Managerii marilor companii informatice ale Clujului și-au propus să se adapteze crizelor în cascadă printr-un echilibru între presiunea clienților și nevoile angajaților. Mediul academic se oferă să dea o mână de ajutor.
Societatea Academică de Management din România (SAMRO) şi compania NTT DATA Romania au organizat o conferinţă cu temele: ”Provocări ale managementului în contextul macroeconomic actual” şi ”Viitorul managementului resurselor umane în industria de tehnologie”. Evenimentul a adus faţă în faţă personalităţi din sfera academică și economică, nume consacrate din industria de tehnologie.
Mediul de business şi cel academic s-au întâlnit, la Cluj, sub cupola unor dezbateri constructive menite să evidenţieze principalele imperative cu care se confruntă managementul în perioada actuală. “Împreună am lansat această platformă de specialitate unică în România în cadrul căreia am avut dezbateri inspirate și pline de sens”, au concluzionat organizatorii.
“Universitățile au o dublă vocație: de a face transfer de cunoștințe către studenți și cercetare științifică avansată. În relația cu mediul de afaceri este abordată această dublă perspectivă. Pe de o parte, companiile așteaptă de la universități, în calitatea lor de formator de resursă umană de înaltă calitate, să le acopere nevoile. Pe de altă parte, din perspectiva cercetării științifice foarte atent coordonate, universitățile cu valențe antreprenoriale ar trebui să asigure un transfer informație, de tehnologie dintre universitate spre mediul de afaceri.
Relația este una bilaterală: în absența mediului de afaceri, universitățile ar pierde din competitivitate, prin prisma faptului că firmele nu ar mai solicita transfer tehnologic, ele fiind și cele care creează locuri de muncă pentru absolvenți, într-un context în care universitățile însele, la nivel european, acționează într-o piață puternic concurențială”, Maria Metz, CEO al NTT DATA Romania.
“Organizația noastră are ca misiune managementul sustenabil prin promovarea elitelor academice românești și din mediul de afaceri, fără să uităm cooperarea cu școlile de management care se bucură de notorietate pe plan mondial. Unul dintre obiective este consolidarea acestei legături interprofesionale în domeniul managementului, inclusiv cel public”, a spus Liviu Ilieș, președintele SAMRO Cluj-Napoca.
Se trece la managementul colaborativ
“Managerul de tip nou trebuie să inoveze; noi, universitarii, îl putem ajuta în această abordare. Cum s-ar zice în fotbal, că tot este Campionatul Mondial, să fii capabil să dai mingea pe o poziție viitoare. Acum se trece de la managerul singuratic la managementul colaborativ. Dorința angajaților de a lucra de la distanță va crea un manager special dedicat acestor oameni, care să îi ajute să îmbine munca și viața personală”, consideră profesorul universitar Răzvan Nistor, de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Cluj.
“Cei care s-au adunat la această masă sunt adevărați titani ai industriei IT din Cluj și care au făcut ca acest domeniu să devină coloana vertebrală a economiei orașului. Ei și-au asumat anumite decizii pentru a crea aceste companii de succes, la fel am făcut noi, în 1993, când s-a introdus profesia de evaluator.
În prezent, industria IT are mari provocări de a crește echipe în scopul de a face performanță. Angajații din noua generație au mai multă informație, mobilitate, pot să aibă o productivitate mare, dar nu vor să muncească atât de mult cum am făcut-o noi. Totuși, asta nu înseamnă că nu pot deveni buni manageri”, a spus Adrian Crivii, președintele executiv al Asociației Mondiale ale Organizațiilor de Evaluatori.
“Una dintre principalele preocupări actuale ale managerilor este cum să navigheze prin toată această complexitate. De multe ori ei trebuie să acționeze fără a gândi, să se bazeze pe intuiție, abia apoi să analizeze consecințele. Managerul modern citește câte 30-40 de cărți de specialitate pe an”, afirmă Florin Petean, director executiv al Centrului de Dezvoltare Managerială.
Monitorizarea de la distanță a salariaților, fără succes
“Deși eram informatician, am debutat în management ca administrator al unei săli de fitness, după care am făcut exit complet din acel business. Ca și în viața de zi cu zi, trăim provocări complexe, contextul macroeconomic este extrem de dificil. A apărut conceptul VUCA – Volatility, Uncertainty, Complexity, and Ambiguity, iar în tot acest context noi trebuie să ne adaptăm. La începutul pandemiei, cu acel “work from home”, ne întrebam, la firmă, ce facem dacă oamenii nu lucrează, dacă avem un nivel scăzut.
Atunci ne-am gândit, că tot eram oameni tehnici, să punem softuri pe calculatoare care să monitorizeze ce se întâmplă. Existau astfel de soluții la câteva companii americane care activează în Cluj, am zis să îl dezvoltăm pe repede-înainte, fără să ne consultăm cu managementul. Atunci am primit și feedback: că dorim ore de programare sau calitate de la echipă? Am anulat proiectul-pilot după două săptămâni de teste.
Ne-am schimbat modul de a elabora și de a schimba aceste procese de “remote” în firmă pentru a fi în favoarea scopului final: livrarea către client. Noi toți, managerii din sală, avem multe provocări, de multe ori greșim, implementăm prost, ne dorim mult și facem puțin, lucruri care trag firma în jos, însă contează să poți să îți asumi acest proces. Nu mă consider neapărat un manager, ci acel moderator care ajută la coeziunea grupului, ca să direcționeze afacerea pe o direcție bună”, a spus Voicu Oprean, CEO al AROBS Transilvania.
