În vreme ce majoritatea antreprenorilor globali, cu state vechi în domeniu, depășesc cu anii termenele stabilite pentru finalizarea șoselelor de mare viteză din România, un grup autohton le termină constant înainte de limitele fixate în contractele cu statul. Transilvania Business a elucidat misterul după o descindere în zona șantierului de la Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3).
Grupul băcăuan UMB a acontat licitațiile pentru trei secțiuni ale autostrăzii, între județele Cluj și Sălaj: 3A2 Nădășelu – Mihăiești (16 km), 3B1 Mihăiești – Zimbor (13 km) – ambele la 1,39 miliarde de lei, 3B2 Zimbor – Poarta Sălajului (13 km) – 680 milioane de lei, toate fără taxa pe valoarea adăugată, după ce tot acesta finaliza, acum patru ani, 3A1 Gilău – Nădășelu (9,4 km). În asociere au mai intrat Tehnostrade și Electromontaj. Ordinul de începere pentru Nădășelu s-a dat în 25 ianuarie, autorizația de construire a venit în aprilie, iar în prezent „umebiștii” se ocupă de partea de săpături, ziduri de sprijin, consolidări, piloți forați. 20 de excavatoare noi și 10 buldozere “mușcă” acum din dealuri. Din start lucrările la lotul Zimbor – Poarta Sălajului au întârziat deoarece UMB încă nu putea să intre pe șantier până la rezolvarea exproprierilor.
Între timp, constructorul a intrat pe tronsonul vecin, însă face și organizarea de șantier la celălalt capăt. În afară de drumul roman descoperit la Nădășelu (km 13), în zona unde va fi amplasat nodul de la Zimbor arheologii de la Muzeul Județean Satu Mare au mai dat de un castru și de un drum roman, propuse pentru înscrierea pe lista UNESCO, dar și de o termă, adică o baie romană. În concluzie, se așteaptă verdictul de la Ministerul Culturii. Pentru 3B1 au fost întocmite studiile geotehnice. 400 de oameni ai firmelor din grup, majoritatea veniți din Moldova, ocupă mai toate pensiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Deci proprietarii lor își freacă mâinile de bucurie: le au antamate pentru câțiva ani de aici înainte. Dintre cei 2.400 de angajați ai grupului, peste 1.000 vor fi masați aici în perioada maximă a lucrărilor, anul viitor, la drumuri, șanțuri. Oare ce multinațională de construcții își mai permite un asemenea “lux” în România?
„Noi nu venim doar cu 2-3 laptopuri”
Strategia fondatorului UMB, Dorinel Umbrărescu, este de a realiza majoritatea lucrărilor cu un număr redus de subcontractori. De altfel, “șeful mare” vine periodic aici pentru a vedea dacă se respectă graficul. Echipa tehnică este compusă din 30 de oameni la fața locului și din 15 persoane la proiectare, la București. “Nu vor fi deloc ușoare aceste lucrări. Dealurile sunt instabile rău, iar traseul este ales prost – nu e nici pe deal, nici pe vale, dar noi nu îl putem modifica, studiul de fezabilitate așa a stabilit de pe vremea pe când antreprenor era compania Bechtel. Exproprierile sunt făcute, însă trebuie mutate linii electrice, telecomunicații, fibre optice, canalizare. Nebunia e că nu mai știi care a cui este: a lui Romtelecom, a lui Digi”, ne spune unul dintre manageri.
Cum se organizează, totuși, grupul pentru a termina lucrările în timp record, mai ales că oamenii sunt prezenți pe mai multe șantiere? “3-4 săptămâni se lucrează, una se face pauză. Sâmbătă e zi de lucru, duminică e repaus, sărbătorile religioase se respectă. Oamenii au salarii competitive, primesc trei mese pe zi, beneficiază de diverse facilități. De la Timișoara duceam oamenii acasă cu avionul, de aici îi ducem pe șosea pentru că diferența de timp cu deplasarea până la aeroportul din Cluj, plus formalitățile de îmbarcare fac ca diferența dintre avion și mașini să fie de numai o oră, deci nu se rentează.
Avantajul nostru față de antreprenorii din străinătate este că nu venim numai cu 2-3 laptopuri, ci ne păstrăm oamenii. Ne dorim să terminăm lucrările cât mai repede nu pentru că am primi bonusuri de la stat, pentru că ele nu există, ci ca să putem să începem alte șantiere pe care să îi ducem. Vedeți că deja chinezii care au câștigat centura Zalăului se plâng că nu găsesc muncitori, deși de-abia au descins acolo! În plus, avem tehnologie de ultimă oră, utilaje noi, excavatoare, buldozere, gredere cu GPS. Avem 24 de mașini de coloană, la Zalău chinezii nu găsesc două”, explică acesta.
