Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Christian Săcărea: “Pentru IT-ul din Cluj o situație de criză este bună”

Cererea uriașă de digitalizare din partea companiilor impulsionează marile proiecte ale Universității Babeș-Bolyai (UBB).

Cererea uriașă de digitalizare din partea companiilor impulsionează marile proiecte ale Universității Babeș-Bolyai (UBB). Complexul de cercetare din Lomb (50 milioane €), centrul BrainQ-Inspire (18 milioane €) sau cafeneaua “creierelor inteligente” Science Hub sunt inițiativele prin care România va reintra pe harta europeană a inovării, susține prorectorul în relația cu mediul economic al UBB.

De ce nu au ajuns în Cluj grei ca Facebook, Google, Amazon?

Pe mine nu mă interesează atât de mult să vină acești “elefanți” care aduc mai mult servicii decât plusvaloare. Desigur, e bine să îi ai, dar ecosistemul din Cluj e funcțional și le permite tuturor să respire, ceea ce e foarte important.

 

Nu au apărut din cauza acelui blocaj perpetuat de pe vremea fostului primar Gheorghe Funar?

Banii în IT au venit inițial din outsourcing, dar de câțiva ani buni firmele de aici au conștientizat că nu mai e de viitor, că trebuie să creeze produse și plusvaloare. Acest lucru face ca IT-ul din Cluj să fie de interes și să se dezvolte. În pandemie au venit proiecte importante pe digitalizare – mai toate companiile mari din țările de origine au vrut să își simplifice lucrurile, modul de muncă, au externalizat mult. Acum toată lumea vrea digitalizare: în IT nu mai apuci să faci față la cât ce se cere.

 

Motorul IT-ului local era industria auto, care nu a dus-o bine în pandemie.

Totul vine la pachet cu probleme – fiecare încearcă să își taie din cheltuieli, marșează pe Robotic Process Automation (RPA), pe digitalizarea masivă, pe eficientizarea proceselor. Pentru zona de IT o situație de criză este bună. Și pentru absolvenții de informatică, și pentru alții, dacă ar ieși puțin din găoacea lor: se caută persoane care sunt în stare să analizeze, să rezolve o problemă, să fie capabile să studieze, să învețe lucruri noi, să aibă o altă abordare.

 

S-a schimbat optica de angajări în industrie?

La început se căutau oameni în stare să programeze și atât; acum interesează cei cu capacitate analitică, ascuțime în gândire, care să poată rezolva o problemă mai complexă decât strict să scrie cod. În industrie trebuie să ai un mix cât mai bun de oameni. Dacă ar trece de inhibiții, să învețe un limbaj de programare ca pe o limbă străină, absolvenții ar putea ușor să intre pe o poziție bună. Baza, un curs de programare, o au toți, doar să fie flexibili. Știi statistică – poți să lucrezi în finanțe, asigurări, consultanță; știi matematică – Bosch are nevoie de oameni pe analiză de imagine, care știu să rezolve o problemă; știi fizică sau chimie – ai acces la companii care lucrează cu materiale și la echipamente performante. Iată că IT-ul poate fi un motor de dezvoltare pentru toată lumea!

 

Centre de cercetare de 70 milioane euro

 

Veți mări numărul de absolvenți în informatică?

La o șarjă de 200 de studenți sunt 50 de ore pe care trebuie cineva să le țină. Dacă dublăm studenții, ajungem la 100 de ore pentru care resursa umană nu există, iar infrastructura nu permite, că nu ai atâtea laboratoare. Ar trebui să se construiască o clădire cât Facultatea de Științe Economice (FSEGA) ca să livrăm cât se cere pentru Informatică. De unde oameni, că la noi fiecare coleg din departamentul de IT duce mult mai mult decât poate și oricum externalizăm masiv ore de laborator?! La Dresda, o universitate de profil are o astfel de clădire mai mare decât FSEGA, cu peste 300 de oameni. În UBB, la IT, avem 60 de cadre didactice. Acea clădire a costat 25 de milioane de euro și cuprinde numai birouri pentru cercetători, asistenți de cercetare, doctoranzi, cu puține laboratoare pentru studenți. Dacă într-adevăr vrei să faci ceva mare, trebuie să investești în infrastructură. Și se poate!

 

Cum ați gândit strategia UBB pentru mediul de afaceri?

Ne-am asumat rolul pe care universitatea îl are într-o societate, mai ales într-un centru academic precum Clujul. UBB Tech Transfer, denumirea după rebranding, este platforma de interacțiune cu companiile. Am început să cartăm toate competențele pe care le avem ca universitate pe departamente, institute de cercetare, să vedem ce putem să oferim. Avem proiectul InfoBioNano4Health, un joint research center care va concentra toate competențele de top ale UBB pe IT, biotehnologii, nanotehnologii, mediu și sănătate, decarbonizare. Vrem să îl facem pe Dealul Lomb, cu Primăria, printr-un concurs internațional de soluții. Sper să iasă ceva foarte frumos; începem să strângem bani (râde), e un proiect de 50 de milioane de euro. Acolo vom facem noi cercetarea; va fi un fel de placă turnantă în care vine compania cu problema, iar prin granturi de cercetare noi lucrăm pe proiect, găsim soluția, iar firma își aduce tehnologia la nivelul pe care îl consideră necesar, fără a investi zeci de milioane de euro în cercetare.

 

Un proiect major este și BrainQ-Inspire, de la Facultatea de Chimie.

