Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Adrian Vinț, președintele Camerei Executorilor Judecătorești Cluj: „Contribuabilii buni platnici nu au primit nici măcar felicitări în pandemie”

Președintele Camerei Executorilor Judecătorești Cluj susține că statul ar trebui să aprecieze, ba chiar să acorde bonusuri în această perioadă de restricții celor care au reușit să își plătească la timp contribuțiile, atât firme, cât și activități independente.

Cum v-ați reorganizat activitatea în birou după apariția pandemiei?
Urmare a declanșării stării de urgență, ulterior a stării de alertă, activitatea specifică de executare silită a suferit câteva schimbări, unele benefice. Mă refer la digitizarea activității birourilor, folosirea cu preponderență a documentelor în format electronic, respectând toate cerințele de legalitate, prin folosirea pe scară largă a semnăturii electronice. Interacțiunea cu instituțiile statului a fost înlesnită prin intermediul comunicațiilor în format electronic, fapt care a produs astfel o mică „revoluție digitală”. Având în vedere specificul activității de executare silită, respectiv a programului de relații cu publicul, acesta a fost cât de cât reglementat prin prezența în cadrul biroului a părților din dosare numai în baza unor programări prealabile, cu respectarea măsurilor igienico-sanitare impuse de situația epidemiologică pe care am traversat-o.

În pandemie rata divorțurilor a crescut cu 20%. Ați avut mai multe încredințări de copii, soți/soții debitori?
Cunoscute fiind termenele procedurale ale unei proceduri judiciare de divorț, chiar dacă există neînțelegeri familiale ce au ca rezultat asemenea proceduri, respectiv de divorț, cu partaj de bunuri, încredințări și vizitări de minori, proceduri ce sunt susceptibile de executare silită, acestea se vor materializa în eventuale dosare de executare silită în viitor. Deocamdată, cel puțin pe rolul biroului meu, nu se evidențiază o creștere a numărului dosarelor de executare silită care au ca titlu executoriu hotărâri de divorț.

Care e situația firmelor din Cluj în „era Covid”: au reușit să depășească dificultățile sau nu au făcut față restricțiilor și s-au prăbușit?
În această perioadă, eșalonarea datoriilor la Agenția Națională de Administrare Fiscală și politicile de protecție a debitorilor au oprit, întrucâtva, declinul acestora. Probabil, în înțelepciunea sa, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere redresarea economică, dacă acesta consideră că se impune o asemenea măsură prin politici guvernamentale sustenabile. În acest an însă, pentru prima dată după o perioadă semnificativă, contribuabilul nu a mai primit niciun bonus pentru că și-a plătit la timp contribuțiile către stat, nici măcar felicitări, deși a fost o perioadă dificilă, în special pentru activitățile independente care au și angajați, așa cum sunt birourile executorilor judecătorești sau cele notariale.

Eșalonări la plată, folosite împotriva creditorilor

Este intrarea în insolvență o măsură benefică pentru eficientizarea unei firme sau doar un subterfugiu pentru a nu-și mai plăti datoriile?
E la aprecierea organelor de conducere a societăților comerciale necesitatea abordării reorganizării societăților sau intrarea lor în insolvență, dar, având în vedere că pe parcursul acestei proceduri executările silite sunt suspendate de drept, există și societăți care uzează de această procedură ca de un colac de salvare. Oricum, se preconizează modificări legislative în acest domeniu. Gravă este situația societăților comerciale care beneficiază de eșalonări la plată din partea ANAF, care în această perioadă își înstrăinează activul către alte societăți, astfel încât la împlinirea termenelor scadente ale eșalonării la plată intră în insolvență, fapt care va face aproape imposibilă recuperarea creanțelor pe care acestea le-au acumulat atât în mediul privat, cât și la stat.

Cât de grăbiți sunt creditorii să își recupereze banii?
În general, ei solicită de urgență executarea silită a obligațiilor ce decurg din titlurile executorii. Insistențele lor sunt pe deplin justificate, deși nu sunt de cele mai multe ori fondate, având în vedere faptul că în cazul titlurilor executorii, în sentințe rămase definitive, trece un termen destul de lung de la depunerea acțiunii la instanța de judecată până ca decizia instanței să devină titlu executoriu. Din acest motiv, de cele mai multe ori creditorii încearcă să impulsioneze activitatea de executare silită, neînțelegând că, din nou, trebuie să fie respectate toate termenele procedurale instituite de către Codul de Procedură Civilă (CPC) și că executorul judecătoresc trebuie să fie echidistant, că nu este angajatul creditorului sau reprezentantul acestuia, ci e învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, profesia sa fiind liberală și independentă.

