Prin Programul Național de Reziliență și Redresare, pentru modernizarea infrastructurii spitalicești, precum și construcția de unități noi, România beneficiază de 1,1 miliarde de euro. Totodată, fonduri sunt alocate spitalelor și pentru reabilitarea lor energetică, prin componenta Valul Renovării. Care sunt proiectele de infrastructură medicală din Ardeal propuse spre finanțare, aflați dintr-o sinteză a redacției revistei Transilvania Business.
ALBA. Construcția și dotarea de noi secții la spitalul județean
În județul Alba, un obiectiv major pentru componenta de Sănătate rămâne modernizarea și extinderea infrastructurii spitalicești. Astfel, CJ Alba a depus un amplu proiect care vizează Spitalul Județean de Urgență Alba. Este vorba despre relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființarea compartimentului de cardiologie intervențională, cu o valoare de 229 milioane lei; construcția și dotarea secției de boli infecțioase (46,5 milioane lei), precum și construcția și dotarea secției de psihiatrie cronică (25,8 milioane lei).
În cadrul Componentei 5 – Valul Renovării, autoritățile din Alba au depus proiectul „Proiectarea, amenajarea, modernizarea, reautorizarea PSI și transformarea Centrului de Recuperare și Reabilitare Galda de Jos în CABR Galda de Jos, localitatea Galda de Jos, nr. 376, Județul Alba”. Valoarea totală a proiectului este de 10,6 milioane lei, iar obiectivul investiției este renovarea energetică moderată a clădirii pentru scăderea consumului anual de energie convențională, utilizarea energiei din surse regenerabile și scăderea gazelor cu efect de seră, potrivit informațiilor transmise redacției Transilvania Business.
ARAD. Noi secţii de obstetrică şi ginecologie
La două săptămâni după ce a preluat de la Primărie toate clădirile fostului Spital Municipal, Consiliul Județean Arad a depus un proiect pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reabilitarea energetică moderată a pavilionului central și a clădirii fizioterapiei, din Piața Mihai Viteazul. Este primul proiect depus de Consiliul Județean Arad pe PNRR.
Reabilitarea energetică moderată presupune termoizolarea podului, schimbarea ferestrelor, termoizolarea șarpantei, eliminarea infiltrațiilor din subsol, schimbarea instalației de încălzire și apă caldă, montarea de pompe de căldură, montarea de surse regenerabile de energie, echiparea clădirilor cu trei stații de încărcare pentru mașinile electrice, recompartimentarea interioară în vederea organizării optime a fluxurilor și circuitelor medicale, schimbarea tuturor corpurilor de iluminat cu LED-uri.
Având în vedere că proiectul presupune și refacerea izolației exterioare a clădirii, spitalul municipal va avea un aspect înnoit, cu fațada reabilitată.
Suprafața totală care va fi reabilitată energetic este de circa 5.800 mp. Valoarea eligibilă a proiectului depus de Consiliul Județean Arad este de 3,1 milioane euro.
Renovarea energetică a clădirilor publice beneficiază de finanțare în proporție de 100%, deci Consiliul Județean Arad nu trebuie să aloce niciun leu pentru cofinanțare.
„Faptul că am depus acest proiect demonstrează că suntem pregătiți cu soluții pentru sistemul arădean de sănătate publică. Acesta este al treilea proiect depus de noi pentru spital”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.
Celelalte două cereri de finanțare depuse de Consiliul Județean Arad, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad sunt achiziționarea unui sistem de detectare a incendiilor pentru clădirea fostului Spital Municipal din Piața M. Viteazul, respectiv modernizarea rețelei de fluide medicale (oxigen, vacuum și aer comprimat) și dotarea spitalului cu trei grupuri electrogene.
În ceea ce privește infrastructura medicală, autoritățile arădene speră să prindă lista scurtă cu proiectele: Construcţia de noi secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, reabilitarea serviciilor spitaliceşti de medicină cardiovasculară la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, respectiv – o secție de radioterapie nouă, tot la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.
BIHOR. Spital de boli infecțioase la Oradea
Construit pe locul unei foste cazărmi militare, spitalul de boli infecțioase și pneumologie va corespunde tuturor cerințelor secolului XXI. Valoarea totală a investiției este de aproape 136 milioane de euro cu TVA.
