Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Măsurile de eficiență energetică, un răspuns solid la criza energetică

În actuala criză a energiei considerăm că este un moment oportun de a discuta mult mai serios despre eficiența energetică, o problemă de multe ori mimată atât de guvernanți, cât și de beneficiari. Unul dintre oficialii români care a readus în discuție nevoia de investiții în proiecte de eficiență energetică este Nagy-Bege Zoltán, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). La final de martie, reprezentanții companiei E.ON România au ieșit public susținând că: “eficiența energetică este soluția imediată pentru a atenua impactul creșterii prețurilor”.

La nivel european se consideră că: “Măsurile de eficiență energetică sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca un mijloc de a ajunge la aprovizionarea sustenabilă cu energie, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a îmbunătăți securitatea aprovizionării și de a reduce costurile la import, ci și ca mijloc de promovare a competitivității UE. Eficiența energetică este, prin urmare, o prioritate strategică pentru uniunea energetică, iar UE promovează principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Cadrul de politici viitor pentru perioada de după 2030 este în curs de dezbatere”.

Mai exact, în iulie anul trecut, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind eficiența energetică, în contextul aplicării Pactului Verde European și a obiectivului Fit for 55 de a reduce cu cel puțin 55% până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră. Concret, propunerile sunt: reducerea consumului de energie primară și finală la 39% și, respectiv, 36% până în 2030, cerințe exemplare pentru clădirile publice, cum ar fi un obiectiv anual de reducere a consumului de energie cu 1,7% pentru sectorul public și un obiectiv de renovare de cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor administrației publice, propune atenuarea sărăciei energetice prin acordarea de prioritate clienților vulnerabili și introduce obligații de audit și cerințe de competență tehnică, în special pentru marii consumatori de energie.

Ce face România?

Potrivit Strategiei Energetice a României, în perioada 2012-2016, consumul final energetic în România a scăzut cu 449 ktep, de la 22,766 Mtep, la 22,317 Mtep, însemnând 1,97%. În aceeași perioadă, PIB-ul a crescut cu 25,8%. Totuși, din 2014, trendul consumului final energetic este ascendent, înregistrând o viteză medie de creștere de 1,34%/an. (ANRE – Raport naţional – Tendințele eficienței energetice și politici în ROM NIA), ceea ce arată că e nevoie de măsuri de eficiență energetică, pe de o parte, și de noi capacități de producție de energie verde pe de altă parte.

La nivel de normare, țara noastră s-a adaptat parțial trendului european, fiind adoptate o serie de strategii și acte normative care să reprezinte baza pentru investițiile viitoare. Avem, spre exemplu, din decembrie 2020 o Strategie națională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050, știut fiind faptul că în România consumul de energie din sectorul clădirilor/cap de locuitori este ridicat față de nivelul din Uniunea Europeană, iar sectorul de clădiri produce o mare parte din emisiile de gaze cu efect de seră.

Însă transpunerea în practică dintr-o dimensiune teoretică se traduce în bugetele care sunt alocate proiectelor care urmăresc implementarea unor măsuri de eficiență energetică. Iar aici suntem încă deficitari.

Un punct de vedere pertinent a fost formulat în această direcție de către Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă de profil, citat de agenția de presă Agerpres.

„Sunt convins că această criză energetică va accentua preocuparea şi investiţiile în eficienţă energetică. Preţul mare va determina consumatorii să se gândească la măsuri de eficienţă energetică, dar trebuie să vină şi din partea instituţiilor statului o preocupare şi un efort pentru informare şi creşterea gradului de conştientizare a importanţei acestei măsuri, la nivelul tuturor consumatorilor, de la cel casnic la cel mai mare consumator non-casnic. Nici nu ne putem imagina ce multă risipă există în acest moment. Am mai fost criticat pentru afirmaţia mea că energia a fost mult prea ieftină ca să existe preocupare în cadrul unor categorii de consumatori pentru măsuri de eficienţă. Iată că am ajuns în momentul în care preţul creşte de 2-3 ori în mai puţin de un an şi este posibil ca eficienţa energetică să capete cu totul altă dimensiune”, a spus Bege, la conferinţa „Energia, prezent şi viitor”, organizată de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România.

Doar prin schimbarea anumitor comportamente, prin eliminarea acestor risipe, deja putem să obţinem nişte economii de consum la facturi, pentru că orice reducere de consum se va reflecta în factură, în emisiile de CO2, în reducerea dependenţei de importuri şi în preţuri, dacă cererea scade, a arătat el.