Falimentele anilor ’90, greu de replicat

E bine ca managerii firmelor executate silit să fie trași la la răspundere?
Existența prevederilor specifice în atragerea răspunderii, atât patrimonială, cât și penală, a organelor de conducere a societăților comerciale, de bună seamă că este un fapt benefic. Mai ales în cazul în care se constată de către instanța de judecată că aceste persoane sunt direct responsabile pentru situația societăților pe care le-au „păstorit” sau există indicii temeinice că aceste societăți au fost devalizate în interes personal sau de grup. Atragerea răspunderii organelor de conducere a contribuit la maturizarea în ansamblul său a mediului de afaceri românesc, responsabilizând patronatele sau organele administrative. Nu cred că o să mai asistăm la falimente răsunătoare asemenea celor din anii ‘90.

Sunt suficiente căile de recuperare a creanțelor în România?
Prevederile CPC în materia executării silite și legile conexe sunt în măsură să acopere tot ceea ce este necesar în procedurile de executare silită, tratând explicit, laborios și transparent procedura executării silite propriu-zise, astfel încât părțile să poată lua parte la toate fazele sale.

„Nu m-am simțit amenințat niciodată”

Puteți să interziceți ieșirea din țară a unui debitor?
Nu, libera circulație a persoanelor este prevăzută și consfințită de Constituția României. Executarea silită nu îngrădește drepturile cetățeanului, ci urmărește executarea prestațiilor la care acesta este obligat prin titlurile executorii, în limitele legii, cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești personale.

Legea dării în plată este funcțională în România?
Ea este utilizată pe scară largă de către debitori, urmându-se procedura specifică.

În ce condiții se ajunge la evacuarea dintr-o locuință?
În toate cazurile în care există un titlu executoriu în acest sens, respectiv o hotărâre judecătorească de evacuare, un contract de închiriere ce îndeplinește cerințele legale și care a ajuns la scadență, dar toate acestea urmare a ocupării abuzive sau fără titlu a unui imobil.

Ați simțit vreodată că vă este pusă viața în pericol în timpul unei proceduri? Depinde foarte mult de abordarea situațiilor în executarea silită. Nu, niciodată nu m-am simțit nici măcar amenințat sau timorat în cadrul procedurilor; acolo unde se impune, de regulă se apelează la poliție sau jandarmerie.

Se dispun și demolări de imobile

Ați dispus demolarea vreunui imobil în Cluj? Când se ajunge la așa ceva? Instanța de executare încuviințează executarea silită ca urmare a solicitării executorului judecătoresc, învestit de către creditor în baza unui titlu executoriu. Am instrumentat dosare de executare silită având ca obiect demolarea unor imobile în baza unor decizii definitive a instanțelor de judecată. Motivele sunt diverse, este o plajă extrem de largă cu privire la acest subiect.

Executorul doar aplică procedura sau este și mediator între părțile divergente?
Există instituția medierii, ca profesie juridică strict reglementată de lege. O dată ajunse părțile în procedura executării silite, probabil că au depășit procedura medierii fără un rezultat concret în ducerea la îndeplinire a prestațiilor prevăzute prin titlul executoriu. Totuși, executorul judecătoresc poate să recupereze și pe cale amiabilă creanța, conform competenței stabilite de Legea nr. 188/2000, prin art.7: „Executorul judecătoresc are ca atribuţii (…) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe”. Sau în cursul executării silite imobiliare se poate încuviința de către executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, vânzarea amiabilă de către debitor a imobilului urmărit, conform art. 753, alin. 1 din CPC.

Le recomandați studenților să se facă executori judecătorești?
Eu le recomand ca orice profesie juridică pe care o abordează să o trateze cu deosebită responsabilitate, maturitate și excelență. Toate profesiile juridice sunt interesante și captivante; e greu să recomanzi cuiva să profeseze o latură juridică. Trebuie să existe o „chemare” și o „stăpânire de sine” în executarea silită, bineînțeles, cu o pregătire temeinică teoretică. Din păcate, aceasta este predată în facultăți ca materie opțională sau lipsește cu desăvârșire. Un absolvent este impresionat mai mult de „folclorul urban” decât de profesia de executor judecătoresc în sine. Pentru a decide dacă ești destinat acestei profesii e bine să lucrezi efectiv în domeniu. Pentru început este esențială munca în cadrul unui birou și parcurgerea tuturor procedurilor executării silite.

(TB 104)

Total
4
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Viteziștii autostrăzilor. Explicația “miracolului moldovean”

Articolul următor

Dachim a virat statului taxe și impozite de 11 milioane de euro

Citește și:
Citeste mai mult

Tenaris și-a fixat strategia pentru România

Grupul metalurgic cu fabrică la Zalău se va concentra pe competitivitatea produselor, siguranța angajaților și protecția mediului. “Un…
Zi de Zi știri economice:
Total
4
Share
SEO Ajansı