Construcția se va ridica pe 4 etaje, va avea minim 218 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților, ce vor putea fi suplimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități, la care se adaugă 20 paturi în regim de spitalizare de zi și 11 paturi pentru terapie intensivă, ajungând la un total de minim 249 paturi – maxim 326 paturi.
Capacitățile noului spital de boli infecțioase și pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea sunt formate din zona de spitalizare continuă, spitalizare de zi, zona de îngrijire ambulatorie, dispensarul TBC, zona de servicii de diagnosticare și un bloc operator de 15 dimensiuni reduse.
Spitalul va avea, de asemenea, și un compartiment pentru urgențe, cu camera de gardă pentru fiecare dintre specialitățile medicale deservite: boli infecțioase, pneumoftiziologie, un cabinet pentru vaccinuri și spații pentru deservirea funcției educaționale (sală conferințe, săli studiu, camere pentru rezidenți etc).
Totodată, va avea un compartiment pentru primiri urgențe, cameră de tratament și monitorizare, 3 izolatoare și cu câte o cameră de gardă pentru fiecare dintre specialitățile medicale.
Va cuprinde și un ambulatoriu integrat, cu cabinete pentru fiecare dintre specialități, precum și săli de tratamente. În cadrul ambulatoriului se va regăsi și o cameră hiperbară.
Pentru a oferi servicii medicale complete în specialitățile vizate, noua clădire va cuprinde, pe lângă serviciile necesare tratamentului pacienților internați, și serviciile necesare diagnosticului (imagistică, explorări funcționale, endoscopie bronșică și digestivă).
Spitalul va dispune de 175 locuri de parcare pentru autoturisme și 139 locuri parcare biciclete, distribuite în parcaj subteran și parcaje la sol.
Suprafața totală destinată proiectului este de 25.000 mp, amprenta la sol a spitalului este de 10.516 mp, iar suprafața desfășurată este de 40.334 mp. Se preconizează că spitalul va fi gata în 2025.
Abduraman Redin, arhitectul proiectului, a declarat că au fost trei principii de la care s-a pornit în realizarea studiilor: flexibilitate, securitate și eficiență.
„Am încercat să introducem noi concepte pe partea de securitate la incendii și din punctul de vedere al dimensionării facilităților”, a spus el, amintind incidentele de la Piatra Neamț, București etc.
A fost urmărită „securitatea biologică a personalului, a pacienților și a vizitatorilor”, prin separarea strictă a circuitelor, fără niciun fel de interferență necontrolată.
Flexibilitatea a fost urmărită în „interconectivitatea secțiilor” – pentru că numărul de pacienți și diagnosticele ar trebui să influențeze structurarea secțiilor.
Eficiența, spune Abduraman Redin, s-a urmărit în primul rând în privința consumului energetic – „reducerea amprentei de carbon și dimensionarea corectă a spațiilor”. Clădirea se va încălzi din sursă mixtă, sistemul local de termoficare și energie geotermală.
BISTRIȚA-NĂSĂUD. Investițiile la SJU Bistrița constau în creșterea eficienței energetice a clădirii, înlocuirea întregului sistem de iluminat din interior cu leduri, optimizarea sistemului de încălzire a celor trei corpuri de clădire, sisteme de climatizare, puncte de reîncărcare electrică amenajate în parcare. La această investiție lucrăm cu echipa condusă de managerul SJU, Gabriel Lazany pentru obținerea de fonduri UE”, a declarat Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.
De asemenea, pe Componenta 12, se urmărește extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri.
BRAȘOV. Dotarea spitalelor cu echipamente medicale
În Brașov, pe Componenta 12 – Sănătate din cadrul PNRR, specialiștii Direcției de Sănătate și Asistență Medicală din cadrul CJ Brașov împreună cu echipele manageriale ale celor cinci unități spitalicești din subordine (Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. A.I. Sbârcea” și Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov) și cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov au în vedere pregătirea mai multor proiecte vizând dotarea cu echipamente de prevenție a infecțiilor nozocomiale și dotarea cu echipamente neonatologice.
