Colegiul Medicilor din România a dezbătut la Timișoara problema cazurilor de malpraxis care pot apărea în activitatea medicală. Una dintre principalele concluzii coferinței organizate la Timișoara cu acest subiect, este că aceste probleme nu se pot elimina, dar se pot limita,. Înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară pentru instanțele civile ar permite deblocarea multor dosare.
În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greșelilor medicale în România, care au continuat astăzi la Timișoara, participanții au adus în discuție necesitatea eficientizării mecanismelor de răspundere civilă și disciplinară în caz de malpraxis prin înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară.
Medici acreditați din toate specialitățile care cunosc foarte bine practica medicală (inclusiv ghidurile și protocoalele medicale) vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să clarifice dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, expertiza în domeniul malpraxisului se face de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Acest mecanism creează blocaje foarte mari, pentru că apar contestații la nivelul serviciilor teritoriale de medicină legală iar dosarele trebuie trimise către o comisie națională ce judecă toate aceste contestații la nivelul întregii țări. Întârzierile sunt semnificative și pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani.
„Credem că introducerea unui corp al experților medicali, format din medici practicieni de diferite specialități, acreditați să ofere expertiză judiciară instanțelor ar permite fluidizarea mecanismului de răspundere civilă în caz de malpraxis. În sistemul actual de gestionare a greșelilor medicale în România sunt multe disfuncționalități care nemulțumesc atât medicii cât și pacienții în situația în care o greșeală medicală generează o suferință sau un prejudiciu unui pacient, iar noi ne-am propus să discutăm problemele cât mai deschis și să venim și cu soluții”, spune Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Actualul sistem nu poate oferi garanția independenței cercetărilor.
“În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății”, a declarat la rândul său Nicoleta Popescu, avocat al Colegiului Medicilor din România.
Reprezentanții Colegiului Medicilor au subliniat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis. În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.
În cadrul evenimentului de la Timișoara a fost continuată discuția pe tema raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor și a îmbunătăți calitatea actului medical.
„Deși erorile medicale pot fi cauzate de personalul medical, factorii ce țin de sistem sunt principalii responsabili de apariția erorilor medicale – resursele umane limitate, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, legiferarea incompletă etc iar acest lucru este larg acceptat la nivel internațional”, a reiterat Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Participanții au discutat și modalități concrete de reducere a greșelilor medicale, discuția fiind centrată pe una din zonele cele mai expuse, respectiv domeniul ATI, . Actualele condiții din sistemul medical românesc accentuează stresul și suprasolicitarea medicilor, favorizând apariția greșelilor. Consecințele principale ce decurg de aici sunt medicina defensivă și emigrația medicilor, ceea ce afectează negativ sistemului de sănătate din România.