Acesta va însemna un mare centru de neuroștiințe cognitive, unic în această parte a Europei, un RMN de mare putere care va putea fi folosit inclusiv în scopuri medicale. Dacă ai nevoie să îți faci niște investigații, vei putea apela la institut și să ai acces la tehnologie de ultimă oră pe care nicio clinică nu o deține: un RMN care poate să investigheze cu o foarte mare precizie.

 

Science Cafe, fieful studenților de elită

 

Apropo de “creiere”, cum poate fi stăpânit exodul din țară?

Ne-am gândit și noi: ce facem cu tinerii foarte buni, de la elevi la doctoranzi? Ei trebuie să se simtă valorizați, să aibă acces la un mediu inovativ, să nu plece din țară ca să se realizeze. În prima fază vom face un incubator de afaceri pentru studenți, îl pornim până în vară. După selecție îi îndrumăm pentru a construi în orașul ăsta un ecosistem prietenos cu startup-urile. Toate competențele pe care le avem la FSEGA, la Facultatea de Business, în IT să meargă acolo. În alt proiect, în implementare, UBB va oferi studenților foarte buni oportunitatea de a lucra pe proiecte care vin din industrie: împreună cu o companie din oraș și cu primăria facem un sistem de inteligență artificială (AI) pentru Spitalul Municipal Clujana. Am făcut pentru Porsche proiecte de RPA, de analiză a sentimentelor.

 

În ce constă acest proiect?

Suntem în discuție să avem un “acasă” pentru centrul de inovare, sub brandul Science Cafe. Închiriem un spațiu de 100 mp pe care îl amenajăm superinovativ, îi aducem aici, le dăm noi proiecte, îi selectăm. Va fi nucleul unui vortex de energii creatoare în care pot să vină firmele. Și companiile au o problemă a reține oamenii foarte buni care se plictisesc de proiectele corporatiste și care vor să fie creativi, dar nu au cum. În acest Science Hub ei pot să se întâlnească și cu alți “brainiaci”, să stea acolo cu pizza, cafea gratuit – ca în filmele alea americane, plin de table și de ecrane – ca să gândească proiecte. Compania vine cu proiecte pentru acești copii, își trimite angajații să lucreze într-un mediu supercreativ, iar astfel împingem la maximum această parte de brainstorming, de inovare, ca de acolo să explodeze alte idei. Testăm soluții, încercăm prototipuri, fără investiții foarte mari. Ne putem gândi la roboți, drone, dar și acestea pot fi gândite prin stimulare software, prin realitate virtuală, realitate augmentată.

 

Turism digital și agroclimatologie la Cluj

 

Hmm, deja vorbim despre achiziții foarte scumpe…

M-am inspirat de la Porsche, care are un astfel de centru la Berlin, Digital Lab, acolo e o clădire cât magazinul Central din Cluj! Noi nu avem bugetele Porsche, începem cu ceva micuț, dar începe să crească, pentru că apoi vine primăria și ne spune: noi avem nevoie de asta să optimizăm în oraș. Avem studenți pe care îi putem pune să se ocupe de aceste probleme, să testăm scenarii, să producem startup-uri de succes. Ideea a devenit atât de atractivă încât și alte orașe vor să o franșizeze, suntem deja în tratative. Până în vară îi dăm drumul, iar dacă lucrurile merg în ritmul acesta, UBB nu mai este doar livrator de forță de muncă pentru companii, ci unul de cunoaștere, know-how, competențe. În Vest companiile merg la universități ca să își rezolve probleme pentru care ar fi scump să își facă un departament de cercetare-dezvoltare, să scoată oameni din producție. Au și ele băieți deștepți, dar și termene!

 

La ce proiecte mai lucrați?

Mergem pe turismul digital: studenți de la Informatică și Istorie lucrează împreună ca să construiască aplicații mobile pe trasee virtuale din Cluj. Trebuie să mai lucrăm intern: cei de la Istorie încă nu conștientizează posibilitățile pe care digitalizarea le oferă în job-ul lor, după cum pe procesarea limbajului natural ar fi bine să se lucreze cu cei de la Litere. Sunt deja istorici care zboară cu drone, fac recunoașteri de imagini, dacă avem proiecte medicale cu detectare de imagini, pe baza AI, de ce nu putem face cu istorici, arheologi? Cu colegii de le Geografie pritocim un alt proiect, de agroclimatologie, în care fermierul stă pe laptop, își vede parcela, vede care sunt datele de climă din ultimii ani și își dă seama ce cultură poate să pună, în ce să investească. Nu e doar statistică, e un sistem de rețele care învață și oferă suport. Astea sunt proiectele care aduc inovare. Datoria unei universități este de a inova, de a demonstra că se poate face educație nonstandard. Rolul nostru este să readucem România pe harta europeană a inovării. Europa de Est e încă slabă la inovare, dar dacă noi creăm acest ecosistem în care oamenii au curajul să inoveze, ideile încep să fie puse în practică, să genereze dezvoltare economică.

 

Vedeți UBB ca investitor în startup-urile studențești?

Ținta noastră este ca, prin UBB Tech Transfer, să creăm o structură prin care să intrăm ca business angel. Ne-ar interesa mai mult să aducem investitori care intră automat în acționariat și care stau toată ziua cu startup-urile, le împing înainte. La nivel european se ajunge până la acceleratoare de business; noi vrem să atingem acel nivel în care startup-urile studenților sau spin-off-urile angajaților să fie preluate de acceleratoarele mari.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Târgul de orientare în carieră de la Oradea, implementat la nivel național

Articolul următor

O singură ofertă pentru rebilitarea Podului Intelectualilor din Oradea

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share