Astfel, pe 13 mai, CJ Brașov a aprobat proiectul „Creșterea eficienței energetice a clădirii Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov”, care urmează să fie depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Forul deliberativ județean a aprobat valoarea maximă eligibilă a proiectului, în sumă de 6,09 milioane de euro fără TVA, precum și acordul de parteneriat între UAT Județul Brașov și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, care va permite desfășurarea tuturor etapelor de contractare și implementare a lucrărilor incluse în proiect. Potrivit hotărârii adoptate, din bugetul județean vor fi asigurate resursele financiare necesare implementării optime a proiectului, în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din PNRR.
„Până în prezent nu am avut posibilitatea să accesăm proiecte cu fonduri europene pentru această unitate, deoarece a trebuit să clarificăm situația juridică a imobilelor care intră în componența ei. Cu acest proiect pe care acum îl demarăm, putem spune că finalizăm întreaga modernizare a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov”, ne-a transmis președintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veștea.
Precizăm că edificiul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov a fost construit în perioada 1979-1984 și are o suprafață desfășurată de 13.843 mp. Potrivit autorităților județene, intervențiile propuse în cadrul proiectului vor determina o reducere cu peste 50% a consumului anual de energie finală pentru încălzire față de consumul anual înregistrat înainte de renovarea energetică, o scădere a consumului de energie primară totală și o reducere a emisiilor de dioxid de carbon de 30%, până la 60%.
Un alt proiect al Brașovului în domeniul Sănătății vizează reabilitarea clădirii administrative cu anexe, relocare de secții spitalizare de zi și Ambulator din incinta Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie «Dr. I.A. Sbârcea». Pe data de 27 mai administrația județeană a încărcat în platforma electronică a PNRR cererea de finanțare pentru acest proiect. Acesta are o valoare eligibilă de 366.000 euro fără TVA și a fost depus pe Componenta 5 – Valul renovării, urmând să intre în etapa de evaluare.
„Acesta este cel de-al doilea proiect pe care îl depunem pe Componenta 5 – Valul renovării din cadrul PNRR – după cel privind clădirea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii, şi pe care sperăm să-l accesăm, astfel încât să putem recupera din fonduri europene o parte din investițiile pe care le-am planificat la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Brașov”, a mai adăugat Adrian-Ioan Veştea.
CLUJ. Primul spital public construit de la zero
Consiliul Județean (CJ) Cluj păstorește investiții cumulate care se apropie de valoarea Spitalului Regional de Urgență, estimat la 600 milioane de euro. Cele mai mari sunt în Spitalul Pediatric Monobloc (SPM) și Centrul Integrat de Transplant (CIT), pentru care instituția a alocat, în acest an, 28 de milioane de lei.
“Proiectele noastre sunt mature și avansate. Intenția noastră este de a atrage cât mai multe fonduri UE pentru dezvoltarea sistemului clujean de sănătate. Ne dorim ca SPM și CIT să devină realitate în cel mai scurt timp”, a spus Alin Tișe, președintele CJ Cluj. Instituția a solicitat Ministerelor Proiectelor Europene și Sănătății decontarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a cheltuielilor realizate până acum, din bugetul propriu, pentru edificarea celor două obiective. CJ le-a transmis celor două ministere lista cu cheltuielile realizate pentru CIT (6,2 milioane lei).
Pentru SPM, primul spital public de profil ce va fi construit de la zero în România după 1989, valoarea deja investită de CJ și solicitată la nivel național se ridică la 5,7 milioane lei. CJ a primit proiectul preliminar al SPM, prima fază din procesul de proiectare. Sunt cunoscute rezolvările arhitecturale: compartimentarea interioară, planurile nivelurilor, cotele generale ale construcției. În urma concursului internațional de soluții proiectarea a revenit companiei Planho Consultores (Spania), în asociere cu 4B Consultanță Arhitectură. La concurs s-au prezentat 28 de ofertanți, pentru un contract cu valoarea estimativă de 31 de milioane de lei. Unitatea de 150 de milioane de euro va avea 675 de paturi și va dispune de un heliport pe terasa imobilului. SPM va fi amplasat la limita dintre cartierele Gheorgheni și Borhanci, pe 17 ha, va avea cinci etaje și va oferi servicii medicale integrate de pediatrie.
