Mai multe organizații din regiunea Clujului își propun să le ofere tinerilor talentați acces la finanțări europene, investitori, mentorat și consultanță pentru a-și concretiza aici ideile inovatoare, nu în străinătate. Transilvania Digital Innovation Hub (TDIH) le-a strâns la aceeași “masă”, în spațiul virtual.
“Fără rezultate nu facem nimic; un cercetător este atât de bun pe cât este plătit pentru ceea ce realizează. Universitățile din Cluj sunt ca niște mlaștini, cu multe insecte, dar care mișună haotic. Ele adună mulți tineri și îi formează cum cred de cuviință. Este foarte greu să găsim inovatori naturali pentru că aceștia sunt oameni ușor disfuncționali; ei trebuie găsiți, scoși la iveală, ridicați. Inovatorul nu face nimic fără o echipă de suport și nici invers, deci trebuie scos să colaboreze cu alți oameni.
Sănătatea și informatica nu interacționează pentru că medicii sunt preocupați de pacienți, iar informaticienii, de eficiența sistemului. Multe firme realizează tehnologii în domeniul sănătății, însă medicii sunt ancorați în prezent, ca bolnavul să nu moară acum, nu au preocupare pentru viitor. Există echipe de IT-iști care nu au niciun radiolog în echipă, dar au trecut repede la monetizarea afacerii”, consideră Răzvan Cherecheș, director al Centrului de Inovare în Sănătate (CIS).
“Oameni care sunt tineri la minte și provin din domenii diferite trebuie să colaboreze la un loc, deși este de multe ori un chin pentru toți. De aceea universitățile au probleme de a face tranziția de la inovare la produs. În conducerile universităților nu este un om de afaceri care să dea strategia în acest sens. Tinerii sunt copleșiți de informații, de oferte, acum sunt multe oportunități.
Competițiile online de tip hackathon sunt mai eficiente decât cele fizice dacă vrei rezultate pe termen scurt, iar oamenii să lucreze împreună. Noi le și taxăm pe cele din domeniul eHealth pentru ca participanții să fie responsabilizați. Avem o plasă de recrutare pentru studenți diferiți, ei nu citesc cărți, procesează multă informație, dar trivială, deci trebuie să ajungă la cea esențială. Pe ansamblu, universitățile sunt rigide, însă pot oferi spațiu în care să crească studenții inovatori pentru că trăim într-o România atipică, în care birocrația este peste tot”, spune directorul CIS.
Laboratoare de inovare gratis la Cluj
“Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030 are ca direcții mobilitatea urbană sustenabilă, hub al inovării, Clujul verde, guvernanța participativă. Strategia de transformare digitală a orașului a fost realizată în colaborare cu UBB, clusterele, Consiliul Consultativ IT din cadrul municipalității. Conceptul nostru central este că tehnologia nu este o țintă, iar digitalizarea un scop, ci un facilitator de a îmbunătăți viața clujenilor de a face orașul atractiv. Acum lucrăm la strategia de tineret până în 2030”, a spus Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare al Primăriei Cluj-Napoca. El a prezentat principalele inițiative pentru tineri derulate de către municipalitate.
“Cluj Future of Work este un consorțiu de 10 parteneri, cu mai multe clustere, festivalurile TIFF și ZAIN, Universitatea de Artă și Design, al cărei principală misiune este să pregătească orașul de economia și joburile viitorului. De aceea am înființat trei ateliere în Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative: mobilier, industria filmului și Industry 4.0, care a fost selectat ca exemplu de bune practici la nivel european și pe care îl pregătim ca model de sustenabilitate. Printr-o platformă online de programare, laboratoarele pot fi folosite gratuit de către startup-uri, companii mari, studenți.
Am creat Fondul de Inovare și Experiment (FIX), unde tinerii de 16-26 de ani care au o idee inovatoare de startup pot primi o finanțare de până la 40.000 de euro. S-au înscris 145 de echipe, am selectat 40 într-un program de educație antreprenorială, la final patru echipe care vor să devină startup-uri vor primi finanțarea maximă. FIX își va dovedi însă utilitatea dacă va fi anual, ca să creăm o comunitate de tineri inovatori”, menționează oficialul PCN.
