Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Marcel Boloș: „Orașele care nu se conectează la autostrăzi sunt condamnate la sărăcie”

Primarii din nord-vestul țării trebuie să conecteze cât mai repede orașele pe care le conduc cu Autostrăzile 3 și 10. În caz contrar, dezvoltarea lor este pusă în pericol, în condițiile în care banii europeni pentru drumuri se vor diminua considerabil, avertizează Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene și actual director al ADR Nord-Vest.

Unde v-ați simțit cel mai eficient: la primărie, la regiune sau la guvern?

În general performezi acolo unde te simți bine; dacă vrei să lași ceva în urma ta, trebuie să depui efort. La Primăria Oradea am avut satisfacția profesională a modernizării orașului pe fonduri europene împreună cu edilul Ilie Bolojan. În aparatul guvernamental am avut șansa să inițiez, ca șef al Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial Transport, proiecte mari care astăzi sunt în curs de realizare, precum Autostrada Sebeș-Turda (A10) și Autostrada Transilvania (A3) Câmpia Turzii – Ogra Mureș, pe care l-am trecut pe fonduri europene. Mai puțină lume știe că a trebuit să decid împreună cu Comisia Europeană ca linia magistrală de metrou M5 să fie trecută la finanțare pe fonduri UE.

La A3 existau pe atunci discuții că nu se poate trece pe fonduri europene. Era compania Bechtel la mijloc. Dar am creat premisele necesare. Am coordonat și Master Planul General de Transport al României. Pentru mine a fost vârful carierei pe domeniul transport, fiind pe rând director, secretar de stat, o perioadă lungă – director general al Direcției de strategie și management din cadrul Ministerului Transporturilor. În calitate de ministru am avut o adevărată provocare odată cu pandemia: trebuia să finanțăm echipamentele medicale pentru spitale, șomajul tehnic (pentru cei aflați în această situație începând cu februarie 2020), dar și cele trei măsuri pentru granturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii.

Totodată, am reușit să negociez introducerea gazului natural la finanțare din fonduri UE. Am atras atunci pentru România, într-un singur an, 4,4 miliarde de euro, o sumă destul de importantă, având în vedere că am preluat mandatul în noiembrie, când absorbția era de 6,5 miliarde de euro. Am semnat 2.500 de contracte, de peste 10 miliarde de euro într-un mandat de doar un an și două luni. Deci acolo pe unde treci și ai o funcție de demnitate publică, poți să lași lucruri frumoase, să faci performanță.

Apare Clusterul de Robotică și Nanotehnologii

Cum vedeți activitatea dvs. la ADRNV?

Aici este vorba despre dezvoltare regională în nord-vestul României. Perioada care urmează este una atipică din punctul de vedere al dezvoltării, deoarece trebuie să finanțăm activități ca specializarea inteligentă, ceea ce va însemna că mediul de afaceri va trebui să se pregătească pentru inovație, cercetare și nu știu în ce măsură firmele de la noi sunt dornice să facă aceste lucruri. Va trebui să finanțăm activități de tip inovativ. O altă provocare este cea legată de digitalizare și de orașe inteligente; suntem în discuții cu CE ca să convingem că smart city nu este doar partea de software, ci și de hardware, adică infrastructura de trafic. Respectiv, nu doar să finanțăm partea de software necesară sistemului de undă verde, ci și semafoarele, infrastructura suport. Aduce cumva a finanțare de tip integrat, de care avem nevoie în regiune.

Apoi, vrem să aducem investiții în turism, în resursele de apă geotermală din regiune, de nămol, în zăcămintele de sare din zona Turda. Intenționăm să întocmim un studiu de zăcământ pentru aceste perimetre care să ne ducă spre o exploatare cât mai eficientă a resurselor regiunii, să implicăm autoritățile locale la valorificarea lor, pentru a genera o dezvoltare regională sănătoasă. Am făcut o analiză de producție la nivel de regiune și nu prea ne putem lăuda cu activități din zona roboticii, a nanotehnologiilor, așa cum se pretinde Regiunea Nord-Vest a fi ca nivel de dezvoltare economică.

