Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Azomureș. Între criză și tranziție, energetică  

DCIM100MEDIADJI_0003.JPG

Azomureș SA, cel mai mare și important producător de îngrășăminte din România, s-a confruntat frontal în ultimele șase luni cu problema creșterii accelerate a prețului la gaze naturale, principala materie primă utilizată în procesul de producție. În contrapondere, compania dezvoltă un șir de proiecte destinate eficientizării consumurilor de energie, însă impactul acestora este gradual și va veni în timp.

 

Conducerea Azomureș a decis în luna decembrie oprirea producției pe platforma din Târgu Mureș din cauza creșterii alarmante a prețului la gaze naturale.

“Am văzut că prețul gazului, la doar o săptămână distanță după ce am oprit producția, a crescut la 170 de euro/MWh (n.a. de la 100 euro/MWh), iar în ianuarie și februarie, prețul s-a menținut ridicat. Ne-am gândit la posibilitatea de a relua producția în februarie, când prețul gazului a început să descrească, iar cel al fertilizanților să crească, dar a început războiul în Ucraina, iar prețul gazului a urcat la 340 de euro/MWh”, a explicat, pentru Transilvania Business, Harri Kiiski, directorul general al Azomureș SA, motivația din spatele acestei decizii dificile.

Condițiile de piață nu s-au schimbat foarte mult între timp. Azomureș a reluat parțial producția la finalul lunii aprilie, în ciuda contextului internațional în continuare dificil: prețul la gazele naturale se menținea ridicat, furnizarea gazelor naturale era sub semnul întrebării, iar prețul certificatelor de emisii de CO2, de asemenea, mare. În contrabalans, prețul îngrășămintelor se menținea ridicat, ceea ce permitea companiei să opereze în condiții de rentabilitate.

Cu toate acestea, încă imediat după reluarea producției, directorul general al companiei și-a exprimat temerile legate de funcționarea pieței de gaze naturale.

“Suntem îngrijorați în ceea ce privește piața de gaze pentru lunile următoare, iar ordonanța de anul trecut privind plafonarea și compensarea prețului la gaz nu ne face viața mai ușoară. Ordonanța a influențat creșterea prețului, astfel că România are unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa. Acesta este pericolul când restricționezi o parte din piață. România are un consum anual de 11 miliarde de gaze naturale, din care 8 miliarde de mc reprezintă producția internă. Prin adoptarea ordonanței, 4 miliarde sunt livrate consumatorilor casnici, 2 miliarde de mc IMM-urilor, 1 miliard pentru nevoile sistemului, iar 1 miliard reprezintă obligația de înmagazinare. La un calcul simplu, industria se poate aproviziona doar din importuri. România poate importa de pe trei rute – Bulgaria, Ungaria și Ucraina, însă singura variantă posibilă e prin Ungaria acum. Rusia livra Uniunii Europene 160 miliarde de mc de gaz. Uniunea Europeană a decis să reducă cu 66% importurile de gaze din Rusia, ceea ce înseamnă o reducere cu 106 miliarde de mc, care trebuie să vină din altă parte, LNG de exemplu, la prețuri mai ridicate”, a susținut Harri Kiiski într-un interviu pe care ni l-a acordat.

 

Negocieri fără final

Aceste probleme generate de criza energetică au fost semnalate atât Comisiei Europene, cât și Ministerului Agriculturii.

“Criza energetică a început în august-septembrie anul trecut. În octombrie, Fertilizers Europe și noi, producătorii, am avertizat Comisia Europeană referitor la faptul că această criză poate duce la o criză a îngrășămintelor, iar asta să contribuie la o criză alimentară.