“Am introdus și finanțări nerambursabile pentru tineret de la bugetul local, 2-2,4 milioane de euro anual, fiind depuse în fiecare an 230-465 proiecte. La Centrul de Inovare și Imaginație Civică prezentăm marile proiecte de dezvoltare a orașului, am avut dezbateri legate de relația acestuia cu tinerii, vom constitui un consiliu consultativ de tineret, adică propunerile tinerilor pentru administrația locală. Avem 10 concursuri internaționale de proiectare pentru școli, cel mai mare program național de profil, vom investi 250 de milioane de euro în infrastructura educațională. Centrul pentru Tineret îi vom inaugura în curând pe str. I. Maniu, acolo fiind în lucru un spațiu pe care organizațiile să îl rezerve gratuit pentru activitățile lor”, a spus Cîmpean.
Cercetașii de inovare din UBB
Vicepreședintele Senatului UBB, Simona Motogna, a prezentat programul InnoChange al instituției. “Acesta se derulează în colaborare cu alte universități din Marea Britanie, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și cu un accelerator din Estonia. Am început cu un curs de fundamente de antreprenoriat destinat tuturor studenților din universitate, prima dată în parteneriat cu Eotvos Lorand University, apoi pe cont propriu, prin colaborare cu clusterele locale. Cei care se înscriu au acces la rețeaua europeană de antreprenoriat, traininguri, workshop-uri, competiții de tip hackathon, evenimente Demo Day.
Antreprenoriatul nu este o activitate care se face în stilul clasic al universității, curs și examen, acesta trebuie încercat, mentorat. Este important să acordăm oportunități tinerilor valoroși, să nu plece, ci să rămână în Cluj, în special doctoranzii și cei care vor să își pornească o afacere cu ideea lor. Vrem să identificăm potențialul de business din proiectele de cercetare și să le transformăm în produse și servicii.
Cercetătorii valoroși din chimie, biologie, mediu au o problemă în a-și identifica potențialul de business, iar studenții aflați în practică sau la internship una în angajament, ei fiind înrolați pe o perioadă scurtă. Intenția este să identificăm tineri doctoranzi “cercetași” de inovare, să le dăm un mentor, sesiuni de training și care să își investigheze propriile domenii prin cercetări de piață. L-am numit Innovation Management Task Force”, consideră Motogna.
Majoritatea startup-urilor mor în primii doi ani
“Acum cinci ani am început Partener Start-up, un program pentru dezvoltarea competențelor antreprenoriale destinat ideilor noi de afaceri (startup), axat pe activități practice, în cadrul căruia 49 de antreprenori au primit finanțare nerambursabilă. Majoritatea inițiativelor de acest gen mor în primii doi ani de activitate, de aceea contează cele care rămân pe piață.
Un alt program al nostru este Learn Consulting, unul de formare profesională dedicat studenților pentru a deveni consultanți sau a dezvolta proiecte personale ca să obțină finanțare pentru o afacere. Unii dintre ei lucrează deja în consultanță, clustere, o tânără a ajuns chiar la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Mizăm pe colegi consultanți care sunt mentori”, susține Ciprian Morcan, director executiv al Clusterului Mobilier CMT și al agenției de consultanță Hygia.
“Am generat o aplicație care să centralizeze cererea și oferta de digitalizare din regiune, deci companii care pot ajunge beneficiare ale serviciilor TDIH, pe 6-12 luni. Companiilor din zonă li se vor pune la dispoziție o variantă minimă și una optimă. Le vom oferi beneficii tinerilor inovatori, inclusiv contacte cu potențiali parteneri de cooperare pentru digitalizare, inclusiv să îi ducem la semnarea unui contact de finanțare publică, privată sau de credit bancar”, a detaliat Morcan.
Managerul TDIH, Bianca Muntean, coordonează Transilvania IT Cluster (TITC), fiind și consul onorific al Estoniei la Cluj. “TDIH reprezintă 145 de entități, 49 startup-uri, 45 de companii mari, 22 medii și 14 mici, dar și 20 de organizații nonguvernamentele. Am creat TDIH în 2017 și rezultatele au impact direct în mediul economic regional. Prin TITC am preluat și Innovation Labs, unul dintre cele mai mari programe naționale de preaccelerare pentru startup-urile tehnice. În 2022 acesta va debuta cu un hackathon.
Vrem ca tinerii să vină cu idei, soluții la problemele pe care le identifică ei, chiar dacă nu au echipe. După selectarea echipelor cu cel mai mare potențial, acestea vor participa la mentorat. Anul trecut a câștigat un proiect pe zona de inteligență artificială – automatizare un student de la UBB. Până acum TDIH a atras 831.000 de euro prin programele sale. Avem programe de competențe, de tehnologie, dar sprijinim și tinerii care au idei sau vor un loc de muncă, pentru a fructifica oportunitățile existente”, spune managerul celor două organizații.