În consecință, încercăm să schimbăm această paradigmă a dezvoltării și să mergem pe direcții țintite. Clusterul de Robotică și Nanotehnologii am vrea să fie un obiectiv clar de finanțare pentru a schimba nivelul valorii adăugate pe care îl generează economia, nu doar de dragul de a finanța. În cadrul ADRNV avem un departament care se ocupă de platforma INNO, cea care ar gestiona aceste investiții din regiune și pe care să o transformăm în agenție de sine stătătoare – Agenția Regională de Investiții și Inovație. După negocierea cu CE pentru viitoarea perioadă de programare, sperăm să avem funcțională ARII până la începutul anului 2022, în folosul dezvoltării regionale.

Stațiunile Transilvaniei, alternativă pentru aquapark-urile Ungariei

La ce etapă se află aceste negocieri?

Ne aflăm la a patra rundă, încercăm să obținem finanțări cât se poate mai bine, mai aproape de valorile reale necesare autorităților locale. Vrem să obținem finanțare pentru piețele agroalimentare în localitățile urbane. Lăsăm dimensionarea, conceptul și gândirea acestor piețe la latitudinea administrațiilor locale. Vrem să susținem producătorii locali din regiune și să sprijinim primăriile ca să aibă o activitate conformă cu standardele regionale. Vizăm și bazele de tratament, fostele ștranduri de dinainte de 1989, încercăm să le modernizăm pentru a avea infrastructuri de agrement decente. Să meargă omul în apropierea localității sale, nu neapărat în Ungaria.

La ce schimbări majore să ne așteptăm în următorul exercițiu financiar european?

Acestea se referă la gândirea de specializare inteligentă, având inovația la loc central. Nu mai putem să lăsăm să fie finanțate activități banale care peste 3 ani să se închidă. Să avem în vedere ca tehnologia finanțată să fie la nivelul standardelor europene. De asemenea, se vor finanța proiectele de smart city, mobilitate urbană, inclusiv transportul public de călători și cel cu bicicleta. Se va finanța regenerarea urbană cu două componente: piețele agroalimentare și spațiile publice dintre blocuri. Garajele, boscheții pot să rămână doar în amintire după amenajarea modernă a spațiilor verzi, locuri de joacă pentru copii, de mobilier urban, iluminat ambiental, în general tot ce e legat de standardele de locuit ale omului.

Practic, se pliază pe noile politici ale UE care nu ne mai finanțează să asfaltăm drumurile din interiorul orașelor. Vom avea în continuare finanțare pentru modernizarea drumurilor județene, însă și această componentă se va termina la un moment dat. Să nu uităm că, în perioada 2014-2020, am investit 550 de milioane de euro pentru 1.111 km de drumuri județene. Trebuie să ne orientăm deci spre interiorul orașelor, mai ales la cele mici, care au o lipsă acută de infrastructură de locuit. Fiecare dintre autoritățile locale trebuie să gândească felul în care vor să își finanțeze proiectele.

Cum apreciați deschiderea conducătorilor orașelor de a atrage fonduri, de a se adapta noilor cerințe?

Dacă nu mergem la fiecare autoritate locală și nu le explicăm care sunt domeniile de finanțat, nu avem șanse mari la obținerea banilor. Și nu e de ajuns: trebuie să mai trecem o dată și să vedem dacă s-au inițiat proiectele, iar a treia oară – dacă și-au făcut temele pentru studiile de fezabilitate. Monitorizarea aceasta e permanentă: două zile din cinci sunt plecat acum în teritoriu, iar asta din dorința de a avea un portofoliu cât mai bun de proiecte pentru dezvoltarea corectă a regiunii. Sunt localități care nici până acum nu au auzit de finanțarea europeană.

Care sunt localitățile fruntașe din regiune?

Avem Becleanul și Năsăudul (județul Bistrița-Năsăud), Turda, Câmpia Turzii (Cluj) care se dezvoltă frumos pe fonduri europene. Sper ca și Gherla să aibă apetitul pentru fonduri UE pe care până acum nu l-a prea manifestat. Din Bihor avem Șteiul, la început de drum în accesarea fondurilor UE, cu un primar foarte harnic și cu bune intenții pentru dezvoltarea orașului. Fondurile europene rămân cea mai convenabilă și cea mai serioasă sursă de dezvoltare prin care poți să îți modernizezi orașul. În Maramureș se remarcă Baia Sprie, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Vișeu de Sus, cu potențial de atragere de fonduri europene, cu precizarea că primul a căpătat deja experiență în acest proces, având astfel un avantaj major. După perioada de programare 2014-2020, care de fapt se finalizează în 2023, se vor vedea clar orașele care au fost fruntașe, dar și cele codașe în accesarea de fonduri UE.