Apoi, înainte de a opri producția, la începutul lunii decembrie am avertizat Ministerul Agriculturii român asupra situației, am avut întâlniri cu prim-ministrul și miniștrii Energiei, Economiei și Agriculturii, toți sunt îngrijorați de situație, sunt conștienți că agricultura românească depinde de îngrășăminte.
Comisia Europeană a venit cu o soluție, un cadru legislativ privind subvenționarea prețului îngrășămintelor care poate fi adoptată de statele membre. Până acum, Polonia, Germania, Cehia, Lituania, Spania, Finlanda, Grecia, Luxemburg au adoptat legislația europeană de criză care presupune acordarea unui ajutor de stat pentru industria fertilizanților. Guvernul României nu a adoptat încă această legislație”, a subliniat directorul general al Azomureș.

Mai mult, Harri Kiiski a explicat că această schemă de ajutor compensează pierderile pe care operatorii din industrie le-ar înregistra dacă ar funcționa în contextul actual, cu prețuri ridicate, nesustenabile la gazele naturale.

“Ajutorul de stat nu este destinat ca producătorii să facă profit, ci pentru a compensa pierderile operaționale ale firmelor și pentru ca fertilizanții să fie disponibili pe piață. Pentru că dacă lucrezi în pierdere, trebuie să oprești producția pentru a nu da faliment. Ajutorul de stat compensează diferența între prețul actual al gazului și prețul gazului de anul trecut.

Ajutorul de stat poate fi acordat doar în perioada în care produci și are o durată limitată în timp, începe din 24 februarie când a început războiul din Ucraina și până la finalul anului.

Ajutorul de stat nu înseamnă o reducere a prețurilor îngrășămintelor, ci că îngrășămintele sunt disponibile pe piață”, a arătat acesta.

 

O nouă oprire a producției

Iar temerile de care aminteam anterior, s-au materializat recent, când Azomureș a anunțat o nouă oprire a producției – de această dată a celei de amoniac – din cauza creșterii prețului la gazele naturale și în lipsa unei decizii de aprobare a schemei de ajutor de stat care să stimuleze producția autohtonă de îngrășăminte , respectiv să acopere pierderile pe care companiile le vor înregistra dacă funcționează achiziționând gazele naturale la prețul actual.

Concret, în 22 iunie, reprezentanții Azomureș au anunțat următoarele: “Piața europeană a gazelor naturale a înregistrat o creștere bruscă a prețului. În ultimele zile prețurile au urcat de la 80 euro Mwh la 125 – 130 euro Mwh. Explozia unui terminal de export gaz lichefiat (LNG) în Statele Unite, probleme pe lanțul de transport al gazelor și operațiuni masive de stocare a gazelor pentru sezonul de iarnă 2022 – 2023 au determinat din nou o creștere a prețului. În paralel, prețurile la îngrășăminte au scăzut din cauza sezonului agricol, principalele activități acum fiind cele de recoltare a culturilor. În aceste condiții este evident că producția de îngrășăminte nu mai este sustenabilă din punct de vedere economic. În consecință, Azomureș a luat decizia de a suspenda temporar producția de amoniac (produs intermediar obținut din gaz, utilizat pentru fabricarea îngrășămintelor), instalația urmând a fi oprită în condiții de siguranță începând cu data de 23 iunie 2022. Vom continua să producem îngrășăminte, până la epuizarea stocului de amoniac existent. Decizii similare au luat și alte companii din Europa, cauza fiind aceeași, prețul nesustenabil din punct de vedere economic”.

Managementul Azomureș a arătat că soluția pentru a preîntâmpina o criză a îngrășămintelor pe piața internă o reprezintă adoptarea schemei de ajutor de stat.

„Este grav ce se întâmplă astăzi pe piața gazelor naturale pentru majoritatea producătorilor europeni de îngrășăminte. În România, continuăm dialogul cu autoritățile guvernamentale pentru a fi aplicat ajutorul economic oferit de Uniunea Europeană, aplicat deja în multe țări europene. De exemplu, Bulgaria pune la dispoziția industriei un preț plafonat, de 72 euro Mwh. Până astăzi, România nu a pus în aplicare schema de ajutor pentru industriile energo-intensive, deși are la dispoziție cadrul legal european. Ca producător știm că este dificil să asigurăm cantitatea necesară pentru viitorul sezon agricol, dacă nu producem pe timpul verii. Schema Uniunii Europene trebuie aplicată și în România”, a declarat Harri Kiiski, directorul general al Azomureș.