“Fără digitalizare putem trăi, fără mâncare, nu”
Clusterul Agro-Food-Ind Napoca a ajuns la 87 de membri, dintre care 57 de companii, 10 centre de cercetare-inovare, două instituții publice. “Am creat câteva standarde pentru produsele alimentare din regiune. Din păcate, consumatorul din România nu este educat ca să știe că produsul tradițional nu este cel vândut de persoana îmbrăcată în costum popular; în consecință am creat mai multe laboratoare de verificare”, a detaliat președintele Felix Arion. El a evidențiat avantajele, dar și pericolele tehnologiei.
“În nomenclator au dispărut 62 de meserii, patru dintre ele legate de cânepă, au apărut 69, multe pe digitalizare. Fără digitalizare putem să trăim, fără mâncare murim cu toții. Câștigăm senzori, agricultură inteligentă mergem și spre zona ecologică, tehnologia îmi spune cât să folosesc din zona inputurilor ale căror costuri au explodat în ultima vreme, multe devenind de-a dreptul prohibitive.
Ucraina și Rusia concentrează o treime din exportul de grâne, iar piața acestor produse va fi puternic afectată. Din Polonia au venit masiv în România mere pentru industrializare, la 10 bani/kg, iată că s-a ajuns să devină cidru. Acest progres va veni însă cu costuri foarte mari, iar universitățile sunt încorsetate în rigorile legislației. Progresul nu poate fi oprit, dar educația informală devine tot mai importantă. Să ne bucurăm de munte nu doar pe calculator și de mâncarea pe care o facem noi, nu de cea cumpărată de-a gata!”, îndeamnă Arion.
Profesorul virtual, promovat de Universitatea Tehnică
“Pandemia a adus și un lucru bun, accelerând procesul de digitalizare, universități tradiționale vor acum să își îmbunătățească oferta. Costurile au crescut exponențial în ultima vreme, însă le putem reduce prin digitalizare. Programul european de schimb studențesc Erasmus a trecut la conceptul de mobilitate internațională virtuală”, remarcă Sergiu-Dan Stan, profesor asociat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN).
“Până la urmă toate cursurile vor avea componenta online, ajungându-se la o democratizare a universităților. Decalajul între situația materială a studenților se poate reduce prin tehnologiile digitale, iar tehnici de predare personalizate pot duce la îmbunătățirea performanțelor acestora. Vom ajunge la profesorul virtual care să predea personalizat pentru fiecare student. E clar că utilizarea tehnologiei în scop educativ a rămas în urmă, deși există acces din ce în ce mai mare la informație, de pe telefon. Vor exista bani pentru modernizarea și actualizarea unei viziuni moderne față de învățarea pe tot parcursul vieții”.
Clujul, dat ca exemplu în Europa
Ulla Engelmann, director de rețele și guvernare în Comisia Europeană, a transmis poziția instituției față de demersurile de la Cluj. “Sunteți un bun exemplu, la nivel european, pentru dezvoltarea IT&C în România. Există instrumente pentru o tranziție digitală, “verde” și rezilientă. Lecțiile învățate din lecția Covid-19 sunt întărirea rezilienței pieței unice europene, să analizăm dependențele strategice și să accelerăm tranziția “verde” și digitală.
40% dintre angajatori spun că nu găsesc personal cu abilitățile dorite, doar 4 din 10 iau parte la asemenea cursuri. Industria se găsește într-o transformare fără precedent la nivel global, este o criză cu impact sever asupra întreprinderilor mici și mijlocii și a milioane de oameni. Vedem că Orange va investi 1,5 miliarde de euro, PwC 3 miliarde, pentru dobândirea de noi abilități digitale. E nevoie de atragerea de noi talente în industria aeronautică și de apărare, de implicarea clusterelor”.
Dezbaterea “Din Europa în regiune, prin TDIH. Un plan pentru tinerii talentați din regiune” a fost organizată în cadrul Zilelor Industriei din Uniunea Europeană. Scopul a fost de a le oferi tinerilor din Cluj și din întreaga regiune o perspectivă asupra oportunităților pe care le au la îndemână în România, în cazul în care vor să acceseze diverse programe antreprenoriale. La evenimentul inițiat de TDIH și TITC au susținut prezentări specialiști români și străini, din mediul academic și industria locală, care și-au expus opiniile și experiența profesională care au tangență cu viitorul digital al României și al Europei.
