O analiză de Ionel ALBU și Ioan G F DEAC
Digitalizarea, un cuvânt în sfârșit pe buzele guvernanților centrali și locali și a întregului mediu de afaceri din România.
Cum stăm? Unii ar zice că bine. Avem una dintre cele mai bune viteze a internetului din Europa. Avem, conform unor studii 138% telefoane mobile față de numărul total al populației și peste 90% din aceste dispozitive inteligente sunt conectate la internet. Avem IT-iști de top cu mari talente și valențe de a deveni lideri în această parte a lumii, mai ales că încă avem scutiri de taxe pentru salariile celor din industria IT.
Alții ar zice că stăm prost. De ce? Pentru că nu avem politici publice unitare în privința digitalizării administrației publice, mai ales cea locală, bazele de date centrale (ANAF, Cadastru, Registrul Agricol, baze de date privind identitatea persoanelor) sunt inaccesibile autorităților locale sau județene. Avem o lipsă de personal calificat în primării și până acum lipsa unor axe clare de finanțare pentru digitalizare.
Există modele de succes și ele arată clar că se poate. Am găsit un astfel de model în capitală la Primăria Sectorului 4, unde funcționează singurul serviciu public de interes local din România care este complet digitalizat și exclusiv online – serviciul parcări. Acolo am găsit un concept și o suită de aplicații integrate care dau speranța unui prezent normal și un viitor foarte bun. Aplicație de mobil cu sesizări, plăți de taxe și impozite, plata parcărilor, interacțiune cu toate serviciile locale. În plus registratura electronică de la direcția de taxe, unde am aflat că peste 220.000 de solicitări au fost soluționate online. Există și o aplicație unică în România pentru managementul piețelor agroalimentare, prin care s-a reușit readucerea producătorilor la tarabe. Mai enumerăm serviciul de autorizări comerciale online, urbanism online, programări la starea civilă și evidența persoanelor (aici e simpatică platforma fiindcă permite după introducerea datelor online să descarci formularele gata completate ca să le semnezi la fața locului…, încă așa cere legea), aplicație pentru ridicat mașini și blocat roți pentru cei mai puțin disciplinați și, nu în ultimul rând, un anunț care spune că din 2022 ianuarie se vor plăti impozitele exclusiv prin mijloace smart! De altfel, sediile unde se încasau bani pe vremuri se transformă în creșe și grădinițe.
Revenind la subiectul general, totul se învârte acum în jurul finanțărilor pe digitalizare. PNRR promite pentru capitolul digitalizare (și nu numai) sume uriașe. În goana după finanțări nerambursabile de orice fel, unele autorități locale au ”furat startul” și utilizează tehnologii de ultimă oră, culmea însă accesibile financiar, aplicații și platforme care permit proiectarea ultrarapidă sau determinarea și accesarea instant a unor date necesare pentru celebrele studii de fezabilitate, fără de care nu se poate.
Este imposibil să nu menționăm aici o soluție a unei companii mureșene NEOTECH (Novitas 3D City) care transpune comunitățile în format digital 3D, permite o analiză a calității drumurilor de la cea mai mică problemă, o crăpătură, o denivelare, până la gropi de tip crater. Când vine astfel vorba de digitalizare și transformarea digitală a României, iată că Transilvania, încă o dată, oferă direcții și orizonturi deosebite. Pentru prima oară în istoria țării, Neotech transpune capitala în format digital 3D complet, un proiect care va deveni baza dezvoltării și regenerării urbane din București a viitorilor ani. Cu siguranță, și alte orașe mari ale țării, și nu numai, vor urma exemplul Bucureștiului, pentru a se alinia cerințelor și a livra mai rapid proiectele.
PNRR, dar și celelalte axe de finanțare, vor favoriza proiectele mature, în niciun caz ideile. De aceea, digitalizarea și procesele digitale trebuie să fie folosite pentru a atrage bani, astfel comunitățile locale se pot dezvolta cu adevărat durabil.
Proiectele care promovează digitalizarea și transformarea digitală încep să se înmulțească și entități precum Clusterul Cluj IT sau alte entități fac posibilă accelerarea procesului de înțelegere, adopție și creștere a incluziunii digitale.
Un proiect nou care atrage atenția este și ”Pastila de Smart City”, a celor din ecosistemul SmartCityHub.ro, un proiect media educațional menit să aducă în prim plan o Românie frumoasă, inteligentă, cu oameni, locuri și proiecte smart, cu un potențial deosebit.
Digitalizarea vine peste noi, vrem, nu vrem. Pandemia a accelerat procesul dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. Oamenii vor, însă dezvoltarea mediului de afaceri depinde de existența unui stat modern, digitalizat, cu care se interacționează ușor și corect. Valoarea adăugată va fi astfel ambivalentă și dezvoltarea – una armonioasă.
(Publicat în ediția print TB 106)