Proiectul tehnic al CIT este finalizat. Proiectarea a realizat-o asocierea Pinearq (Spania) – Dico & Țigănaș (România) care a câștigat concursul. Unitatea ar urma să fie construită în trei ani. Investiția care va poziționa Clujul pe harta centrelor de transplant multiorgan din Europa va fi demarată pe 74.000 mp, în zona Complexului Hasdeu. Va fi primul centru din țară ce integrează facilități pentru transplant de cord, plămân, hepatic, renal. “CIT va rezolva și problema Institutului de Transplant Renal Cluj-Napoca. Este de amintit faptul că, pe lângă personalul medical de excepție din municipiu, două treimi dintre din donatori sunt din zona Transilvaniei”, remarcă autoritatea județeană. Unitatea va fi dispusă pe 11 niveluri, patru fiind de subsol. Acesta va avea 280 de paturi pentru pacienți și 176 de locuri de parcare. Cu o valoare estimată la 200 milioane euro, proiectul este inclus la finanțare pe fonduri UE prin intermediul PNRR, alături de bugetul județului și alte surse de venit legal constituite.
HARGHITA. Fonduri pentru pneumologie și boli infecțioase
Demersuri pentru construcția unei noi clădiri pentru secţiile de pneumologie şi boli infecţioase ale Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc au început din 2018 când a fost lansată licitația pentru întocmirea studiului de fezabilitate. În 2021, Consiliul Județean Harghita aproba, printr-o hotărâre, investiția de 70 milioane de lei care urma să fie realizată în asociere cu Compania Națională de Investiții. De altfel, apoi, Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții.
Cele două secții funcționează într-o clădire veche de 200 de ani, care aparține Arhiepiscopiei Romano-Catolice și care nu corespunde standardelor actuale. Noua construcție va avea 2.080 mp, pe 3 niveluri, în formă de U.
Funcțional, clădirea are o organizare simplă: aripa vestică este destinată secției de TBC/Pneumologie, iar aripa estică adăpostește secția de Boli Infecțioase.
La demisol a fost prevăzută partea de ambulator, triaj internări, laboratoare, spitalizare de zi, iar la parter și etaj au fost proiectate saloanele, împărțite pe compartimente. Zona de ambulator și zona de saloane au circuite diferite.
Prin proiect, se vor realiza și o serie de spații noi pentru practica medicală, lărgindu-se astfel paleta serviciilor medicale oferite de aceste secții: Imagistică cu aparatură RTG nou, digital, Laborator BK (Bacil-Koch), Laborator Somnologie și Laborator Bronhologie.
Secția de Pneumologie este prevăzută cu 51 paturi, 4 paturi pentru spitalizarea de zi, 4 paturi pentru saloanele paleative, 22 paturi pentru compartimentul pneumologie acută și 21 de paturi pentru TBC cronici.
Secția Boli infecțioase va avea 50 paturi: 4 paturi pentru spitalizarea de zi, 6 paturi pentru saloanele paleative, 2 paturi pentru enteral copii, 2 paturi pentru aerogen copii, 2 paturi pentru HIV copii, 14 paturi pentru enteral adulti, 14 paturi pentru aerogen adulți, 6 paturi pentru HIV adulți.
Construcția ar urma să fie finalizată în mai puțin de 3 ani.
MUREȘ. Un nou centru chirurgical cardiovascular
În județul Mureș, pe lista PNRR de infrastructură medicală se află incluse două obiective, și anume construcția unui nou spital de urgență regional și al unui nou Institut al Inimii. Mai aproape de realizare, din discuțiile cu specialiștii din domeniu, s-ar afla Centrul chirurgical cardiovascular, dacă la momentul depunerii proiectelor va fi cu documentele la zi.
În 2021, consilierii județeni au aprobat iniţierea și derularea demersurilor necesare pentru realizarea proiectului „Centru Chirurgical Cardiovascular” de către Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – unitate sanitară publică de interes județean, pe un teren situat în Târgu Mureş, strada Gheorghe Marinescu nr. 50, proprietatea publică a Judeţului Mureş, teren aferent Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
Noua clădire va avea o înălțime parter plus trei etaje, alăturată clădirii Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, precum și realizarea unei legături între cele două clădiri pentru a putea asigura circuitele și fluxurile necesare cu respectarea prevederilor legale în domeniul sanitar.
