Branduri agricole ale Clujului precum cireșele de la Steluța, cașul de Năsal, roșiile de la Căpuș, brânzeturile de la Cojocna vor fac pasul următor spre calitate. Produse cu atestat european și vândute în Vest.
Unele dintre cele mai cunoscute produse ale agriculturii clujene au fost prezentate pe platforma “România văzută din tractor”. Proiectul este derulat de Patricia Pop, prima persoana care străbate țara la volanul unui tractor și face cunoscute proiecte agricole de succes din România.
-
Cireșele de Steluța
“În România, puține livezi de cireș ar putea fi numite de elită. Ceea ce am văzut la Steluța, din Cluj, mi-a adus toate argumentele unei ferme de top. Încă de la înființare s-a mers pe soiuri performante, cu fructe în standardele cerute de piață.
La cireș, Kordia, Regina, Merchant, Burlat, Karina, la măr, Topaz, Pinova, Golden, Luna, Jonagold, la prun, Stanley, Top Taste, Top End. O livadă de 100 ha, din care 60 ha supraintensiv. Cireș pe 30 ha, măr pe 20 ha, prun pe 10 ha. Producția la cireșe calitatea I – 300 t/an, la mere 1.000 t/an, la prune, 300 t/an.
Ca dotări, plasă antigrindină, antiploaie, sistem de fertirigare, instalație antiîngheț. Sursa de inspirație și țara de origine a materialului săditor: Olanda. 20 de angajați permanenți, iar în campania de cules se aduc încă 80 de persoane. Linia de sortare va fi achiziționată pe fonduri europene, investiție care va deschide poarta de export către Olanda.
Livada a fost înființată în 2012 și toată gândirea acestei afaceri aparține familiei Mitre. Despre fructe ne-a vorbit Dan Mitre, care a terminat Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole (USAMV) Cluj-Napoca. Un parcurs firesc, dacă ne gândim că părinții au lucrat toată viața în domeniu, tatăl fiind decanul Facultății de Horticultură.
Mama se ocupă de producția de legume, roșii, castraveți, ardei, salată. Fructele le vând în toate rețelele de supermarketuri, iar legumele, în magazinul propriu din cadrul fermei. Curând se va deschide un nou magazin, aproape de livadă, un fel de băcănie cu produse procesate din fructe.
Ce mi-a plăcut este faptul că încearcă să reducă la minimum tratamentele chimice, nu aplică erbicide. Am văzut capcane Decis Trap pentru musca cireșului. Un model de referință, nu doar pentru studenți, ci pentru toți horticultorii din țară”.
-
Brânzeturile de la Cojocna
“Colindând prin atâtea unități ale USAMV mi-am dat seama că studenții care chiar vor să devină specialiști în domeniul pentru care se pregătesc au unde să facă practică.
Mi-ar plăcea să văd în toate fermele didactice pe timpul vacanței studenți dornici să înțeleagă ce înseamnă să lucrezi în producție sau procesare. Stațiunea Didactică Ferma Cojocna aparține USAMV, iar în vizită erau doar două studente venite de la București.
Ferma de aici crește vaci de lapte și carne, oi, găini, porci. Procesează atât laptele, cât și carnea. Produsele ajunse în cele două magazine ale universității sunt o sursă fantastică de aprovizionare pentru clujeni. Pentru cei care știu și vor să cumpere produse de cea mai bună calitate.
Un model de afacere integrată, demn de urmat pentru tineri și de degustat pentru noi toți, pentru că tot ce aduce această fermă în farfurie este ecologic: lapte nesmântânit, telemea de vacă, sana, brânză de burduf de vacă, caș de vacă și de oaie, urdă și jintuială ca subproduse”.
-
Trandafirii de pe Feleac
“Cumpărăm din magazine tot felul de legume, fructe, chiar și flori, multe aduse de te miri unde, în timp ce la Cluj, chiar în oraș, există Stațiunea de Cercetări Horticole (SCH). O comoară zace aici nebăgată în seamă.
