Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Călin Iuga, avocat: „Munca de acasă ne va afecta negativ pe termen lung”

Criza pandemică 2020-2021 vs criza financiară 2008-2009. Angajatorii îi lasă pe angajați să muncească “din dormitor”, băncile închid ochii la plata ratelor, operatorii aerieni evită rambursările prin vouchere pentru zborurile anulate, proprietarii își păsuiesc chiriașii pentru a nu-i pierde de tot, remarcă avocatul specializat în litigii comerciale, fondator al Biroului Iuga & Asociații.

Cum s-au descurcat avocații în vremuri de pandemie?

Groaznic! Am fost foarte afectați. Asistăm la un fenomen paradoxal: numai în timp de război au mai fost încălcate drepturile omului ca în această perioadă, la nivel individual și colectiv. Din cauza fricii și a lipsei de educație juridică, oamenii nu au reacționat, nu au mers la avocați. Puțini au venit să deschidă litigii, că au fost sancționați că nu purtau masca sau au fost găsiți noaptea nu știu pe unde, iar în business, că un chiriaș nu se înțelegea cu proprietarul, că îi cerea chiria în acele două luni, din starea de urgență, în care firma a fost închisă (în hoteluri și restaurante, chiar și după aceea). Diferența față de criza din 2008-2009 a fost că toată lumea a tranzacționat, a vrut să rezolve amiabil, să nu apeleze la specialiști. Până la urmă, înțelegerile verbale vor avea și ele un preț: cei care au dorit să ocolească avocatul au riscat pentru că s-ar putea ca acestea să nu mai fie respectate.

Și totuși, cum alegi un avocat bun?

Profesia aceasta este destul de individuală; mulți ne compară cu magistrații, dar ei asigură un serviciu public. Avocații sunt de toate felurile: nu există cel mai bun, ci doar cel mai potrivit. Eu sunt axat pe zona de business, dar mai am și câte un administrator pe care l-a prins nevasta cu amanta și pe care trebuie să îl divorțez, deci fac și dreptul familiei. În pandemie au explodat conflictele în familie.

Legislația, mereu în urma tehnologiei

Tehnologia a pătruns în acest domeniu?

În prezent mai toate se fac în acest fel: nu mai cumpăr fizic pizza, ci prin aplicație, nu mă uit pe geam dacă plouă, ci pe telefon, însă legislația se mișcă greu. Uber a apărut pe o lipsă a legiferării, a trebuit apoi să vină o lege să îl reglementeze. Înainte se vorbea că internetul nu are reguli, acum, cu tot ceea ce se întâmplă, vor fi la reguli că nu le vom putea duce, precum identitatea digitală. În China există peste tot centre de monitorizare în care nu se mai arată fața oamenilor, ei sunt doar niște numere. Există camere video de recunoaștere facială care îți spun cine te-a căutat acasă. Tehnologia apare și în probele aduse în instanță. Americanii sunt cei mai tari din lume, englezii, la rândul lor, sunt somități în tehnologia legală.

Ne va afecta tehnologia drepturile fundamentale?

Deja au apărut cinci noi drepturi care nu erau înainte. Se vor pune probleme precum ce va face casierul pe cale să fie înlocuit de o mașină sau când vor apărea ciparea, robotizarea omului. Deja sunt acele mâini de fier care lucrează mai repede decât omul natural. Vor fi condiționări, deoarece acela cu mâna de fier împachetează 100 ouă, față de omul care împachetează 10. Despre dreptul omului de a se păstra biologic în forma în care s-a născut, dreptul de a nu fi evaluat la locul de muncă precum o mașină, dreptul de a avea prioritate la angajare în fața unei mașini încă nu se discută, dar toate ne vor afecta puternic.

Până unde se merge cu supravegherea angajatului? La fumat, la toaletă?

La locul de muncă sunt acceptate camerele video, este și decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului în acest sens, dar să se aducă în prealabil la cunoștința angajatului. În toaletă, în cabina de probă supravegherea nu e permisă. Sunt lucruri sensibile, încă nu foarte bătute în cuie în România.

Se profilează, în această perioadă, multe conflicte între salariat și conducere?

Ele au apărut atunci când nu au mai fost acordate prime în perioada pandemiei, când s-au desființat posturi, s-a ajuns la restructurări. Au explodat hărțuirile la locul de muncă, fiindcă presiunea, stresul s-au transmis de la unii la alții. Între timp s-a modificat și Codul Muncii, prin introducerea unor prevederi noi ca mobbing (exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate – n. red.) sau pe partea sexuală.

Se poate lucra în România și din Bahamas

Telemunca funcționează, apar abuzuri din partea angajatorilor?

Aceasta a venit în avantajul angajatorului pentru că își eficientizează costurile cu birourile, cu parkingul, altora le taie din salariu, spunându-le că, dacă stau acasă acum, nu mai cheltuiesc atât de mult. Pe termen scurt este bine, pe termen lung, mai puțin. Angajatorii din IT se plâng că le scade productivitatea, se fac asocieri cu boli legate de munca de acasă: obezitate, probleme cu ochii, cu capul. Mulți angajați din Silicon Valley au probleme psihice pentru că nu mai socializează, iar oamenii sunt făcuți să se întâlnească fizic, nu online. Lumea nu se va mai întoarce 100% la birouri, va fi un sistem hibrid de muncă acasă – la birou. Sunt meserii care pot fi făcute exclusiv din spatele calculatorului – unul care codează o poate face și din copac. Există oameni care stau pe plajă în Bahamas, lucrează de acolo și primesc banii. Inclusiv legea telemuncii era în vigoare dinainte de pandemie.