Centrul de recuperare ar presupune centru de recuperare cardiovasculară, după accidente rutiere, de muncă, accidente colective etc.
Dacă va fi realizat Spitalul regional Tîrgu Mureș va avea o capacitate de aproximativ 800 – 1.000 de paturi, va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate, va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, cât şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător.
SIBIU. Spital județean nou
Unul dintre cele mai mari proiecte în domeniul sănătății pe care autoritățile vor să-l finanțeze, inclusiv cu ajutorul fondurilor venite în cadrul PNRR, este construcția unui nou spital județean al județului Sibiu.
Solicitați de Transilvania Business, reprezentanții CJ Sibiu ne-au transmis că instituția intenționează să depună pe Componenta 12 Sănătate din cadrul PNRR proiectul „Construire Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu”. Prin acest proiect se propune realizarea unei construcții noi de spital cu o structură formată din 805 de paturi de spitalizare continuă (dintre care 185 de paturi de spitalizare continuă pentru copii, diferența pentru adulți) și 90 paturi de spitalizare de zi (40 de paturi pentru copii și 50 de paturi pentru adulți). Din punct de vedere arhitectural, soluția propusă este formată din 4 corpuri cu formă de bară (corp A, corp B, corp C și corp D) unite printr-un corp de legătură. Pe lângă aceste componente, proiectul prevede și realizarea unui heliport.
„Proiectul Noului Spital Județean are la bază principii sustenabile de construire bazate pe optimizarea costurilor, pe soluții de management sanitar complet digitalizate, pe un sistem de monitorizare și control centralizat, dar și pe soluții de management eficient al consumurilor și al mentenanței clădirii. Clădirea îndeplinește conceptul nZEB. Necesarul de energie va fi acoperit în mare măsură din surse regenerabile care sunt prevăzute în proiect”, se arată în informarea transmisă de CJ Sibiu redacției noastre. Pentru realizarea acestei investiții, anul trecut, pe data de 4 august 2021, a fost obținută autorizația de construire. Valoarea totală estimată a acestei investiții se ridică la suma de 2,42 miliarde de lei (inclusiv TVA). Ar fi de menționat că, prin PNRR, pentru proiectele care depășesc 300 milioane euro, alocarea va fi de maxim 60% din valoarea totală.
De asemenea, CJ Sibiu a depus în cadrul PNRR, Componenta 5 – Valul Renovării mai multe proiecte ce vizează instituții medicale.
Este vorba despre un proiect de renovare energetică a Pavilionului central din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu (operațiune B1). Valoarea proiectului necesară finanțării este de 12.053.150 euro fără TVA.
Renovarea energetică a secției Anatomie Patologică din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu (operațiune B2) este un alt proiect vizat de autoritățile din Sibiu. Valoarea finanțării este de 641.220 euro fără TVA sau 3.156.533,69 lei fără TVA. Și pentru această clădire au fost contractate servicii de expertizare tehnică și auditare energetică. Tot în cadrul Operațiunii B2 CJ Sibiu își dorește să obțină 700.092 euro fără TVA pentru proiectul de renovare energetică a Pavilionului Administrativ din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
TIMIȘ. Timișoara vrea 170 de milioane de euro
Municipalitatea timișoreană are visuri mari în ceea ce privește obținerea de bani pentru infrastructura medicală a orașului, din Programul Național de Redresare și Reziliență. A cerut bani pentru o nouă maternitate a Spitalului Municipal, pentru cumpărarea de aparatură medicală de cea mai bună calitate pentru noul Spital de Copii, singurul de specialitate din zona de vest a țării.
Deși oficial nu se vorbește despre sume, cele două proiecte ar presupune solicitarea a aproximativ 170 de milioane de euro. E vorba despre 150 de milioane pentru maternitate, respectiv 20 de milioane pentru dotarea Spitalului de Copii.