O bază de germoplasmă impresionantă, o colecție de 360 de trandafiri, dintre care 47 creații ale stațiunii, plus 14 soiuri de măr și păr. Mai nou, stațiunea a omologat și brevetat două soiuri de trandafiri – Romanița și Sânziana, alte două, Luna Albă și Superb fiind în curs de omologare.
Pe 324 ha stațiunea produce legume, căpșuni și alte fructe, pe care le valorifică în cele două magazine proprii ale USAMV. Chiar și așa, Lehel Lukacs, cercetător la SCH, spune că ar putea valorifica mult mai bine ceea ce au, dar nu există interes. Dacă tot vorbim de nevoia conștientizării de a susține producția românească, să facem ceva în sensul ăsta. Cumpărați de la români!”.
-
Roșiile de Căpușu
“Vă plac roșiile cherry? Am găsit la Căpușu Mic o “fabrică” de roșii. O mână de fată, Alina Nedeluș, a virat spre horticultură după ce a lucrat în sistemul bancar și în imobiliare. A învățat, a făcut un master în horticultură, s-a informat, a căutat cele mai performante soluții. A accesat fonduri europene, un proiect în valoare de 1,2 milioane de euro.
A ridicat sera de 8.000 mp în care produce doar roșii cherry 100% ecologice. E tobă de carte, de informații legate de orice segment al afacerii. Stăpânește tot. A creat 18 locuri de muncă. Singură le-a făcut pe toate și nu i-a fost ușor. A avut însă înțelepciunea de a alege profesioniști.
Am gustat fiecare tip de roșie. Toate sunt savuroase, cu gust, însă cherry clasic este de mare senzație, un curcubeu de arome pe cerul gurii. Vinde producția de cherry clasice, cocktail și prunișoare în trei rețele de supermarketuri. La 37 de ani, Alina poate spune că și-a împlinit visul că nu există nu se poate”.
-
Brânza de Năsal
“Călin Zanc, președintele Asociației Crescătorilor de Bivoli din Transilvania, se pregătește să relanseze producția de brânzeturi maturate în grota de la Țaga. Se fac teste, se încearcă rețete. Urmează lucrări de renovare și reechipare a fabricii care a fost preluată în luna aprilie.
Celebra brânză maturată de Năsal, maturată natural la 14 grade și înnobilată de un mucegai unic în lume nu va dispărea, ci posibil să devină în perioada următoare produs cu Denumire de Origine Protejată.
Omul de afaceri este creatorul brânzeturilor Țarina. Alături de noi a fost și profesorul Felix Arion, de la USAMV, care trece pe aici întotdeauna cu grupuri de studenți, mai ales străini, pe care îi impresionează cu produsele unice realizate la Țaga”.
-
Fabrica de antreprenori agricoli
“Studenți, profesori, fermieri ne-au fost alături la linia de finish a traseului România văzută din tractor. De la profesorii USAMV am aflat detalii despre oferta educațională pentru următorul an universitar. Agricultura, horticultura, zootehnia, procesarea sunt domenii unde oportunități există.
Viitorul înseamnă provocări în privința asigurării siguranței alimentare; cei care vor avea în mână hrana vor deține puterea. Vă îndemn să vă orientați copiii spre acest domeniu, pentru că indiferent ce se va întâmpla în lume, vor avea întotdeauna ce mânca.
În acest sezon am învățat că agricultură se poate face și cu o mână dacă vrei, că și solurile de categoria a III-a pot produce dacă se aplică tehnologie ca la carte, că fermierii tineri își caută soluții, înainte de a se plânge și că Transilvania este fantastică prin peisaje, oameni, afaceri model”.
Platforma “România văzută din tractor” își propune să încurajeze consumul de produse românești, obiectivul final fiind cumpărarea acestora, încurajarea turismului și gastronomiei autohtone. Proiectul presupune traversarea țării la volanul unui tractor: timp de trei ani echipa vizitează sute de ferme și obiective turistice din întreaga României. Fiecare an este dedicat unei zone agricole importante a țării (Câmpia Română – Bărăganul, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei) și surprinde momente diferite din fluxul agricol de producție.