Lipsa îngrășămintelor va genera, din nou, o creștere a prețului acestora, costuri care vor fi transferate în prețul produselor agricole, ceea ce va determina o creștere a prețului alimentelor, ceea ce va antrena o majorare a ratei inflației și o presiune suplimentară asupra angajatorilor de a mări salariile.

“Ceea ce ar trebui să îngrijoreze Uniunea Europeană este dacă rata inflației va duce și la șomaj, pentru că așa-numita stafflation este destul de periculoasă pentru economiile naționale”, a mai adăugat Harri Kiiski.

Pe de altă parte, prețurile mari la gaze nu permit industriei să investească, ci vorbim doar de supraviețuire.

 

Tranziția spre o fabrică verde

Vestea bună este că, în ciuda acestei crize energetice, a prețurilor ridicate la energie, Azomureș își continuă drumul spre decarbonizare.

“În perioada în care producția a fost oprită, la Uzina Amoniac 4 au fost efectuate investiții pentru reducerea cu 3% a consumului de gaz și în același procent vor fi reduse și emisiile de carbon.

Ne-am concentrat în ultimul an pe măsuri de eficiență energetică, consumul de energie electrică a fost redus semnificativ, reducerea este în jur de 5,5-5,6%. Am identificat zonele unde putem să mai reducem consumul în perioada următoare. Nu am dormit în aceste luni, am făcut acei pași pe care toți din Uniunea Europeană trebuie să îi facă pentru a-și reduce facturile la energie electrică și gaz”, ne-a declarat Harri Kiiski.

Totodată, conducerea compania este activă și participă la întâlnirile privind tranziția de la gaze naturale la hidrogen.

“Trebuie însă să înțelegem că hidrogenul nu reprezintă un miracol. Pentru noi, pentru a înlocui gazul cu hidrogenul ar însemna să transportăm de 1.000 de ori mai multă energie electrică în Azomureș, iar sistemul de distribuție nu este pregătit pentru un asemenea volum. Apoi, energia electrică trebuie să fie verde, iar noi nu avem în România capacități de producție suficiente. Dar vom veni probabil în următorii 3 ani cu o fabrică demonstrativă, pilot sau cu un electrolizor semindustrial ca să producem hidrogen. Toată lumea care vorbește despre hidrogen, trebuie să gândească din punct de vedere economic. Producerea de hidrogen, folosind energie eoliană, este o idee bună, însă pierzi 25% din acea energie în electrolizor, când ai putea să o vinzi în sistem. Și să nu uităm că fiecare etapă din acest proces de producție a hidrogenului înseamnă pierdere de energie, ca la final pierderea să fie de 73%”, a explicat directorul general al Azomureș.

În schimb, un proiect care prinde contur este cel privind captarea dioxidului de carbon, Azomureș fiind parte a discuțiilor privind captarea și stocarea CO2.

“România are o capacitate de 20 gigatone de înmagazinare a carbonului și noi producem anual cam 200.000 tone care pot fi stocate. Deci, România are capacități de stocare pentru 1.000 de ani. Probabil la acest lucru ar trebui să ne gândim în România, să continuăm să profităm de zăcămintele de gaz în anii care vin, să creăm bogăție, iar fondurile obținute să fie utilizate chiar pentru dezvoltarea producției de hidrogen”, a adăugat Harri Kiiski.

Problema care rămâne însă este de unde vor fi luați banii pentru tranziția verde?