Salarii ca în Germania
În anunțurile de recrutare ale UMB se specifică „salarii similare celor din Germania”, conform portalului Șoferi din România. Cele 300 de posturi puse la bătaie în primăvară erau de topometrişti, macaragii, autogrederişti, buldozerişti, excavatorişti, motostivuitorişti, mecanici auto, electricieni auto, electricieni, şoferi. “Ştefan cel Mare s-ar răscoli ca o elice în mormânt dacă toţi am pleca din ţară şi am aduce numai muncitori din Asia. Noi lucrăm cu personal stabil, nu cu mercenari. Îi cazăm pe şantiere în condiţii corespunzătoare, le oferim trei mese pe zi. La 2-3 săptămâni au liber şi le plătim transportul către casă, majoritatea sunt din Moldova. Au primit salarii şi în decembrie – martie 2020, când au stat acasă. Nu i-am luat de-a gata. I-am calificat, le-am oferit o specializare la locul de muncă”, a declarat Ştefan Şerbu, director adjunct al Spedition UMB.
Scumpirea materialelor falimentează constructorii
O piatră de moară pentru antreprenorii de la marile lucrări de infrastructură din România o reprezintă actuala scumpire a materialelor de construcții. Prețul oțelului s-a dublat, cel a bitumului a crescut considerabil, piatra e și ea “piperată”. Mai toate materialele veneau din China, lucru care acum nu se mai prea întâmplă. Dacă nu se schimbă urgent cadrul legislativ în România (așa cum se practică în Germania), pentru că indexarea stabilită de lege nu acoperă aceste scumpiri de pandemie – mulți dintre constructori vor propune rezilierea contractelor. Și vom rămâne cu autostrăzile neterminate. Termenul fixat pentru finalizarea A3 Nădășelu – Poarta Sălajului este 25 ianuarie 2024. UMB promite însă o surpriză: o va termina mai repede dacă statul își face temele. “Autostrada Câmpia Turzii – Chețani era finalizată într-un an dacă o făceam noi”, spun “umebiștii”. Totuși, grupul lui Umbrărescu nu s-a înscris și la tronsonul din A3 care cuprinde Tunelul Meseș, de 2,8 km. “Îi lăsăm pe alții, mai pricepuți!”.
Muzeu lângă autostradă
“Traseul la care lucrează UMB este cel stabilit cu Bechtel. Relieful este dificil, sunt dealurile Transilvaniei, se poate schimba din 5 în 5 m. Acolo s-au găsit inclusiv scoici, semn că odată exista o mare. Antreprenorul are o mobilizare bună până acum, față de varianta ocolitoare Zalău, unde e una slabă. Acum se execută decopertări, se va veni cu soluții de stabilizare deosebite, mai trebuie realizate drumurile tehnologice. Mersul lucrărilor a fost conturbat și de ploile care au afectat stratul de argilă. Pe de altă parte, mai trebuie scoase suprafețe de pădure din circuitul forestier. La Nădășelu există 15 situri arheologice pentru care se va face descărcare, iar la Sutor, patru, dar s-a descoperit și acel castru roman. Propunerea este să se înființeze un muzeu cu vizitare lângă autostradă”, rezumă Alexandru Petcovici, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, instituția care supervizează lucrările. De loc, din Câmpulung Moldovenesc, dar absolvent de Politehnică la Cluj-Napoca.
Proiecte contractate de UMB
Autostrada Transilvania, Gilău – Poarta Sălajului
Drumul Expres Craiova – Pitești, tronsoanele 3-4
Autostrada Timișoara – Deva
Autostrada București – Ploiești
Centura București Nord
Varianta Bacău
Ocolitoarea Rădăuți
La a treia încercare
Asociația Pro Infrastructură (API) a monitorizat din dronă loturile. „UMB a turat motoarele, progresul e vizibil după câteva luni de la startul șantierului, volumele excavate în acest scurt timp fiind impresionante. Nici subcontractorul Zublin, recunoscut ca lider în România pe execuția de piloți forați, nu se lasă mai prejos, aducând pe lot nouă foreze pe care le-a pus la muncă în apropierea nodului Nădășelu. Sperăm că antreprenorii își vor păstra efervescența în teren și le dorim cât mai puține alunecări de teren serioase (au deja trei la activ) și probleme care ar putea împinge inaugurarea celor 30 km din A3 după 2023. Suntem la a treia încercare de construire, după rezilierea cu Bechtel și abandonul Maltauro. Vor fi construite 26 de poduri și viaducte cu diferite lungimi, săpate zeci de deblee la 20-30 m adâncime medie, unul ajungând la 75 m”, conform API.
Cine este Dorinel Umbrărescu
Dorinel Umbrărescu, om de afaceri de 60 de ani născut în comuna Tănăsoaia (Vrancea), a lucrat în comunism la Întreprinderea Agricolă de Stat din localitatea Podu Turcului (Bacău), apoi la autobaza Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din localitate. Și-a făcut debutul în business cumpărând două camioane cu care a început să facă transport internațional. Câțiva ani mai târziu deținea o flotă de 100 de mijloace de transport. A pus bazele celor două companii care i-au adus succesul, Tehnostrade și Spedition UMB, pe care le controlează împreună cu familia sa, pe lângă SA&PE Construct, Com-Axa, Drumuri, A&R, Tehno-Stone, Auto Rom. În 2014 a înființat Banca Română de Credite și Investiții, prin preluarea ATE Bank Romania (Mindbank), cu 10 milioane euro, revândută miliardarului Sanjeev Gupta (India).
(TB 104)