Au avut loc renegocieri de chirii, de spații?

Cele mai multe firme au găsit modalități amiabile, proprietarii de clădiri nu doreau să își piardă chiriașii, deci au mai lăsat de la ei. Pe rezidențial a fost mult mai ușor.

Cum a funcționat suspendarea ratelor la bănci, ce strategii au avut băncile în raport cu clienții lor?

Băncile și-au schimbat strategia, au încercat să evite instanțele și să rezolve rapid problema, chiar dacă luau mai puțini bani. La Banca Transilvania a fost ok, la BRD, discutabil, băncile austriece au fost cele mai cinice, la 60 de zile, dacă nu achita clientul rata, îl dădeau în executare silită. Au ajuns acum să își înființeze birouri de imagine, de brand. BCR, din cel mai mare satrap, a devenit negociator, și-a schimbat optica după prima criză. La nivel guvernamental s-au acordat acele amânări la plată, dar tot în favoarea băncilor, pentru că dobânda a curs în continuare.

Ați consemnat multe insolvențe?

Mă așteptam la o explozie în acest an, să fie un recul în piață, deocamdată nu este așa. Deosebirea față de prima criză – unde a fost o scurtcircuitare de bani, sângele economiei – care a afectat toate domeniile, este că unele companii au devenit în pandemie foarte bogate (în medical, IT, construcții), altele au sărăcit (HoReCa). Multe firme sunt pe rezerve, încă mai supraviețuiesc, raportat la loviturile primite de unele segmente, la lipsa ajutorului financiar, la restricții și la limitări. În HoReCa – unde nu se primesc decât vaccinații, care sunt în multe locuri doar 20% din populație – mulți vor fi nevoiți să se închidă, pentru că nu pot supraviețui respectând regulile.

Foarte multe zboruri au fost anulate. S-au recuperat banii, s-au reportat?

Majoritatea clienților nu au avut litigii, companiile aeriene găsind soluții originale pentru a nu fi nevoite să dea banii înapoi. Cei care au luat prin low cost și-au dat seama că este greu să recupereze banii, îi costa mai mult procesul decât biletele de avion. Deci s-au lăsat păgubași și au preferat să fie amânați și să le primească pentru altă dată. TAROM a oferit o călătorie în plus, agențiile de turism au reportat sejururile, desigur, cu excepția celor intrate în insolvență.

Legea investitorului individual, acel business angel, este o oportunitate pentru cei care vor să își plaseze capitalul în această perioadă?

Se oferă unele scutiri la impozit, însă trebuie îndeplinite anumite condiții. Lumea nu prea cunoaște prevederile acestei legi, este mai puțin folosită pentru că e greu să intri într-un business dacă nu deții majoritatea; or, se prevede că poți să ai maximum 49% din capitalul social. Inclusiv fondurile de investiții au oameni în board-ul firmei, în administrare. Dacă nu ai încredere în administrator, nu prea îți vine să investești bani în compania respectivă. E ca la firmele offshore din Cipru, unde trebuia să ai un administrator din acea țară.

Avocatul român, privit de sus în Vest

Sunteți invitat la numeroase conferințe internaționale, la Paris, la Londra. Cum sunt priviți în Europa avocații din România?

În 2006 nici nu stăteau de vorbă cu noi, în 2013 am organizat prima conferință internațională de profil în România, la Cluj. Nu putem încă să fim la nivelul lor nici financiar, nici educativ, cu toate că Baroul Cluj, cu 1.500 de avocați, a ocupat locurile 1-2 la diverse competiții, pe public speaking, pe contracte, concurând, de exemplu, cu Baroul Madrid, care are 70.000 de avocați. Cei mai deschiși față de noi sunt britanicii, spaniolii și polonezii, mai puțin francezii, germanii sau italienii.

Se va ajunge la o legislație unică europeană, în genul monedei Euro?

Ne apropiem de așa ceva, deși sunt încă diferențe considerabile de la țară la țară; în Polonia, de pildă, consilierii juridici sunt asimilați avocaților. Unele lucruri se mișcă mai greu pe plan european, fiindcă există o mare birocrație.

V-ați implicat în societate, în cultură. Cam neobișnuit pentru un cabinet de avocatură…

Luăm în practică studenți europeni la drept, plătim să vină câte un străin în fiecare an, am avut tineri din Franța, Grecia, Austria, Ucraina, unii chiar au rămas în România. Pe zona interprofesională sprijinim contabilii prin diverse proiecte, pe teme ca securitatea cibernetică, folosirea datelor personale. Am intrat în Clubul Oamenilor de Afaceri Francofoni, unde am prezentat legislația pe partea de siguranță alimentară. În relațiile cu organizațiile internaționale, suntem mai apropiați de francezi, mai creativi, care investesc în cultură, în artă.

(Publicat în ediția print TB 106)

Total
15
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Parcul științific Hanna, în căutare de operatori

Articolul următor

Primark își continuă expansiunea internațională și confirmă deschiderea primului magazin în România

Citește și:
Citeste mai mult

Experți israelieni în vizită la Oradea

La invitația Ambasadei României, Oradea găzduiește săptămâna aceasta doi experți israelieni în inovare de la Herzog Strategic: domnul…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
15
Share