Ar trebui să existe câte un birou de fonduri europene în fiecare primărie, să fie un om delegat, să se apeleze la consultanți?

Cine începe acum să își pună pe picioare structura de fonduri UE o face cam târziu. Sunt orașe care au început să facă acest lucru încă din anul integrării României în UE. Oradea și-a dezvoltat această structură din 2007, are deja 14 ani de când accesează aceste fonduri și a reușit să aducă 600 de milioane de euro. Cine îi dădea primăriei de acolo această sumă să se dezvolte, ce instituție din România, ca să ajungă acolo unde este în clipa de față? Contează mai puțin câți bani ai obținut, ci mai ales cum ai reușit să schimbi viața oamenilor după ce i-ai accesat. Ca să ții tinerii în orașe și să îi faci solidari cu aceste localități trebuie să ai locuri de muncă și condiții de locuit. Altfel vor fi tentați mereu să plece și să își caute alt loc unde o duc mai bine.

Discutați în primul rând cu primăriile, cu consiliile județene?

Da, cu primarii, cu președinții de județe interesați de aceste fonduri. Pe cei pe care îi interesează îi căutăm de mai multe ori. Ne bucurăm împreună dacă se concretizează un proiect. Încercăm ca banii pe care îi avem la dispoziție să îi investim cât mai bine pentru a avea o dezvoltare regională corectă.

Până când primarii ar trebui să își finalizeze un portofoliu de proiecte?

În mod normal cam trebuia să le avem, dar sper să depășim cu bine aceste întârzieri inerente, iar cei care sunt hotărâți până la finele lui 2021 – începutul lui 2022 să aibă studiile de fezabilitate ca să poată accesa fondurile când vor fi lansate apelurile. Dacă trecem de hopul negocierilor cu CE și cu Autoritatea de Management, vom putea lansa primele apeluri. De obicei, acestea erau pe infrastructură, dar acum vom încerca mobilitatea urbană, regenerarea urbană. Cu cât le lansăm mai repede, diminuăm riscul de pierdere a banilor europeni.

Primarii să se bazeze pe banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau mai degrabă pe cei din următorul exercițiu financiar?

Politica de coeziune și Programul Operațional Regional (POR) rămân o alternativă de finanțare mai matură, avem o experiență și un exercițiu pe care le-am antrenat în cele două perioade precedente, 2007-2013 și 2014-2020. Deci, politica de coeziune va fi principalul instrument pentru dezvoltarea RNV.

Agenția Nord-Vest devine autoritate de management

ADNRV se va transforma în ordonator de credite?

Ordonator va rămâne Ministerul Finanțelor Publice, noi vom putea însă efectua plățile către beneficiari pe baza documentelor de la MFP, ceea ce nu făcea ADRNV până acum, ci Ministerul Dezvoltării Regionale. Contractele de finanțare le vom semna cu beneficiarul în limita sumelor pe care le avem alocate de la MFP. Noi vom emite și deciziile pentru corecțiile financiare. Cu alte cuvinte, vom intra în rolul unei autorități de management, cu toate funcțiile pe care aceasta le are, pe care nu le dețineam până acum ca organism intermediar.

Deci, drumul primarilor la București, ștampilele și semnăturile pe fiecare pagină vor deveni istorie?

Simplu spus, beneficiarii nu vor mai bate drumul capitalei pentru încheierea de contracte sau de plăți, ci vom avea contact direct cu aceștia. Sperăm să fim mult mai eficienți, să simplificăm tot acest proces de obținere a finanțărilor, mai ales că nu va mai fi necesară verificarea încă o dată de către autoritatea de management. Prin urmare, din lanțul acesta se elimină o verigă, deci ar trebui să fim mult mai eficienți, iar beneficiarul să simtă acest lucru. Pentru un proiect pentru care perioada de contractare dura 6-12 luni, aceasta se va reduce la 3 luni.

