Municipalitatea orădeană a achiziționat suprafețe compacte de teren pentru a le pune la dispoziția companiilor interesate și va anunța o nouă investiție, de 50 de milioane de euro.
“Noi suntem în situația să implementăm aceeași strategie care a dovedit că dă rezultate, în ciuda contextului internațional dificil pe care îl traversăm și care aduce cu sine o serie de evoluții imprevizibile. Suntem conștienți că trebuie să adoptăm și acele măsuri inovative care au componenta de eficiență energetică, știm cu toții care este agenda UE în acest domeniu în privința dezvoltării sustenabile. Cu alte cuvinte, timpul nu are răbdare cu noi și trebuie să fim durabili, în pas cu ceea ce se așteaptă de la noi.
În Oradea avem parcuri industriale care se întind pe 250 ha și ne găsim și noi în fața unei provocări, la fel ca alte administrații: cum facem să putem oferi în continuare terenuri celor interesați să investească în orașul nostru? Vorbim despre terenuri mari, compacte. Este o chestiune căreia suntem obligați să îi găsim soluții și, din fericire, anul acesta am reușit, la nivelul primăriei, să achiziționăm 35 ha de la terțe părți care vor fi puse la dispoziția investițiilor confirmate sau care urmează.
De curând, Nokian Tyres a anunțat o investiție de 650 milioane de euro, Stihl, una de 125 milioane euro, avem și o extindere, în parcul industrial, a celor de la Reinert, de 5 milioane euro, importantă și ea, iar la final de an anunțăm o nouă investiție, de 50 de milioane de euro. Așa că e nevoie de teren, să venim în întâmpinarea investitorilor și să fim atractivi în continuare.
Primul atu este amplasamentul nostru geografic, pentru că suntem la câțiva kilometri de Ungaria care a venit cu autostrada până la granița cu România. Statul român a reușit să construiască alți 5 km de autostradă, până la limita orașului Oradea, dar mai departe trebuie să venim și noi cu pași suplimentari în direcția asta.
Din fericire, se întâmplă lucruri, există în execuție un drum de legătură între Autostrada 3 Transilvania care se oprește în localitatea Biharia și Oradea, pe axa Nord-Sud, unul la profil de 4 benzi, hai să nu îi zicem autostradă, și pe care îl dorim continuat cel puțin la profil de drum expres Oradea – Arad. Asta că tot zicea un coleg de la Cluj că noi, cei din plan local, nu putem aștepta și că trebuie să avem inițiativă în relația cu autoritatea centrală.
Există proiecte pe care nu le poți implementa decât în relația cu Guvernul României, așa cum se întâmplă în cazul drumului de legătură Oradea – A3, de 19 km, și care credem că se va întâmpla și în cazul drumului expres Oradea – Arad, inițiat de Primăriile Oradea și Arad, Consiliile Județene Bihor și Arad, proiect care avem încredere că va fi implementat de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru a avea un argument în plus atunci când vorbim despre conectivitate și atragerea investițiilor.
Nu poți fi atractiv dacă nu ești vandabil, competitiv și interconectat. Alt atu este terminalul cargo realizat la Aeroportul Oradea, operaționalizat de către compania care și-a asumat această investiție inițiată de către autoritățile locale. De asemenea, avem în curs de licitare terminalul intermodal rutier – feroviar ce va fi construit în vestul orașului, în zona industrială, pe Calea Borșului și care ne va da un argument în plus în zona de transfer rapid al mărfurilor.
Alte atuuri țin de felul în care noi, Primăria Oradea, știm să facem administrație dincolo de cuvinte și să concepem un pachet atractiv în contextul concurenței regionale. Aici nu mă refer doar la orașele românești, ci și la cele de dincolo de graniță. La Oradea oricine vine să investească minimum 200.000 de euro și creează minimum cinci noi locuri de muncă beneficiază de reduceri fiscale, indiferent că investește în parcuri industriale sau în altă parte a municipiului.
Tot pentru a-i atrage pe investitori în oraș s-a construit un bloc de locuințe, 65 de apartamente, pentru angajații companiilor; altul este în curs de execuție dintr-o suită de patru de astfel de clădiri programate. Vrem să punem accent pe sectorul IT&C prin sprijinul pe care îl acordăm universităților deoarece suntem conștienți că nu poți rămâne competitiv cu forță de muncă înalt calificată decât într-un oraș educațional, cu o universitate puternică.
Nu ne putem compara cu Clujul și Timișoara la acest capitol, dar se fac pași puternici în direcția aceasta. Autoritățile stau lângă Universitatea din Oradea și sprijină financiar inițiativele sale pe partea de cercetare, inovare. Există un program de burse pentru studenții din IT, dar și unul pentru informaticienii din municipiu, ca să stimulăm creativitatea în această zonă – împreună cu Oradea Tech Hub.
Ca să atragem studenții, trebuie să fim un oraș viu, vom construi două cămine în campusul universitar. Pe partea de infrastructură rapidă, primăria a insistat pe rezolvarea a tot ceea ce înseamnă conflict de trafic: s-au realizat mai multe străzi nou-nouțe, dezvoltate ulterior în noi zone rezidențiale, cartiere.
S-au construit trei poduri peste Crișul Repede, și un al patrulea a fost complet reabilitat în zona centrală, s-au realizat pasaje supraterane la ieșirile din oraș, peste șoseaua de centură, altul face legătura între Aquaparkul Nymphaea și zona ultracentrală, iar o suită de șase pasaje subterane, de data aceasta, sunt în execuție”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Jakab Barna – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
