Prim-vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și proprietarul agenției Paralela 45 a dezvăluit, la Touristica, pentru Transilvania Business, principalele destinații de vacanță care vor fi accesate de români în 2023, de ce nu au mai mers ei la Mamaia și de ce crește turismul balneo în țară.
Cum au dus-o operatorii din turism în această lungă perioadă de pandemie?
Ceva cumplit, un șoc pentru agenții. Ne-a lovit dur pe toți, nu aveam o asemenea experiență. Noi încasasem deja niște bani din înscrierile timpurii, care au plecat spre partenerii noștri din Turcia, Grecia. Ne-am trezit cu turiștii români care ne băteau cu pumnii în masă: dați-ne înapoi banii! A fost o formulă interesantă cu voucherele, ne-a ajutat. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a înțeles, deși legea spunea că trebuia să dăm banii înapoi în două săptămâni. Iar dacă omul se răzgândea, agențiile nu aveau de unde! Deci am dat vouchere, dar am și restituit bani. Unele agenții îi aveau, altele, nu. De bine, de rău am trecut peste această fază. Era cumplit deoarece nu știai unde să trimiți oamenii – se pregăteau de o destinație ce devenea între timp “roșie”, blocată. Și puteam să îi trimitem doar acolo unde era permis. Unele dintre țări sunt blocate și acum: China – din cauza pandemiei, Rusia – din cauza războiului. Pentru agenții a fost foarte complicat deoarece, în același timp, trebuiau să facă vânzări și să dea salarii angajaților. Mulți au plecat din agenții, au fost speriați, au mai venit înapoi, dar nu toți, majoritatea ajungând la stat. Pentru că la stat se stă. Acolo ai un salariu în general mare, e fără risc, nu se întâmplă nimic. Nu e în regulă pentru că bugetarii consumă ceea ce produc “fraierii”.
În linii mari, cum se profilează anul acesta turistic?
Dispărând restricțiile, în perioada ianuarie-martie s-au simțit progrese în vânzări. Am scăpat de Covid, dar a venit războiul. În acest an s-a vândut ceva mai bine pentru că omul se obișnuiește cu orice nenorocire. Nicio agenție nu a ajuns la nivelul din 2019, dar un progres se simte.
Rușii mai merg în vacanțe?
Am fost de mai multe ori în Antalya, anul acesta, prima dată în primăvară, ca să văd ce noutăți au mai apărut. Când am plecat spre Turcia eram foarte convins că s-a oprit turismul din Rusia, deci voi discuta cu hotelierii: fiți atenți aici, nu mai vin rușii, dați-mi tarife mai mici! Am ajuns în primul hotel din Antalya, 30% ruși! Mă gândeam că e doar o întâmplare. Surpriză: la următorul hotel, 40%! Deci rușii nu au mai putut să meargă în Europa, dar au mers în Antalya și în Egipt. E drept, au fost mai puțini: în 2019 în Turcia au venit 6 milioane de turiști ruși, anul acesta, numai 3 milioane.
Au eficacitate tichetele de vacanță? Se văd în investițiile hoteliere?
Fără aceste tichete, stațiunile românești capotau, atât cele balneoclimaterice și de munte, cât și cele de pe litoral. Tichetele ajută foarte mult pentru că nu e un turism “la negru”; ele sunt fie sunt pe carton, fie pe card, deci totul e “pe alb”. Iar banii se reîntorc și sub formă de impozite în circuitul comercial. Sistemul trebuie păstrat cu siguranță. Ceea ce se întâmplă însă, incorect și neetic, este faptul sunt distribuite doar bugetarilor. Mi se pare anormal să fie acordate doar salariaților de la stat fiindcă banii sunt produși de privați, iar ei nu le pot da, în aceleași condiții, angajaților lor. Pentru firmele private se tot propune să se dea, deja de 10 ani încoace, dar uite că nu se întâmplă!
Cum caracterizați activitatea estivală de pe litoralul românesc?
A mers prost, au fost scăderi mai ales la Mamaia pentru că acolo au urcat cel mai mult prețurile dintre toate stațiunile. A fost și o reclamă negativă foarte proastă, o antipropagandă ceva de speriat. Pe de altă parte, au apărut foarte multe apartamente în zona Mamaia – Năvodari, peste 10.000, care au “furat” un procent important din turiști. A fost și discuția cu plajele – o prostie, de fapt, pentru că acestea s-au mărit, iar parcarea în Mamaia a fost scumpă. Toate, puse cap la cap, au stricat imaginea stațiunii. În schimb, în sudul litoralului, la Neptun și Olimp, s-au refăcut și construit multe hoteluri; acolo nu a fost scădere.
