Aurel Boca, fondatorul biroului Boca & Asociații dezvăluie, pentru Transilvania Business, resorturile celei mai dinamice piețe imobiliare din România. Acesta și-a propus să schimbe radical imaginea acestei profesii: are biroul lipit de mall, cu design personalizat, este fan al tehnologiei și a demarat, pe cont propriu, primul internship notarial plătit din zona Clujului.
Ați fost în multe țări din Vest, dar v-ați întors acasă. Cum este notariatul “dincolo”?
Eu am luat contact cu notari din Europa, din America. În Italia am avut ocazia să activez în cadrul unui notariat din Roma, de top class, unul de succes, situat chiar lângă Ambasada SUA. A fost o experiență foarte interesantă. Lucrurile acolo sunt asemănătoare cu ceea ce se întâmplă la noi, din punct de vedere organizațional birourile funcționează similar, cu aceleași tipuri de acte autentice. Și acolo se bazează pe partea de business, pe piața imobiliară, principala activitate care le aduce venituri, dar și pe alte acte – procuri, declarații, divorțuri.
Biroul notarial l-ați deschis la finele lui 2019, aproape de izbucnirea Covid. Cum a fost?
Noi am început bine activitatea, în ianuarie-martie 2020 au mers foarte bine tranzacțiile, după care, din aprilie, aceasta s-a estompat, mai ales că au fost acele restricții de circulație, la apariția stării de urgență. Oamenii nu știau dacă au dreptul să meargă la notar, dacă pot merge la notar, nu erau foarte bine informați. Totuși, din iunie activitatea a început să meargă pe făgașul normal.
Cum v-ați adaptat pandemiei, restricțiilor?
Ne-am reorganizat: biroul are două intrări, am folosit una doar pentru personal, cealaltă, doar pentru clienți, să nu avem mult contact unii cu alții. Un act notarial se face doar în prezența notarului și a clientului, legislația nu permite să se realizeze la distanță. Pentru semnare intra doar clientul, nu și aparținătorii sau alte persoane care mai participă la tranzacții. Lucram în perioada stării de urgență chiar cu mănuși, cu spațiile dezinfectate, foloseam atât de mult dezinfectant ca la spital.
Aveți un birou inedit: nu are nimic din cele „prăfuite”, înghesuite, cu care eram noi obișnuiți, este unul cu design de autor, dar și „lipit” de mall. V-a inspirat vreun model din străinătate?
Așa a fost conjunctura. Eu am luat postul acesta pe Florești; am dat un examen și m-am clasat pe primul loc. Din start am dorit să dau pe Florești pentru că am considerat că de pe locația aceasta avem acces la fluxul dintre ambele localități. Am zis că până așteaptă clienții actele și le verificăm, poate merg până la mall să bea o cafea, să facă o cumpărătură. Am amenajat biroul cu designeri, am folosit culori calde, dar am vrut și un spațiu în care oamenii să se simtă în siguranță pentru că am considerat că ei fac aici tranzacții importante.
Divorțurile, sursă de tranzacții imobiliare
Notarii simt cel mai bine pulsul pieței imobiliare. Cum vedeți evoluția la Cluj?
Ca nivel de tranzacții, tendința este de creștere, în fiecare an față de cel anterior, inclusiv în 2020, unul cu 10% mai bun, ca valoare, decât 2019. Sunt mai mulți factori care o influențează: există o plajă de clienți care cumpără un al doilea imobil. Primul este ca locuință, al doilea, ca investiție sau ca să îl închirieze. În zona Clujului locuințele se închiriază relativ ușor, acum poate mai puțin, că este pandemie, iar imobilele de aici sunt destul de vandabile. Este o dinamică mare a cererii și a ofertei. Lumea este obișnuită cu tranzacțiile imobiliare ca instrumente financiare, îi este mult mai ușor să cumpere, să vândă sau să administreze un imobil, față de alte tipuri de instrumente care presupun un grad înalt de complexitate pentru a le putea accesa și de a avea rezultate financiare bune.
Ce șanse are digitalizarea în activitatea notarială, ținând cont că aceasta presupune un volum imens de acte?
S-a schimbat relația cu Cartea Funciară: înainte duceam actele în format fizic, acum scanăm toate documentele și le transmitem în format digital, avem și un program informatic dedicat. Și partea aceasta s-a modificat mult, astfel încât omul nu mai trebuie să facă drumul până la CF și înapoi; totul se întâmplă din birou. Trimitem actele, iar soluția se primește tot pe e-mail, prin programul dedicat. Pandemia a produs o schimbare foarte bună din punctul acesta de vedere, pentru că până acum mergeam pentru acte la CF, deși se putea realiza și până atunci în mod electronic, numai că nu exista deschidere pentru așa ceva.
Colaborarea cu instituțiile statului cum decurge? Exista o propunere de acces a notarilor la bazele de date ale acestora.
Noi putem să verificăm valabilitatea cărților de identitate ale persoanelor deoarece avem un protocol de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, în schimb facem diverse adrese către primării pentru raportul psiho-social în cazul unui divorț cu copii minori, cerem certificate de atestare fiscală prin e-mail și le primim de la primăriile care au semnătură digitală în format electronic, însă la cele care nu o au implementată va trebui să meargă persoana respectivă sau să delegăm noi o persoană din birou care să obțină acel certificat pe hârtie.