Ștampilele și semnăturile pe fiecare pagină le-am eliminat demult. Țin minte că la proiectul de la Palatul Patriarhal pe fiecare pagină era câte un semn al crucii cu semnătura Preafericitului. Vă dați seama ce chin a fost pentru reprezentanții legali ai beneficiarilor! Acum nu mai vin beneficiarii la noi cu portbagajele pline de documente ca să depună cererile de rambursare sau de plată, totul se face în format electronic. Lucrurile au început să se mai limpezească, dar în 14 ani, ceea ce e altă discuție.

Ardelenii cer de cinci ori mai mulți bani decât poate oferi UE

Care este suma pe care o veți gestiona în 2021-2027? Cât ar fi, de fapt, necesar?

Suma se ridică la 1,44 miliarde de euro; aceasta a crescut de la 521 de milioane în 2007-2013 și de la 881 de milioane în 2014-2020. Nu este, totuși, foarte mult: sunt 7 ani și șase județe cărora trebuie să le asigurăm dezvoltarea, dar după 21 de ani în care am absorbit 3 miliarde de euro, regiunea ar trebui să arate mult mai bine la finele lui 2027. Necesarul ar fi de cinci ori față de nivelul alocat.

La cât estimați absorbția în acest exercițiu financiar? Se pot face realocări de bani de la regiunile mai puțin competitive?

Din cele 881 de milioane de euro am ajuns la 675 de milioane și mai avem doi ani, deci mai avem un pic și închidem absorbția. Realocarea nu se face, însă avem mecanismul supracontractării: s-ar putea să mai accesezi peste nivelul stabilit inițial dacă ești harnic.

Care sunt marile proiecte de succes din regiune, în opinia dvs.?

Ca finanțatori, există proiecte-reper ca Salina Turda, unul de referință care schimbă viața locuitorilor; Băile Figa, de la Beclean, finanțate de la zero, din perioada de preaderare, unde an de an mai adăugăm câte ceva, un proiect care a crescut foarte frumos de la an la an; Complexul Balnear Toroc, de la Dej, Parcul Industrial din Jibou. Putem vorbi despre orașe care se modernizează pornind de la aceste proiecte pe diferite axe de finanțare și care au un impact sinergic.

Pe ce linii de finanțare va fi bătaia cea mai mare?

Categoric pe turism, care în perioada 2014-2020 nu a avut finanțare deloc, dar pe care o reluăm și o încercăm pentru baze de tratament și agrement, după modelul de la Oradea, cu Aquapark Nymphaea. E firesc să fie interes, mai ales pentru că vrem ca aceste resurse naturale de ape termale, minerale sau sărate să fie exploatate pentru a da sens dezvoltării regionale. M-aș bucura să avem cât mai multe aceste baze și nu doar să revină românii din stațiunile din Ungaria, ci chiar să vină ungurii încoace. Oricum le-am luat o mare parte dintre turiștii care mergeau la Nyiregyhaza sau Berettyoujfalu. Sperăm să găsim în fiecare regiune a României măcar un proiect major de asemenea bază de agrement / tratament.

Proiectul metroului de Cluj: „Cel puțin 10 ani”

Ce șanse de concretizare are Clujul cu marile sale proiecte: metroul și centura metropolitană?

Sunt proiecte extrem de complexe, care ar ajuta foarte mult dezvoltarea zonei Clujului. Proiectul centurii se află în stare destul de avansată, dar depinde și de felul în care va fi gândită și finalizată soluția tehnică. Soarta proiectului este în mâna autorităților: primarul Emil Boc are o misiune extrem de grea, dar sper ca planul să fie dus cât mai repede la bun sfârșit. Metroul este o noutate la nivel de dezvoltare urbană, un proiect îndrăzneț. Eu am lucrat în acest domeniu al infrastructurii de metrou: costul unui kilometru de metrou construit este de 100 de milioane de euro, deci dacă socotim 14 km (traseul primei faze de la Cluj), rezultă 1,4 miliarde de euro.

Profilul de dezvoltare al Clujului este unul longitudinal, adică Gilău, Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Jucu ar fi traseul potrivit. Marele dezavantaj al României, ca profil de dezvoltare, este că nu are un oraș intermediar. Bucureștiul însumează 3 milioane de locuitori, ar trebui să existe și un oraș cu 1 milion de locuitori și apoi să ajungem la reședințele de județ cu câte 300.000 de locuitori, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța sau Craiova. Este un proiect îndrăzneț care necesită o perioadă de implementare de cel puțin 10 ani, fără nicio îndoială. Termenele intermediare pot fi multiple, însă dacă va fi dus la bun sfârșit, perspectiva acesta de a uni suburbii nu trebuie să fie desconsiderată.

