Președintele ACI: “Asistăm la o inflație galopantă la materialele de construcții”

Societatea clujeană de construcții mizează în acest an pe afaceri de 50 de milioane de euro, în condiții de piață foarte dificile, spune Ioan Așchilean.

Antrepriza de Construcții și Instalații (ACI) Cluj și-a fixat ca ținte o cifră de afaceri de 250 de milioane de lei și un profit de 6 milioane. Iată principalele coordonate ale pieței construcțiilor din acest an, expuse de președintele ACI Cluj în platforma Agenda Construcțiilor:

• Prin depășirea cu bine a anului 2022, având în vedere portofoliul de contracte pe care îl avem și strategia companiei pentru anii 2023-2025, ACI va rămâne un competitor important pe piața construcțiilor civile și industriale, cu un apetit crescut și pentru construcțiile energetico-gaziere din România și Republica Moldova.
• 2022 a fost un an dificil pentru societățile de construcții din România. În pofida dificultăților întâmpinate cauzate de creșterea semnificativă a prețurilor la materiale (ciment, oțel, lemn, polietilenă, cabluri electrice, echipamente, utilaje) față de anul precedent, blocajele în lanțul de aprovizionare în primele luni ale anului, industria construcțiilor trebuia să fie individualizată ca motor economic.
• Izbucnirea războiului în Ucraina a agravat situația preexistentă din construcții, cauzată de efectele crizei postpandemice, manifestate  în cursul acestui an printr-o inflație agresivă în sectorul materialelor de construcții, reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, diminuarea stocurilor la materialele de construcții, afectarea fluxurilor transporturilor internaționale de mărfuri.
• Principalele provocări: impredictibilitatea fiscală și a evoluției prețurilor la materialele de construcții, impactată recent de criza energetică în care România și statele membre ale UE au intrat, lipsa forței de muncă – necalificată și calificată.
• Având în vedere riscul ridicat al blocării multor proiecte pe fondul creșterii accelerate a prețurilor în domeniul construcțiilor (renunțarea la executarea lucrării, neîncheierea și întârzierea contractelor de achiziție publică de lucrări, intrarea în insolvență a unui număr mare de societăți), apare necesitatea stringentă de a fi implementate măsuri urgente de recunoaștere a acestor costuri inflaționiste în valorile contractuale pentru licitațiile în execuție în această perioadă pentru a înlătura creșterea ratei șomajului, a incapacităților de plată a taxelor și impozitelor la stat, diminuarea excesivă a investițiilor publice.
• Asistăm la creșteri ale ratelor dobânzii, fapt ce împreună cu inflația galopantă impactează negativ cererea pe piață. Prețurile crescute la materialele de construcții afectează în mod negativ oferta pe piață.

Implicați în mari proiecte ale Transilvaniei

• Societatea este implicată în proiectele: revitalizarea culoarului de mobilitate Someș, ansamblul de clădiri Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, platforma de staționare a aeronavelor – Aeroportul Cluj, extinderea Ambulatoriului Clinic de Psihiatrie Pediatrică, creșterea eficienței energetice a clădirii Inspectoratului de Poliție Județean și Serviciului Român de Informații, intervenție la pavilionul C – Spitalul Militar, sălile polivalente Blaj și Turda, lucrări la Cazarma Sebeș, creșterea eficienței energetice a Spitalului Municipal Cluj-Napoca, extinderea Centrului de Inginerie Bosch, reabilitarea sistemului de apă și canalizare Gilău – Căpușu.
• Valoarea contractelor încheiate și aflate în derulare este de 440 de milioane de lei, cu un rest de executat de 240 de milioane, a căror perioadă de execuție acoperă anul 2023. Participăm activ la licitații publice și private, din dorința diversificării portofoliului de contracte și pentru a ne asigura front de lucru și pentru 2024.
• În ultimii ani, ACI a construit clădiri rezidențiale și de locuințe, segment în care dorim să ne dezvoltăm atunci când piața de real-estate va fi pregătită. Ne propunem retehnologizarea activității de producție, investiții în noi linii tehnologice cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător, creșterea productivității, identificarea de noi produse în portofoliu. ACI a aprobat un buget de investiții pentru următorii ani de 2,5 milioane de euro din resurse proprii, alături de atragerea de fonduri de investiții guvernamentale și europene.
• Diversificarea portofoliului de contracte cu contracte cu beneficiari privați este o prioritate pentru noi. Strategia societății pe termen scurt și mediu este de a ne extinde cu proiecte și în alte țări din Europa, dar nu numai.

Principalele pericole și oportunități

• Lipsa forței de muncă calificate se menține pe piața construcțiilor din România, pe fondul efortului scăzut al statului român în reînființarea învățământului profesional, școlilor tehnice. ACI se angajează să asigure predictibilitatea locului de muncă, pregătirea profesională continuă prin participarea angajaților la cursuri de pregătire, corelată cu acordarea unor pachete salariale motivante.
• Situația pandemică din 2020 și 2021 a influențat negativ afacerile ACI, compania înregistrând scăderi ale cifrei de afaceri și rezultatului net. Măsurile prompte luate de către conducere au favorizat revenirea ACI la acei indicatori economici anteriori pandemiei.
• Conflictul din Ucraina, consecințele postpandemice au influențat negativ tot segmentul construcțiilor în profitabilitate, înregistrând o scădere în prima parte a anului. Ținând cont de lichiditatea societății și pentru a avea siguranța derulării în bune condiții a contractelor semnate, s-au luat decizii imediate pentru achiziționarea de stocuri care să asigure continuitatea tuturor proiectelor.
• Una din principalele probleme cu care se confruntă sectorul construcțiilor este reprezentată de necorelarea coeficienților de creștere utilizați pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piață. Aceștia nu acoperă creșterile reale din piață. O soluție optimă este reprezentată de actualizarea devizului general, în sensul utilizării prețurilor la materiale la costul real al acestora.
• Există riscul major ca activitatea de construcții să stagneze sau să înregistreze o diminuare cauzată de modul în care societățile se împrumută, cu atât mai mult cu cât costul împrumutului (creșterea nesusținută a ratei ROBOR) a devenit o adevărată povară financiară. Firmele românești din domeniu sunt în competiție cu cele străine sau cu acționariat străin, care se împrumută ușor și ieftin din țările de origine, unde costul creditării este mult mai redus.
• Considerăm deosebit de importantă implicarea sectorului bancar în finanțarea societăților de construcții, prin întărirea cooperării cu aceste companii, dar și intervenția statului prin garantarea finanțărilor pe proiecte.
• O problemă majoră cu care se confruntă piața construcțiilor este lipsa acută a forței de muncă (deficit de 350.000 de muncitori din 700.000 necesari), mulți români preferând să lucreze în străinătate. Diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii la 10.000 de lei lunar de la 30.000 va avea drept consecință agravarea problemei existente cu privire la găsirea de personal.
• Principalele oportunități ce se întrevăd sunt legate direct de Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care se dorește relansarea investițiilor în construcții, susținerea antreprenorilor prin finanțarea de proiecte ce au ca impact retehnologizarea, digitalizarea.