Uniunea Notarilor Publici din România (UNPR) pregătea o platformă pentru birouri.
Este un program aflat în stare de testare, în prima versiune. Am primit de la UNPR un computer cu monitor, scanner, pentru a opera acel program. Sistemul este funcțional, foarte util, îl folosim pentru actele noastre. S-au făcut testări, este în fază incipientă, dar e clar că pe viitor ne va ajuta. Eu sunt foarte deschis la tehnologie.
Ce proceduri sunt cele mai solicitate?
În primul rând acte uzuale, precum declarații, procuri, cerute în fiecare zi, solicitate la primărie sau diverse instituții publice (schimbare de destinație, de suprafețe), procuri de ridicare de diverse documente, de înmatriculări auto, de radieri, declarații de cedare de abonament de parcare). De mult ori oamenii ne trimit actele înainte, în format digital, noi întocmim actul, iar când vin, ei doar semnează. Este o procedură pe care o practicăm tot mai mult, iar oamenii stau mai puțin.
S-au înmulțit cazurile de divorțuri în pandemie?
Am observat o creștere a numărului acestora, care se leagă de tranzacțiile imobiliare: de multe ori, în cazul unui divorț apare un partaj, o vânzare de imobil, o altă cumpărare de imobil, deci mai multe operațiuni legate de aceste cazuri.
E mai ușor de lucrat în Transilvania față de alte regiuni, ținând cont că existau cărți funciare?
Eu am activat în Brașov și în Cluj, aici documentele care stau la baza unui act notarial sunt mult mai numeroase decât în alte părți, există un registru de transcripțiuni unde sunt toate documentele care au stat la baza acestui act. Noi luăm doar actele de dobândire, nu mai verificăm tot timpul fiecare tranzacție care a stat la baza acestui act, poate au fost și 50 de tranzacții anterioare. Ne bazăm pe regimul acesta de carte funciară și că proprietar este cel înscris în acest registru.
Promotorii internshipului notarial
S-a vorbit despre unificarea profesiilor de avocat și notar. Cum vedeți acest lucru?
E clar că fiecare își are atribuțiile și că este o pregătire distinctă pentru aceste profesii. După terminarea facultății și a masterului, eu am dat examenul de stagiatură, în cadrul Institutului Notarial Român (INR). Am făcut un an de teorie la București, la INR, cu notari și cu profesori care au predat materii exclusiv de natură notarială, după care am făcut un an de practică în cadrul unui birou notarial, apoi am dat examenul de definitivat și am primit un post de notar.
Cât de greu e să ajungi notar?
Sunt puține locuri de notar public în România. Acestea se decid în funcție de mai multe criterii, stabilite de legea notarilor publici și activității notariale, cum ar fi numărul de oameni dintr-o anumită localitate, numărul de acte solicitate, volumul tranzacțiilor. În comparație cu avocatura sunt mult mai puțini notari care intră în profesie în fiecare an. În anul meu au intrat numai 52 de persoane în toată țara.
Sunteți un birou care aduceți mulți practicanți, studenți în internship.
Am lansat un program de internship, cred că suntem primul birou din Cluj care a demarat așa ceva și sunt foarte mulțumit și bucuros că l-am promovat. Scopul este ca studenții, din orice an, să vadă cum decurge activitatea într-un birou notarial. Studenții lucrează efectiv cu clienții, vorbesc cu ei la telefon, îi preiau, fac diverse acte, proceduri notariale. Se vede motivația fiecăruia de a veni și de a lucra, inclusiv din faza de selectare. Am cerut ca alături de CV să trimită și o scrisoare motivațională, nu una generică. De obicei, mulți dintre studenți ajung să dea examen de profesie fără să fi văzut vreodată un birou notarial, un extras de carte funciară, iar dreptul notarial nu se predă în facultate. Una e să studiezi un act teoretic, alta, cum arată în realitate, care este funcționalitatea acestuia. Programul minim de internship este de cel puțin două săptămâni. Internshipul e plătit de noi, pentru că eu consider că orice muncă trebuie remunerată. Astfel, după terminarea facultății, ei își pot da seama dacă li se potrivește sau nu. Deja avem foarte multe solicitări. Avem contracte de practică realizate cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), vom colabora și cu Universitatea Dimitrie Cantemir.
Notar școlit la Sorbona
Tânărul notar clujean a beneficiat de o pregătire intensivă în materie în România, în cadrul INR, dar și în alte state, participând la cursurile Universității Sorbona din Paris, Universității Notariatului Mondial din Roma, Universității Vidrina Frankfurt și Universității Siena / Pontignano. El aduce un aport de cunoștințe echipei prin absolvirea Facultății de Drept și a cursurilor de masterat „Instituții de drept privat” din UBB. Acesta a publicat articole în materia dreptului atât în țară, cât și în străinătate.
Călin POENARU
(TB nr. 102 mai-iunie 2021)