 

UPDATE. În 15 septembrie, managementul Azomureș, singurul producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, a anunțat că, în contextul crizei energetice de la nivel european, este nevoit să adopte un nou set de măsuri de reducere a activităților de pe platforma de producție pentru următoarele luni.

Producția de îngrășăminte a fost redusă semnificativ în cursul anului 2022. În România, prețurile la gazul natural – materie primă principlă – au fost mult mai mari decât costurile de producție. În prezent, aproape 70% din producția europeană de îngrășăminte este oprită.

“Se împlinește un an de când am atras atenția asupra problemelor ce pot apărea în zona industrială, odată cu creșterea prețurilor la energie. Valorile au început să crească din toamna anului trecut, iar niveluri de vârf au fost înregistrate după invazia Rusiei în Ucraina – piața energetică a început să fie foarte volatilă după închiderea gazoductului NorthStream 1. În ciuda faptului că România a avut la dispoziție o schemă de sprijin, pe care alte state europene au aplicat-o, până acum nu a existat o formă de suport pentru industria care folosește gazul natural ca materie primă în activitatea de producție. Populația este sprijinită prin plafonarea prețului la gaz și electricitate, dar ce se întâmplă dacă oamenii nu mai au locuri de muncă pentru a plăti facturile? Aici este cel mai mare pericol și, din păcate, suntem în situația de a lua noi măsuri, unele dintre ele cu impact asupra angajaților noștri”, a declarat Harri Kiiski, directorul general Azomureș.

Firmele care asigură diverse servicii de mentenanță pe platforma Azomureș au fost anunțate că li se reduce activitatea cu cel puțin 30% în următoarele luni, cu un potential impact direct asupra angajaților acestor companii. Alți peste 200 de angajați direcți ai Azomureș sunt și ei afectați, delegarea către alte companii sau șomajul tehnic fiind soluțiile identificate până acum. Pentru schimburile de noapte și la sfârșit de săptămână se păstrează doar personalul esențial, ceea ce va reduce veniturile unui număr important de angajați. Din punct de vedere operațional, instalațiile sunt pregătite în orice moment să fie repornite la o capacitate de 50%, dacă realitatea economică va permite.

Autoritățile din România vor avea la dispoziție, în curând, un nou set de măsuri ce poate fi aplicat pentru sprijinirea industriei locale, inclusiv cea a fertilizanților. Aplicarea acestora reprezintă menținerea a mii de locuri de muncă active și încasarea unor venituri substanțiale la bugetul de stat, direct și indirect prin companiile care depind de marile platforme industriale. Comisia Europeană a inclus industria fertilizanților în categoria celor “cheie”, care trebuie menținute în activitate prin acordarea unui sprijin financiar.

Azomureș este cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România. Azomureș furnizează și materii prime (Uree și Melamină) pentru mai multe obiective industriale din România. Producția anuală (în condiții normale de funcționare) este de 1,6 milioane de tone de îngrășăminte, aproximativ 75% din producție fiind destinată fermelor românești.

Ligia VORO

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior
Comparativ cu iunie 2022, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 8%, iar față de iulie 2021, cu 15,5%.

Numărul turiștilor străini s-a triplat la Cluj

Articolul următor
AROBS Transilvania Software Cluj a raportat venituri operaționale la nivel consolidat de 128 de milioane de lei, în primul semestru al anului, o creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2021.

AROBS își dorește câte o achiziție pe trimestru

Citește și:
În luna sărbătorilor, Iulius Christmas Market din Iulius Parc îi poartă pe vizitatori în lumea de basm a Crăciunului.
Citeste mai mult

A început Iulius Christmas Market

Bucurie și magie sunt cuvintele care descriu cel mai bine luna decembrie, iar aceste stări au pus stăpânire…
Citeste mai mult

ROMGAZ, investiție de 300.000 lei la ASE

În cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti (ASE), a fost inaugurat Amfiteatrul ROMGAZ, un proiect al Asociației Studenților…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
0
Share