Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Fuziune între business și artă la Cluj. Networking cu sute de invitați

Evenimentul Art in Business, din ciclul X Party & Networking, a prilejuit apropierea reprezentanților a două domenii care, la prima vedere, par antagonice. În consecință, Transilvania Business a solicitat părerile câtorva dintre protagoniștii “marii reconcilieri” de la hub-ul de coworking Xponential.

Șerban Țigănaș, decan Facultatea de Arhitectură și Urbanism

  • Arhitectul – artist, inovator sau executant?

“Acesta trebuie să fie arhitect, nu altceva și nici mai puțin decât arhitect, un fragment sau un procent de arhitect. Arhitectul este definit ca generalist, integrator, coordonator, garant, cercetător, apărător deopotrivă al intereselor publice și private. Nu e cu sau, e cu și. Deși nu avem un jurământ precum cel al medicilor, la intrarea în profesie, avem un cod deontologic al profesiei de arhitect care trebuie respectat. Dacă ar fi să descriu altfel rolul arhitectului, aș spune că el trebuie să fie un partener al clientului său, împreună cu care, pe baza viziunii, cunoștințelor și inspirației pe care le are, să propună proiecte oportune, sustenabile, care să contribuie la fericirea celor care le vor utiliza construcțiile. Vorbim despre o mare complexitate și diversitate de situații, de la dorințe personale, la nevoi ale unor instituții și până la afaceri profitabile. Toate ar trebui să conducă la arhitectură de calitate și din când în când, cât mai des, la arhitectură foarte bună și excepțională. Densitatea de reușite depinde foarte mult și de clienții arhitecților, de modul în care înțeleg ei ce însemnă arhitectură de calitate, de modul în care își aleg arhitecții cu care să lucreze, de dispoziția de a onora munca și rolul lor corect față de eforturi și valoarea obținută”.

  • Se închid multe centre de artă în oraș. Un mare centru finanțat public la Cluj?

“Eu văd altfel lucrurile. Cultura independentă este și trebuie să fie dinamică și oportunistă, în sensul bun. Situațiile temporare, intermediare, precum cele menționate, cu clădiri dedicate artelor și evenimentelor culturale nu trebuie să se permanentizeze. Se știa de la început, în toate aceste cazuri, că totul e temporar, până când proprietățile vor intra într-un alt ciclu investițional. Așa e peste tot. Artiștii trebuie să colonizeze alte spații, că nu s-au terminat fabricile și centrele de tot felul din Cluj! Încremenirea în proiect nu e soluția pe care trebuie să ne-o dorim. Nu cred ca la Cluj să apară în curând un mare centru de artă finanțat public pentru sectorul privat (independent). În schimb, e nevoie de mai multe focare artistice, de dimensiuni rezonabile, de galerii, săli de spectacole, cluburi sau altele, vii, dinamice, sustenabile. Nimic mare și unic. Unele au apărut deja și încep să aibă relevanță, cum ar fi Cinema Arta, aflat în proprietatea și coordonat de Monica Sebestyen, dacă tot vorbim de arhitecți. Mai sunt și altele. Păcat că nu a apărut o sală bună de concerte, să vedem ce va ieși din proiectul Academiei de Muzică. Artele plastice ar trebui să invadeze spații cu destinații diverse, nu doar muzeele și galeriile. Muzica live să colonizeze barurile și restaurantele, iar piesele de teatru, cluburile de mici dimensiuni. Cu mijloacele de comunicare de acum ar trebui să fie ușor de aflat ce se întâmplă în lumea culturii din oraș. Mă întreb zilnic unde aș putea să ascult un saxofon, un acordeon, o chitară, pe seară, fără să mă mut cu cortul acolo, împreună cu alți 100.000, pentru mai multe zile”.

Hunor Debreceni, cofondator Galeria Cosmic House, director Hansen Cluj

  • De ce sprijiniți o galerie de artă?

“Cultura și artă sunt foarte importante pentru societate. Din acest motiv este neapărat nevoie să susținem și să ținem în mișcare atât centrele culturale și galeriile de artă, cât și activitatea artiștilor tineri și emergenți. În momentul actual, derulăm mai multe proiecte care contribuie la susținerea artiștilor emergenți, precum și descoperirea de noi talente”.

  • Cum implicați artiștii în business?

“Avem o colaborare apropiată cu artiștii, lucrând împreună la conceptul de “sell & rent art”, ceea ce oferă posibilitatea companiilor și instituțiilor să achiziționeze sau să închirieze opere de artă de la artiștii galeriei noastre. De asemenea, avem proiecte comune cu artiștii în ceea ce privește fuziunea dintre arta clasică / fizică și arta digitală”.

Adrian Ielciu, director general Stadt

  • Artiștii să se întâlnească periodic cu oamenii de afaceri?

“Este chiar recomandat ca artiștii să întâlnească oamenii de business cât mai des. Ce poate ieși rău din pragmatismul oamenilor de afaceri și creativitatea artiștilor? Ideile excepționale au nevoie de cineva să le pună în practică. Și viceversa – orice business are nevoie de creativitate”.

