Agenția Ipsos România a efectuat, în ianuarie, un studiu de piață independent, care evaluează gradul de adopție a criptomonedelor în țara noastră, la solicitarea platformei specializate Tradesilvania Cluj.
Studiul a fost realizat în rândul a 500 utilizatori de internet cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, proveniți din mediul urban sau rural. 96% din adulții români conectați la internet au auzit de criptomonede, cea mai mare pondere fiind din orașele mari (cu peste 200.000 de locuitori) și un nivel superior de educație.
4 din 10 persoane care au auzit de criptomonede dețin sau le-au avut în posesie până acum. Intenția de a le deține în viitor se manifestă în proporție de 84% în România. Acest indicator este mai mare în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 44 ani, respectiv în rândul rezidenților din București și orașele medii (50.000-200.000 locuitori).
Bitcoin este cea mai cunoscută criptomonedă în rândul românilor, fiind menționată de 70% dintre respondenți și se regăsește în portofoliul a două treimi dintre deținătorii din țară. Alte criptomonede de interes pentru români sunt Ethereum și Dogecoin. Moneda românească Elrond este cunoscută de 1 din 5 respondenții care au auzit de criptomonede.
Studiul a identificat faptul că 1 din 2 adulți români cu acces la internet au auzit de jetoanele nefungibile (NFT). Două treimi dintre persoanele familiarizate cu criptomonedele consideră că acestea pot reprezenta atât viitorul plăților online, cât și viitorul investițiilor. Dinamica deținerii de criptomonede în România a înregistrat o creștere de 316% în ultimii 3 ani.
Studiul arată faptul că 55% dintre românii familiarizați cu noțiunea de criptomonede doresc că băncile din România să ofere aceste servicii. Grupul francez Ipsos ocupă locul trei global în domeniul cercetării de piaţă, are trei divizii și 1.000 de angajaţi. Tradesilvania oferă acces la 47 de criptomonede și 107 parități de tranzacționare automată.
Criptomoneda este un tip de monedă digitală, virtuală, surogat, nebancară, folosită ca mijloc de plată. Acest mijloc de plată utilizează criptografia și este descentralizat pentru a controla tranzacțiile și a preveni dubla cheltuială, o problemă curentă pentru valutele digitale.
Poziția BNR față de monedele cripto-active
Banca Națională a României a constatat, anul trecut, menținerea tendinței de creștere a interesului publicului față de monedele virtuale (cripto-active) și a atras atenția că ele continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile și extrem de riscante, ce au un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor. “Reglementările administrate de BNR nu conțin prevederi care să interzică instituțiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale. Manifestarea unor riscuri specifice deținerii și tranzacționării monedelor virtuale și volatilitatea semnificativă a prețului unor monede virtuale tranzacționate nu reprezintă o amenințare la adresa stabilității financiare din România”, considera BNR.