Apoi, să nu uităm că metroul din Cluj este în competiție cu cel din București, însă pe lângă șansa de a schimba paradigma orașului, presupune și un mare cost de întreținere. Știu că pe când eram secretar de stat la Ministerul Transporturilor anual se alocau 2 miliarde de lei subvenție la Metrorex București. Cu alte cuvinte, Clujul trebuie să fie pregătit pentru acordarea unei subvenții, însă ar fi nedrept ca aici să fie subvenție din bugetul Clujului, iar metroul din București, din cel de stat. Și metroul de Cluj ar trebui să aibă o componentă de subvenție din bugetul național. Trebuie lămurită această problemă, deoarece metroul e un mare consumator de resurse financiare, dar și un mare angajator. Cele 300 de milioane de euro alocate prin PNRR nu rezolvă decât 3 km din metroul clujean, dar e un început de drum care poate fi continuat din politica de coeziune. Boc va fi declarat erou dacă duce ambele proiecte la bun sfârșit!

Tunelul pe sub Meseș, marea încercare pentru A3

Autostrăzile Clujului, A3 și A10, pe când le vedeți gata?

Pe ultima ar trebui să o avem integral în acest an, oricum s-a tergiversat mult. Din A3 doar Tunelul Meseș îl văd de o mare complexitate, contractul pe teritoriul Sălajului este încheiat pentru proiectare și execuție, dar s-ar putea ca în zona aceea să mai trebuiască 5 ani pentru concretizarea tunelului, cel mai mare din România, de 2,4 km, cu costuri totale ale lucrărilor de 1 miliard de euro.

Se mai pot introduce tronsoane din A3 pe fonduri europene?

Banii pentru ceea ce este în afara Coridorului IV Pan-European – TEN-T Core și Comprehensive, Nădlac – Constanța, se dau pentru accesul la autostrăzi. Centura Clujului face obiectul finanțărilor pe fonduri UE pentru că prin ea se asigură accesul la A3, la fel și pentru conexiunea de la Oradea. Factorii de decizie din Zalău, Satu Mare, Baia Mare sau Bistrița trebuie să facă demersuri pentru asigurarea conectivității la A3. Acum este momentul ca să lupte fiecare dintre primari pentru această conectivitate pentru că apoi va fi foarte greu să conecteze aceste orașe la A3. Cine va rămâne izolat de autostradă este condamnat la sărăcie. Cu toate forțele m-aș lupta să mă leg de autostradă!

Ar trebui să ajungem la autonomie reală a regiunii, a agenției regionale?

Noi, ca agenție, dacă vom avea calitate de autoritate de management, vom avea suficientă autonomie regională pentru cele 1,4 miliarde de euro. Nu s-a pus în discuție o extindere a acestei autonomii; clasa politică este cea care trebuie să decidă cu privire la regionalizare. În toate statele unde se pune accent pe descentralizare și autonomie locală, regiunile sunt puternice. Noi va trebui să găsim soluții pentru a funcționa ca autoritate de management în lipsa unei autonomii a regiunii. Era altceva dacă regiunea era recunoscută ca persoană juridică și avea o anumită autonomie. Descentralizarea fondurilor UE este un prim pas, dar mai este până la regionalizarea efectivă. Totuși, e important că la nivelul CE s-a acceptat transformarea agențiilor de dezvoltare în autorități de management. Sunt două mari câștiguri: se elimină o verigă din procesul decizional, iar finanțarea poate să urmeze profilul regiunii. Adică noi să finanțăm mai mult mobilitatea urbană, infrastructura de turism, conform abilității noastre de a negocia cu CE și de a convinge că acesta e profilul nostru.

(TB nr. 104)

Total
2
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Conferința Internațională Diplomacy360 la a V-a ediție. Securitate și Prosperitate la Marea Neagră

Articolul următor

Opt ofertanți pentru platformele de deșeuri din județul Bihor

Citește și:
Total
2
Share