  • Aduce un artist valoare adăugată afacerii?

“Ce ar fi marketingul fără artă? Ce ar fi designul fără frumos? Având ca obiect de activitate amenajările interioare, suntem direct dependenți de artiștii implicați în acest segment și nu concepem business-ul nostru fără aportul lor. De aceea îi încurajăm și îi sprijinim în orice fel cu putință”.

Florin Bugnar, fondator XPN

  • De ce aduceți la un loc artiști și businessmeni?

“Înțelegem că, la prima vedere, e puțin bulversant pentru antreprenorul sau managerul român. Aparent, companiile nu au nimic de împărtășit cu artiști, universitari, reprezentanți ai instituțiilor. Doar aparent și dacă privim dinamica simplă a activităților. Dacă începem să aprofundăm, ne dăm seama că toți suntem interconectați și depindem unii de alții. Diferențele apar doar în ce privește conectarea directă (exemplu: client și furnizor) sau o conectare pe un lanț mai lung (firmele au nevoie de angajați, salariații au nevoie de spitale ca să fie sănătoși, de infrastructura pe care să ajungă la locul de muncă, de spații frumoase în care sa își desfășoare activitatea și să fie creativi). Aici intervin artiștii. Deci observăm că toate aceste entități sunt importante unele pentru altele, iar noi încercăm să construim un context în care reprezentanții tuturor organizațiilor să se întâlnească, să comunice, să își înțeleagă contextul și sa conlucreze mai eficient”.

Ce acțiuni plănuiți pentru promovarea artei?

“Fiecare eveniment pe care îl organizam are în target atragerea artiștilor, iar prin participarea lor, promovarea artei, împărtășirea cu ceilalți participanți a posibilităților și includerea artei în activitatea noastră zilnică. Această integrare, acest mix al artei în toate domeniile și la toate nivelurile reprezintă succesul artei. Arta trebuie să facă parte din viața noastră de zi cu zi; doar atunci putem vorbi despre succesul artei și deopotrivă succesul nostru. Gândiți-vă la multele clădiri pe care le vedem cu toții și la care partea artistică lipsește… sunt doar niște betoane mohorâte”.

Un eveniment cu sute de invitați

Art in Business este un eveniment din seria XPN care a adunat, la hub-ul de coworking Xponential Transylvania, din Cluj-Napoca, sute de reprezentanţi din mediul de business (manageri, antreprenori), juridic (avocaţi, notari, executori judecătorești), diplomatic și academic, medici, arhitecți, artiști, atât din România, cât și din străinătate. Noul concept de networking își propune să aducă împreună mediul artistic și cel de afaceri pentru a interfera în căutarea celor mai interesante sinergii.

Evenimentul Art in Business, din ciclul X Party & Networking, a prilejuit apropierea reprezentanților a două domenii care, la prima vedere, par antagonice.  

“Arta este o componentă minunată a condiției umane care ne însoțește în momentele cele mai frumoase, excepționale, chiar cotidiene. De cele mai multe ori o căutăm în galerii, muzee și săli de spectacole, dar poate fi și invers. Putem să fim noi căutați de artă acasă, la locul de muncă sau acolo unde ne relaxăm și petrecem timpul liber”, au motivat organizatorii evenimentului.

 

Printre invitații speciali s-au numărat Ingo Tegge (Centrul Cultural German), Oana Giurgiu (TIFF), Mihai Racu (Uniunea Arhitecților din România), Gabor Tothfalusi (Tektum), Cosmin Morărescu (Ordinul Arhitecților din România), Silvia Sbârciu (Filarmonica de Stat Transilvania), Călin Neamțu (Universitatea Tehnică), Mihaela Cordea (Facultatea de Horticultură), Claudiu Turcuș (Facultatea de Teatru și Film), Denisa Curte (Liceul de Arte Vizuale), Nicolae Maniu (pictor), Vlad Mureșan (designer de interior), Ioan Isaiu (actor).

Din mediul de afaceri au fost prezenți investitori din Transilvania, precum Ștefan Gadola (EnergoBit), Dan Pitic (Ax Perpetuum, Scala), Ioan Așchilean (ACI), Emanoil Viciu (Iris Design), Doru Boloș (Zeolites), Oliviu Matei (Holisun), Mihaela Miron (Impress)Marius Bota (Basis)  sau Adrian Coroian (Liga Întreprinzătorului Român). Hub-ul de pe Bd. 21 Decembrie și terasa acestuia s-au dovedit neîncăpătoare pentru afluxul de invitați, iar la subsol au fost organizate o expoziție de artă și una de gastronomie.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

E van Wijk Logistics, povestea care continuă cu succes de 30 de ani în România

Articolul următor

Parcarea supraetajată cu fotovoltaice de la UPU Oradea va costa circa 52 milioane lei

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Diriguitorii Spitalului Regional de Urgență (SRU) vor să construiască la foc automat, în patru ani, un obiectiv care stagnează de două decenii.
Citeste mai mult

20 de ani pentru o groapă

Diriguitorii Spitalului Regional de Urgență (SRU) Cluj vor să construiască la foc automat, în patru ani, un obiectiv…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share