Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, fermier de succes la Aiton

Fostul parlamentar și secretar de stat a trecut la “munca de jos”

Marius Sorin Bota, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a beneficiat de explozia prețului la porumb din recolta acestui an la ferma sale din comuna Aiton. Ex-parlamentarul de Maramureș s-a profilat în ultimii ani pe agricultură și gestionează 750 ha în apropiere de Turda.

Bogdan Giurguma, administratorul complexului agricol, a relatat că ferma, a cărei constituire a început din 2011, se întinde atât spre Cojocna, cât și spre Boju, dintre care teren arabil 380 ha, cu porumb, floarea, soia, triticale, grâu, lucernă – 30 ha, pășune – 110 ha, conform TVR Plus.

“Am trecut prin multe experiențe, de la cultura mare la zootehnie, am început cu ovine, am realizat un proiect de cercetare cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj de metisare a oilor Țurcană și Țigaie, cu berbeci de carne aduși din Franța. Am continuat pe partea de vaci de carne cu Charolais și Angus, însă pe primele am început să le scoatem din efectiv pentru că ambele rase nu prea merg împreună. Angus este pe stabulație liberă, fiind o vacă mai sălbatică, care fructifică foarte bine pășunile pe care le avem aici.

De anul acesta am făcut pentru noi și un lot demonstrativ de soia, să vedem cum va merge. Beneficiem, la Turda, de o bază tehnică de preluare și de prelucrare, pentru că nu putem să o dăm așa, verde, când o introducem în hrana animalelor. Porumbul este o bază importantă și pentru animale, dar și ca o cultură de finanțare a primăverii, de fapt. Avem hibrizi de la Porumbeni, un institut de cercetare din Republica Moldova, cu care am semnat un contract de reprezentare pentru România, ca să aducem sămânță de acolo.

Este și o parte de business, dar și de relaționare cu frații noștri de peste Prut care eu îi vizitez foarte des. Acum 30 de ani ei erau locul doi în lume ca producători de semințe de porumb, acum sunt pe locul cinci. Avem și o solă cu Monsanto, KWS, Pioneer, care se prezintă foarte bine, însă din estimările noastre, porumbul din Basarabia va ieși pe locul întâi în 2021.

Din experiența noastră de 11 ani, avem doar pentru a doua oară acest fenomen prin care prețul la porumb a explodat, însă acesta va reveni la un moment dat la jumătate. În 2021 am acumulat pentru știm că vine apoi o perioadă, de 4-5 ani, în care prețul nu o va mai permite. Deci vom ieși pe profit, ceea ce nu se prea întâmpla în alți ani”, spune fostul parlamentar.

Primăvara la Aiton: multă apă, mult frig

“Dacă tehnologia este bună, vom reuși să creăm în zona noastră condiții un microclimat adecvat sau să facem irigații, aici nefiind niciun râu, doar câteva șanțuri de acumulare făcute pe vremuri de ANIF. Nu există nici lac artificial din care să iei apa, iar ca să îl faci, îți trebuie o suprafață mai mare de teren în proprietate. Apa din subsol are în zonă o salinitate ridicată, poți să o iei numai de la suprafață, doar în perioadele de ploaie. Primăvara ori avem apă prea multă, ori prea mult frig, am semănat altădată și până la 1 iunie, dar ne-a prins porumbul în noiembrie, am recoltat și în februarie.

Lucerna trebuie să o replantăm, am reușit să facem o rotație a culturilor în sistem ecologic, cu o companie din Elveția care se ocupă cu tratarea plantelor în regim bio. Vrem să identificăm o zonă unde să face rotație de culturi în sistem ecologic ca să trecem partea de zootehnie pe carne eco – la noi pășunile de pe 67 ha nu sunt tratate chimic de zeci de ani, deci ar merge perfect, însă la furajarea pe timp de iarnă trebuie să avem culturi ecologice”, menționează Bota.

Zonele montane, modificate “din pix”

“Am avut un an 2021 cu recoltă bună în zona noastră, vrem să reușim să accesăm un fond european mai mare pentru a avea un ciclu complet, de la cultura mare la carne, desfacere proprie în spațiile din oraș un circuit integrat. Noi am propune o subvenție diferențiată, în funcție de calitatea terenului. Inițial eram zonă montană, dar după ce ne-am instalat, undeva, într-un birou de minister, s-a decis modificarea acestor zone și ridicarea plafonului ca altitudine, iar pentru o diferență de nivel de 30 m nu am mai beneficiat de aceste facilități.

Mecanizarea la noi costă cu 30% în plus. Zona este rece, terenul are o anumită calitate, iar subvenția ar trebui diferențiată în funcție de ce culturi se pot realiza pentru că noi nu ne putem pune cu terenurile din vest sau Sud. Acum avem o recoltă bună atât la porumb, cât și la grâu, dar tot am fi departe de aceste recolte. Până în Portul Constanța facem 700 km, cei din sud au doar 200 km, deci pentru noi transportul este mai scump. Trebuie gândită o echilibrare a concurenței în această piață.

În zootehnie noi evităm să dăm animalele în viu, iar atunci trebuie să introducem o verigă de prelucrare, la fel la cereale vrem să facem o presă de ulei mică, o moară de grâu și de porumb. La Aiton avem o linie genetică diferită de Angus, cu talie înaltă, adusă din Austria, și vrem să creștem efectivul la 300 de capete de femele, ca matcă. Suntem acum limitați de dimensiunea fermei, a pășunilor, însă după ce facem investiția în partea de cazare, vom ține partea masculină pe îngrășătorie, fără a o mai scoate în pășune”, consideră inginerul – fermier.

Carnea de Angus, apreciată de turiștii de la pensiuni

El și-a propus să creeze o structură integrată, pe fonduri europene, cu structură de sacrificare, carmangerie, magazine de desfacere proprie pentru zona locală. “În vecinătate există două pensiuni care consumă o tonă de carne de Angus pe lună, deci avem asigurată desfacerea în zonă. Până acum dădeam tineretul viu la abator, la Baia Mare, acum vrem să dăm carnea în consum direct, deoarece, fără să adăugăm această verigă, suntem obligați de situația terenului: nu putem să vindem cereale la prețul la care scoatem, deci trebuie să ducem tot lanțul până la capăt.

Aceasta este soluția pentru această zonă submontană – montană. Folosim acum numai 5% din cerealele produse, dar trebuie să asigurăm spații de cazare, grajduri. Deocamdată suntem între hobby și afacere. Va fi o axă nouă peste cei 40 de ani, ca tânăr fermier. Ne luptăm cu competitori internaționali care beneficiază de irigații sau de energia de la stațiile de pompare subvenționate. Noi nu putem fora că dăm de apă sărată, nu putem acumula decât în anumite perioade”, rezum[ investitorul din Aiton.

 

Prețul porumbului, săltat de seceta din America de Sud

Prețul porumbului în România, înainte de Crăciun, a fost de 1.083 lei/tonă pentru Vest, de 1.106 lei/tonă pentru Est și de 1.019 pentru Sud, conform Agrointel. O creștere spectaculoasă a fost vizibilă la porumb și semințele oleaginoase, mai ales după fenomenele meteorologice care au afectat sudul Braziliei, în condițiile în care Paraguay și Argentina au beneficiat de puține ploi.

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Cluj Napoca, Timișoara și Oradea în topul salariilor nete oferite în retail

Articolul următor

Tinerii din România vor să își înființeze afaceri la munte

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share