România şi-a propus să construiască cel puţin 6,9 GW de energie regenerabilă până în 2030, dar, în opinia acestuia, cu un cadru legislativ bine gândit, putem ajunge la 10-12 GW capacităţi noi de regenerabile până în 2030.

„Cred că este cazul ca şi investiţiile în eficienţă energetică să fie stimulate. Piaţa, consumatorii casnici, non-casnici, stimulaţi de creşterea preţurilor, vor merge în această direcţie, cred că e cazul ca şi din surse bugetare să se stimuleze aceste investiţii. Este aceeaşi poveste cu ‘dăm peşte maselor sau îi învăţăm să pescuiască’. Pe termen scurt trebuie să le dăm peşte, de la 1 aprilie, ca să aibă ce să mănânce, dar poate deja pentru 2023 ar fi cazul să înveţe să pescuiască”, a conchis reprezentantul ANRE.

Sintetizat, oficialul autorității de reglementare a spus foarte clar câteva lucruri care sunt ocolite de mai toți cei angajați în acest sector, și anume că beneficiarii finali ai pieței de energie trebuie să învețe să economisească energia prin eficientizarea consumului, că statul, prin diversele sale ministere, instituții publice ș.a., trebuie să se implice atât în partea de informare-conștientizare a consumatorilor – casnici și industriali – asupra modalităților de economisire a energiei, cât și în cea de stimulare a investițiilor în proiecte de eficiență energetică și în unele de producție de energie regenerabilă.

E.ON România vine și oferă concretețe

Ca important jucător în piața de energie electrică și de gaze naturale, E.ON România a promovat în mod constant și perseverent soluțiile și produsele de eficiență energetică.

Recent însă, dincolo de campaniile proprii, reprezentanții companiei au considerat că este un moment oportun să aducă în discuție tematica spinoasă a măsurilor de eficiență energetică și să puncteze acolo unde există deficiențe, așa cum le veți descoperi în cele ce urmează și care indică o slabă promovare a măsurilor de eficiență energetică și bugete insuficiente pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică.

Într-un comunicat remis de companie, se arată următoarele: “E.ON România consideră că printre măsurile care vor trebui luate de autorități în perioada următoare este absolut necesar să se regăsească un pachet solid de măsuri de eficiență energetică care să țintească atenuarea impactului creșterii prețurilor la energie.

Plafonarea prețurilor pentru o perioadă de un an este o măsură temporară de protejare a consumatorilor, însă trebuie să profităm de această perioadă pentru a ne pregăti pentru anii viitori.

Pe lângă noi capacități de producție, a căror realizare durează însă câțiva ani, este necesară diminuarea consumului de energie, fără însă a reduce confortul, prin aplicarea unor programe de eficiență energetică. Aceasta implică adoptarea unor măsuri de reglementare sau financiare care pot să impulsioneze preocuparea pentru un consum energetic redus și asigurarea eficienței energetice. Efectul se va putea vedea în reducerea facturilor individuale la utilități, în crearea de locuri de muncă, în stabilizarea prețurilor și în reducerea poluării”.

În concret, reprezentanții companiei susțin că în acest context, “statul trebuie să ofere consumatorilor stimulente și facilități fiscale pentru achiziția de echipamente eficiente energetic (de exemplu, centrale termice care asigură o reducere a consumului de până la 30%), precum și scheme suport pentru diverse investiții în eficiența energetică a locuinței (cum ar fi, instalarea de panouri fotovoltaice, iluminat cu sisteme LED, renovarea clădirilor etc). (…)

De asemenea, trebuie stimulate proiectele guvernamentale de eficiență energetică, precum Casa Eficientă Energetic, Casa Verde Fotovoltaice și Programul Rabla pentru Electrocasnice. Pompele de căldură sunt o altă modalitate sustenabilă și eficientă de încălzire a casei și de a produce apă caldă menajeră, reducând costurile și amprenta de dioxid de carbon, iar această soluție ar trebui la rândul ei inclusă în programele de finanțare.

De scheme de suport, precum credite avantajoase și absorbție de fonduri europene, ar trebui să beneficieze, de asemenea, municipalitățile și consumatorii non-casnici care implementează măsuri de eficiență energetică sau vor să producă energie verde”.

E un început de discuție, problematica eficienței energetice fiind mult mai complexă, însă așa cum scriam la început necesară.

Sursa foto: depositphotos.com

(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Lemnul, șansa României de a depăși haosul energetic

Articolul următor

În ce să îți investești banii în perioada de inflație

Citește și:
Citeste mai mult

Start-up Nation aproape de start

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a publicat vineri, 24 iunie 2022, procedura finală de implementare a programului pentru stimularea…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share