic că suntem pe drumul cel bun să găsim o soluție. Dacă suntem sprijiniți și de autorități, ne-am bucura, pentru că până la urmă acționăm în interesul companiilor și a mediului de afaceri din jud. Sibiu. Și cred că putem fi un sprijin real și am da un semnal că încercăm să aducem CCIA acolo unde îi e locul și unde merită să fie. Pot să vă spun că la nivel național, și nu glumesc, multe camere de comerț nu au avut bani să-și plătească femeile de serviciu. Iar noi, ca și cameră de comerț județeană suntem un caz fericit, în care am rămas cu venituri, avem o structură pe care ne putem baza, avem o companie de târguri și expoziții, Exposib. Adică avem o bază pe care putem construi.
Care este mesajul dumneavoastră principal adresat mediului de afaceri sibian?
Pot să transmit un apel la calm, la găsirea de soluții, la susținere reciprocă și să încercăm să trecem peste această perioadă, ajutându-ne unii pe alții.