Proiectul noii maternități a Spitalului Municipal a apărut prima dată în 2018. A ”crescut” și are și primul contract semnat, cel pentru „Servicii de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului ST+PT+DDE+AC maternitate SCMU Timișoara și corp administrativ str. Balta Verde nr. 17”. Acesta a fost atribuit firmei Hospital Project&Consulting SRL din București, de altfel singura care s-a înscris la licitația primăriei. Valoarea contractului încheiat în 6 iulie 2018 a fost de 430.395 lei cu tot cu TVA. Documentația ar fi trebuit să ajungă în cinci luni la primărie, fostul primar Nicolae Robu anunța atunci că maternitatea va fi gata prin 2021. Nu de aceeași părere este și actualul primar, Dominic Fritz. Anul avansat pentru finalizarea și dotarea maternității este 2025.
Noua maternitate a primăriei va fi ridicată pe un teren de 4.500 de metri pătrați și ar trebui să aibă demisol, parter și șase etaje. În total vor fi 236 de paturi și zece lifturi.
Primăria Timișoara alocă aproape șase milioane de lei pentru a fi continuată extinderea corpului B al Spitalului de Copii. Vorbim, de fapt, despre un nou corp de clădire, care va prelua cea mai mare parte a activității medicale, desfășurată în prezent într-un corp găzduit de o clădire istorică. În urma lucrărilor suplimentare, copiii vor avea condiții mai bune de tratament în alte trei secții de specialitate – chirurgie, neonatologie – prematuri, precum și laboratorul de pneumoftiziologie.
Lucrările suplimentare sunt necesare pentru a putea finaliza și pune în funcțiune, până în 2024, clădirea nouă de spital. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la aproape 5,92 milioane de lei, fără TVA.
Extinderea Corpului B a început în 2014, structura este realizată, iar clădirea este prevăzută cu sisteme smart de iluminare și încălzire. În această clădire nouă vor funcționa U.P.U (Unitate de Primire Urgenţe), o policlinică, laboratoarele de analize și secţiile de Radiologie, chirurgie, ATI, prematuri. În noul corp vor fi amenajate spații pentru mame, astfel încât acestea să poată rămâne, în condiții de confort, alături de copiii lor aflați în tratament.
Acum mai este necesară achiziția de aparatură medicală specializată, care va face obiectul unei licitații separate. Iar aceasta înseamnă nu mai puțin de 20 de milioane de euro, bani pentru care s-a solicitat sprijin din PNRR.
Programul Național de Redresare și Reziliență nu este un target pentru obținerea de bani pentru sănătate din partea Consiliului Județean Timiș. Administrația județului are în subordine Spitalul Județean, dar spune că acesta ar aparține, de fapt Ministerului Sănătății. Deci nu cere bani din PNRR. ”Nu s-a depus și nici pe viitor nu vom depune deoarece nu suntem eligibili, neavând în subordine vreo unitate spitalicească”, a fost punctul de vedere oficial primit de la CJ Timiș la solicitarea noastră.
Componenta 12 Sănătate din PNRR – date oficiale
În cadrul componentei Componentei 12 Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Ministerul Sănătății, în calitate de coordonator de reformă și investiții, se au în vedere investiții atât în infrastructura medicală prespitalicească (1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești), cât și investiții în infrastructura publică spitalicească (2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice).
La solicitarea Transilvania Business, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne-a transmis o listă a intervențiilor ce sunt prevăzute în cadrul celor două tipuri de investiții.
- Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești
1.1. Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară (Alocare – 180,45 mil. euro): Sub-investiția urmărește reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de asocieri de cabinete sau cabinete de asistență medicală primară (medici de familie). Cabinetele vor fi dotate cu facilități de screening, diagnostic precoce și monitorizare a pacienților cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural și din urbanul mic (inclusiv zone marginalizate/defavorizate și inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz). Cel puțin 75% din contractele semnate cu asociații de cabinete sau cabinete ale medicilor de familie trebuie să fie localizate în regiuni sau municipalități marginalizate.
1.2. Unități medicale mobile (Alocare – 4,02 mil. euro): Sub-investiția urmărește dezvoltarea de caravane medicale (unități medicale mobile) care vor putea derula activități de screening pentru cancerul mamar și pentru cancerul cervical în zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată, inclusiv pentru zonele defavorizate cu populație majoritar romă sau comunități rome, după caz (10 caravane în 8 centre).
