Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

BNR a majorat rata de politică monetară de la 1,50% pe an la 1,75% pe an

BNR a majorat rata de politică monetară de la 1,50% la 1,75% pe an

Consiliul de administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de marți, 9 noiembrie 2021, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021. CA al BNR a mai hotărât extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 2,50 la sută pe an, de la 2 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an. Alte decizii ale CA al BNR prevăd păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie.

Accelerarea creșterii ei pe parcursul trimestrului III a fost antrenată mai cu seamă de componente exogene ale IPC, similar evoluțiilor din prima parte a anului. Principala contribuție a aparținut, de această dată, majorării considerabile a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, căreia i s-au alăturat influențe venite din continuarea scumpirii combustibililor și din creșterea semnificativă a prețurilor legumelor în luna septembrie.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat mersul ascendent în trimestrul III, mărindu-se la 3,6 la sută în septembrie, de la 2,9 la sută în iunie. Evoluția reflectă efectele creșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, potențate, pe plan intern, de cererea sporită de bunuri și servicii manifestată ulterior relaxării restricțiilor de mobilitate și de ascensiunea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, cărora li s-a alăturat impactul scumpirii polițelor RCA în luna septembrie.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în septembrie la 3,6 la sută și la 2,9 la sută, de la 2,9 la sută, respectiv 2,4 la sută în luna iunie 2021.

Noile date statistice arată creșterea cu 1,9 la sută a economiei în trimestrul II 2021 – ritm trimestrial relativ încetinit față de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior –, precum și majorarea mai pronunțată a dinamicii ei anuale, la 13,9 la sută, de la -0,2 la sută în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracției severe suferite în perioada similară a anului trecut. Evoluția implică depășirea mai evidentă în acest interval a nivelului PIB pre-pandemie, precum și mărirea ușor peste așteptări a excedentului de cerere agregată.

Creșterea variației anuale a PIB a fost susținută de toate componentele majore ale cererii agregate, dar în proporții considerabil diferite și ușor modificate față de estimările precedente. Astfel, aportul aproape majoritar a venit din partea consumului privat, secondat la mică distanță de cel al variației stocurilor, în timp ce contribuții modeste au fost aduse de formarea brută de capital fix și de consumul administrației publice. În același timp, exportul net și-a diminuat aportul negativ la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, deși ceva mai puțin decât se estimase anterior, în condițiile în care creșterea deosebit de amplă a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii a surclasat-o pe cea a importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a redus considerabil față de trimestrul I, sub influența relativei ameliorări a balanțelor veniturilor, rămânând însă superioară valorilor medii din 2019 și 2020.

Evoluțiile și analizele recente indică o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creșterii ușoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuși de așteptat o reaccelerare a creșterii acesteia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, precum și o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică.

Total
32
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

După Satu Mare și București, Autonet construiește un centru de distribuție robotizat și la Turda

Articolul următor

O nouă promenadă pe malul Crișului Repede

Citește și:
Citeste mai mult

Ryanair reia zborurile Oradea – Londra

Ryanair va relua zborurile din Oradea spre aeroportul Londra Stansted, începând din 1 februarie. Pe platforma companiei, biletele…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
32
Share