Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Directorul Terapia: “Pe terenul disponibil vom face fie producție, fie imobiliare”

Platforma industrială Terapia este vizată de mai multă vreme pentru investiții imobiliare | Foto: Republica

Producătorul de medicamente va folosi suprafața de teren disponibilă lângă fabrică pentru un nou site de producție sau pentru o dezvoltare imobiliară, susține Dragoș Damian, director general al Terapia Cluj.

“Proiectul de extindere a producției pe acest teren este blocat de mai mulți ani deoarece am fost constrânși de prevederile planului urbanistic general aprobat în 2016 care prin care, pe acest amplasament, nu se mai putea construi industrial, iar zonei i se dădea startul pentru rezidențial și comercial. Nici măcar nu am putut să regenerăm împrejmuirea sau peisagistica.

Eu mi-aș dori să extindem capacitatea de producție acolo, să facem un sit de fabricație, dar avem și  varianta construirii unui complex mixt. În prima variantă însă, vedeți care este situația în România, cu aceste facturi enorme la energie, în condițiile în care pentru înființarea unui sit de producție suntem într-o competiție dură cu alte asemenea trei situri. Vom lua o decizie în privința acestui teren în 1-2 ani”, a relatat oficialul Terapia, potrivit Clujul Politic.

Conducerea producătorului de medicamente viza pe acest amplasament, o investiție într-un centru de calitate de 2,5 milioane de euro, dar și una de 4 milioane pentru un hub logistic farma pentru Europa. Terapia dispune de 20 ha intravilan pe platforma industrială Nord-Est a Clujului, în zona arterelor Fabricii – Muncii.

Oltchim, salvat de Vuza

Damian susține că aceste obstrucționări ale investițiilor locale în industrie se petrec într-un context nefavorabil României, în care în țară încep să se închidă combinate chimice, amenințați cu falimentul fiind și producătorii metalurgici sau farmaceutici, de regulă mari consumatori de energie.

“Am pierdut 7.000 de fabrici în 30 de ani în locul cărora s-au făcut mândre mall-uri, clădiri de birouri. Dacă aduci din străinătate energie, producție de echipamente și materiale, îți pierzi suveranitatea economică, ai încurcat-o rău de tot, ca țară! Avem deficite enorme și am acumulat datorii deși în 2021 avem cea mai mare creștere economică în cifre brute, însă ca să dăm înapoi aceste împrumuturi trebuie să avem o industrie puternică.

Mergeți la Codlea, Oltenița, Târnăveni, Călărași, să vedeți combinate făcute praf! Ultimele două strigăte sunt de la Alro și de la Azomureș. Noroc că Oltchim, care era și el la pământ, l-a luat un clujean de-al nostru. Ștefan Vuza, care ambiția de a reface industria chimică din România.

Valoarea adăugată în economie vine din industrie, că e lapte, mobilă sau procesarea merelor și apoi să găsim piețe de desfacere unde să exportăm. Nu are importanță de unde vine capitalul: dacă acea fabrică produce în România, aduce valoare adăugată, bani de taxe și impozite, dă salarii.

Să înființezi o fabrică te costă mult mai mult decât să ridici un depozit. Nici nu consumăm produse românești, cum fac ungurii, polonezii sau cehii. Nemții își cumpără mașini nemțești, francezii, Dacia – dar sub emblema Renault, și iată ce primesc acum: prețuri la gaz, electricitate de 4-5 ori mai mari, în urma unei liberalizări sălbatice”, susține Damian.

Vești bune de la Turda și Lugoj

Totuși, el consideră că din România vin și vești bune. “Lugojul era un oraș puternic industrializat cu filatură, combinat de utilaj greu care au fost date jos, dar iată că se se investește în continuare (investiție de 165 milioane de lei și 300 job-uri în fabrica de textile Autoliv).

La fel, parcul industrial din Jucu sau cel din Turda care va include o fabrică de medicamente. Deficitul enorm de forță de muncă se va rezolva în România cu muncitori asiatici, un contingent aprobat de 100.000 de oameni pentru acest an, altfel construcțiile prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență nu se vor putea concretiza.

Trebuie să existe o strategie de industrializare pentru că doar prin digitalizare se vor închide multe locuri de muncă, self payment-ul va elimina casierii din magazine. În Germania am văzut câmpuri imense de cartofi în care tractoare fără șoferi erau conduse, prin GPS, de la distanță, confortabil, din birou. La noi, pe aceeași suprafață, aveai nevoie de 20 de culegători.

România trebuie să continue cu oferta de ajutor de stat pentru înființarea de fabrici pentru ca acestea să fie competitive față de alte țări care încurajează aceleași investiții, dar nu tuturor, ci să stabilească domenii prioritare. Este greu să te încadrezi la ajutor de stat dacă ai totul automatizat, robotizat pentru că nu creezi job-uri. Investitorii germani de la Turda trebuie să plătească înapoi ajutorul prin numărul de locuri create acolo”, conform acestuia.

Lobby pentru noi fabrici în România

“Fabricanții industriali nu au timp de lobby. Ambasadorii României trebuie să meargă în acele țări și să îi cheme aici pe investitori ca să își facă fabrici. România este singura din Europa fără fabrică de vaccinuri. Trebuie să existe industrii de manufactură, dar nu numai auto, ci și de hardware nu numai software, să încurajăm industriile farma, chimică, producție de alimente, cărora să le pregătim forță de muncă și să le dăm ajutor de stat.

Ungaria a acordat 200 de milioane de euro unor fabrici de medicamente ca să își păstreze capabilitățile. Turcia, Coreea de Sud au centre de cercetare foarte puternice, le putem face și noi pe lângă capacitățile de producție. Este un mare eșec al nostru dacă, după 15 ani în Uniunea Europeană, ne mai pleacă copiii și vin asiaticii. Problema demografică este chiar mai mare decât industrializarea”, remarcă managerul clujean.

Terapia este cel mai mare producător de medicamente din țară. Din 2015, a devenit parte a Sun Pharma, grup bazat pe cercetare și dezvoltare ce reunește 42 de situri de producție, în care se fabrică 2.000 de medicamente, având 32.000 de angajați la nivel global.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Cele 10 șantiere ale Bihorului în 2022

Articolul următor

MOL și-a deschis o stație nouă în Zalău

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share