Cunoștințele, mai importante decât banii
“Va trebui să remodelăm managementul pentru că resursa umană actuală nu mai e ce-a fost. Digitalizarea, de fapt transformarea digitală, va oferi posibilități fantastice. Se trece la o economie bazată pe cunoștințe, nu e nicio revoluție industrială, e total diferită. Cunoștințele vor conta mai mult decât banii, capitalul. Am intrat într-o epocă a crizelor constante, o spun marii economiști, în Harvard Business Review.
Managerii caută să aibă abordări pentru a atenua impactul crizelor – pandemia sau războiul sunt mai greu de evitat. Tipul de management bazat pe relația manager – angajat este unul depășit, se trece de la managementul bazat pe comandă și execuție la cel centrat pe beneficiu reciproc (Win-Win), colaborare, compromisuri rezonabile, permisivitate”, prognozează Ovidiu Nicolescu, președintele SAMRO.
“Atitudinea angajatului nu are de-a face cu vârsta. Eu am făcut antreprenoriat timp de peste trei ani, însă când am ajuns în fruntea Autorității pentru Digitalizarea României mi-au trebuit 6-7 luni să conving funcționarul public să îmi răspundă duminică seara – dacă era nevoie – în condițiile în care un șef de instituție cum am fost eu stă cam un an în funcție.
Trebuie să faci angajații să se simtă parte din proces și din obiectiv, iar la final “de linie”, parte din acest succes. Se vorbește despre un management al crizelor continue; păi atunci România este superpregătită cu manageri, deoarece în mediul public ne aflăm într-o criză permanentă, de 30 de ani încoace!”, a menționat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților.
Scade atașamentul angajatului față de firmă
“În această clădire de birouri am întâlnit doar 150 de oameni; altădată vorbeam de câteva mii. Oamenii stau acasă, cu picioarele pe birou, cu tastatura în brațe, iar în aceste condiții este greu să faci cultură organizațională în companie atunci când modelul tradițional s-a cam dus, când nu știi ce face omul acolo.
Pe de altă parte, în firmă trebuie să creezi microdepartamente care să se adapteze culturii organizaționale a clientului. Însă în acest caz există riscul să îți plece tot acest grup. Tocmai de aceea e necesar ca să inițiem împreună, mediul universitar și cel de business, un studiu despre cultura organizațională a viitorului. Să facem teme de cercetare reale, pe teme care “dor” în mediul de afaceri și care pot avea efecte în viața reală”, a propus Daniel Metz, președintele NTT DATA Romania.
“Noi aveam sistemul de lucru hibrid și înainte de pandemie, din acest punct de vedere nu am fost surprinși. Am organizat ziua sau săptămâna colaborării, vrem să folosim timpul de calitate petrecut împreună pentru a elabora noile strategii de a lucra mai bine cu toții. În Emerson lucrăm la asta; văd rezultate în modul în care comunicăm, ascultăm, implicăm angajații în luarea deciziilor.
Ultimul studiu Gallup legat de forțele de muncă, de anul acesta, arată o realitate dură, una care legătura emoțională a angajatului cu organizația a scăzut dramatic, Europa fiind pe ultimul loc, cu doar 14% dintre salariați implicați în acest fel. Aici vine provocarea noastră, a managerilor: cum îi transformăm în oameni care vor să lucreze pentru companie, să aibă acea apartenență la organizație. De aceea trebuie să ne adaptăm nevoilor lor”, a declarat Alina Negru, director general al Emerson Cluj.
Evenimente – da, birou – ba
“Când am ajuns în firma EBS, prima lecție care mi s-a predat a fost că aici nu vorbim despre șef și angajat, ci despre colegi. Noua generație trăiește într-un mediu în care poate să se exprime, este mai vocală, una pentru care a devenit prioritar conceptul de well-being. Acum totul este despre nevoi. Ca să schimbi atitudinea oamenilor, nu mai trebuie să presupui. Strategia de retenție nu se poate face decât împreună cu colegii”, a spus Adela Negru, director de resurse umane la NTT DATA Romania.
“Există tineri foarte buni în compania noastră. Unii dintre ei au venit cu idei pentru firmă, au avut o participare activă, au făcut donații, deși acestea nu erau în fișa postului, suntem norocoși să îi avem. Fiecare firmă are nucleu său dur, oameni care îi ajută să se formeze și pe ceilalți, dar și 10% total neinteresați, pe care mâine îi poți da afară oricând, însă nu poți face asta într-o piață în creștere.
La noi vin maximum 10% dintre oameni la birou, deși avem două clădiri noi, absolut moderne. Am început să organizăm evenimente, petrecerea din septembrie. Fără efect: oamenii vin la evenimente, dar apoi nu și la birou. Trebuie să existe o balanță între viața personală și modul de a lucra împreună.
Este clară nevoia de muncă de la distanță pentru că, în domeniul nostru, nu vorbim doar de echipe care lucrează în România, ci globale, pe care nu le poți aduce în aceeași sală, iar nevoile în IT sunt mult mai mari pe piață. Cu toate acestea, interacțiunea fizică va fi necesară pentru a forma o cultură, însă e o provocare la care încă nu am un răspuns. Recunosc că și mie îmi este mai ușor, de multe ori, să intru pe Zoom, pe Microsoft Teams, unde conferința o pot începe și mai repede, pentru că sunt în mașină, pe drum”, a relatat Călin Văduva, CEO al Fortech.