Cererea pentru litoralul nostru va fi mai mare în 2023?
Există solicitări, dar nu o mare creștere. Problema este că hotelierii noștri încă nu au semnat contractele cu agențiile, pe motiv că trebuie să își facă socoteala cu cât se scumpesc utilitățile. De fapt, ei nu acceptă să dea nimic din buzunar. Au fost creșteri de prețuri cu 10-15% la gaz, curent, dar ei au pus +25%, de frică să nu mai apară o creștere. Și iată că hotelierul român de pe litoral a ajuns să vadă, în 32 de ani, că e posibil să aibă și scădere! Acum trebuie să fie atent la costuri, la concurență, la calitatea serviciilor. Iar concurența este aici externul.
Sunteți un promotor al prelungirii sezonului în România, din mai în octombrie.
Nu se va întâmpla degrabă, deoarece nu avem miniștri la turism. Persoana care ocupă acest loc, Daniel Cadariu, e în lumea lui, nu are nicio treabă cu domeniul. Miniștrii noștri nu înțeleg acest fenomen, unul extrem de important, nici economia. Acest obiectiv ar trebui să fie pe agenda ministrului pentru că mai și septembrie sunt luni foarte bune din punct de vedere turistic: e cald, e bine.
Ar trebui să fie mai multe evenimente în “lunile-lipsă”?
În primul rând să existe tarife preferențiale în mai, septembrie, octombrie. Eu am creat, acum 20 de ani, programul Litoralul pentru Toți, se pot face acum și altele similare. Înainte se organizau, în luna mai, târguri de contractare pentru turism, industriile textilă sau încălțăminte.
Care vor fi tendințele turistice în 2023?
Date fiind aceste probleme (inflație, reducerea puterii de cumpărare, creșterea prețurilor la energie), o tendință generală este că se vând pachetele mai ieftin, deoarece se reduc veniturile oamenilor. Sunt acele 15 hoteluri fabuloase în Antalya, celebre și scumpe, de brand. Din toate acestea, sub 5% s-au vândut până în noiembrie. Se vând pachete la hoteluri de 5*, dar mai puțin fabuloase. În 2023 oamenii vor fi mai atenți la bani, în condițiile în care le cresc cheltuielile.
Se revine la vânzările timpurii?
Există o creștere importantă la Early Booking pe care nu am mai cunoscut-o în ultimii doi ani pentru că s-a schimbat și modul în care se înscrie lumea. Adică 10% avans, cum se întâmplă aici, la Touristica, 15% până la terminarea perioadei și 75% cu 30 de zile înainte. Ceea ce e fabulos. Dacă a crescut cu 20-30% prețul pentru anul viitor, dacă tu cumperi pe Early Booking, practic această creștere se anulează. Se simte lucru acesta – oamenii se înscriu deja.
Ce destinații vor fi mai frecventate în viitorul sezon estival?
În 2021 s-a vândut mai mult Bulgaria, în 2022 a mai scăzut. Egiptul a mai descrescut pentru că mai tot românul mergea acolo. Crește Spania, unde avem destinațiile Mallorca, Costa Brava, Costa Dorada. Există o tendință puternică pentru Spania, mai ales la Cluj; vrem să introducem un zbor charter de Tenerife.
Cum se prezintă cererea pentru stațiunile românești?
Dacă în 2022 litoralul nostru a scăzut, este o tendință de creștere pentru stațiunile balneo și montane, cel puțin la noi, la Paralela 45. La Borșa autoritățile au lansat pârtia nouă, lucrurile se mișcă. Rapoartele noastre indică o tendință de creștere a vânzărilor pentru stațiunile balneo din România. Anul trecut am avut 12.000 de turiști pe balneo, anul acesta anticipăm 13.000. Singurul lucru bun la pandemia asta a fost că românii și-au descoperit țara. Exista acest snobism: hei, eu nu mă duc în vacanță în România! Au apărut destinații noi, zone frumoase. Iată că a trecut pandemia, însă dorința de a merge în țară a crescut.
Se dezgheață piața turismului
Primul târg de profil din Cluj de după pandemie, din Vivo Center, a reunit agenții de turism și tour operatori care vin în întâmpinarea vizitatorilor cu oferte și pachete pentru sezonul de iarnă 2022 și propuneri pentru 2023. Touristica are loc în două ediții pe an, de vară și de iarnă, oferind posibilitatea experţilor din domeniu de a prezenta, promova şi vinde vacanţe într-un cadru informal. Vizitatorii au avut ocazia să discute cu tour operatori, agenți de turism, reprezentanți ai unităților de cazare. Reducerile practicate au ajuns până la 35%.