1.3 Unități de asistență medicală ambulatorie (Alocare – 80,20 mil. euro): Sub-investiția vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea (inclusiv prin construcții de clădiri noi) și dotarea a cel puțin 30 de ambulatorii/unități medicale publice sau a altor structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie. Cel puțin 20 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi situate în regiuni sau municipalități mai puțin dezvoltate.
1.4 Centre comunitare integrate (Alocare – 40,20 mil. euro): În cadrul sub-investiției vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinsă infrastructura existentă și/sau dotate 200 de centre comunitare integrate. Cel puțin 100 dintre centrele comunitare integrate vor fi localizate în zone/regiuni marginalizate.
1.5 Cabinete de planificare familială (Alocare – 10,00 mil. euro): În cadrul sub-investiției vor fi dotate și/sau reabilitate 119 de cabinete de planificare familială existente.
- Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice
2.1. Infrastructură spitalicească publică nouă (Alocare – 1.089.05 mil. euro). Potrivit MIPE, investițiile în infrastructură spitalicească publică nouă se vor realiza în vederea relocării integrale sau parțiale a unităților medicale din acele spații care pun în pericol pacientul și personalul medical și care nu răspund cerințelor igienico-sanitare.
2.2. Echipamente și aparatură medicală (Alocare – 635,00 mil. euro): Investiții în echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou-construită. Din 49 de spitale și unități sanitare identificate, vor fi selectate cel puțin 25. Selecția celor 25 de unități spitalicești care fac obiectul finanțării prin PNRR se va realiza în baza unei metodologii de prioritizare, iar metodologia va fi elaborată cu ajutorul unor experți externi și supusă unei aprobări interministeriale, urmând a fi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Selectarea celor 25 de spitale care vor fi construite și/sau dotate prin finanțare parțială prin PNRR, se va realiza în al treilea trimestru al anului 2022.
2.3. Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți (Alocare – 80,20 mil. euro): 25 de unități de terapie intensivă vor primi investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal.
2.4. Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale (Alocare – 150,38 mil. euro): Cel puțin 25 de spitale publice vor primi echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, (de exemplu: echipamentele pentru controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și unitățile de terapie intensivă, instalații pentru dezinfectarea personalului medical).
MIPE precizează că, având în vedere că termenele de lansare pentru apelurile de proiecte asociate celor două tipuri de investiții sunt fie trimestrul al II-lea, fie trimestrul al III-lea 2022, la acest moment autoritățile nu au la dispoziție date privind numărul proiectelor depuse.
Conform Componentei C12 – Sănătate, Investiţia I2. Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti publice, Ţinta 377 (Construirea şi/sau dotarea de noi unităţi medicale/spitale publice), lista de 49 de obiective de investiţii, dintre care vor fi selecctate 25, este compusă din:
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de boli infecţioase;
* Spitalul Clinic Municipal “Dr. G. Curteanu” Oradea – construcţia şi dotarea secţiilor de boli infecţioase şi pneumologie;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Sibiu – spital nou;
* Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara – construirea şi dotarea unei noi maternităţi
* Spitalul de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu”, Timişoara – dotarea noului spital cu echipamente medicale;
* Centrul Regional de Boli Cerebrovasculare şi Neurochirurgie, Cluj – spital nou;
* Pavilion politraumă nou, Braşov;
* Pavilion politraumă nou, Sibiu;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – construcţia şi dotarea secţiei de psihiatrie cronică;
* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie, Braşov – un nou corp de clădiri;
* Centrul de transplant multiorgan, Cluj – spital nou;
* Institutul Regional de Oncologie Timişoara – spital nou;
* Construcţia de secţii de obstetrică şi ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică şi pediatrie, Arad – unităţi noi;
* Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca – secţie nouă;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc – construcţia unei noi clădiri pentru secţiile de pneumologie şi boli infecţioase;
* Spitalul Regional de Urgenţă Braşov – spital nou;
* Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei”, Lugoj – spital nou;
* Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj – spital nou;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş – unitate spitalicească nouă;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – reabilitarea serviciilor spitaliceşti de medicină cardiovasculară;
* Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad – secţie de radioterapie nouă;
* Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant, Târgu Mureş – unitate nouă.
Ligia VORO, Dan BIRTA, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU
