Risipa alimentară a devenit o temă tot mai importantă în ultimii ani, reducerea risipei transformându-se într-un pilon esențial al dezvoltării durabile. „Asigurarea unor modele de consum și producție durabile” este al 12-lea obiectiv de dezvoltare durabilă și presupune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor etc.
Cel mai recent eveniment pe această temă organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Asociația ACEEA, a fost lansarea Caietului de educație gastronomică – „Ghid practic pentru o alimentație sănătoasă în rândul tinerilor și combaterea risipei alimentare”. Publicația, coordonată de dr. Iulia Drăguț, conține o serie de texte culinare concepute de specialiști în alimentație sănătoasă și combaterea risipei alimentare. Au fost publicate 350 de exemplare care vor fi distribuite tuturor liceelor din România cu specializări în domenii precum ospitalitatea și gastronomia.
„Celebrele cuvinte „suntem ceea ce mâncăm” descriu foarte bine importanța pe care alimentația o are în viața noastră. A fi sustenabil înseamnă a avea în primul rând grijă de corpul tău, ceea ce face ca alimentația să fie una dintre temele esențiale întrucât are un impact direct asupra sănătății. Alimentația reprezintă una dintre temele importante pe care le-am avut în vedere în procesul de revizuire a Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. De aceea susținem constant astfel de evenimente și publicații ce contribuie la educație pentru o alimentație sănătoasă și responsabilă care înseamnă și atenție la impactul sectorului alimentar, inclusiv prin teme precum risipa alimentară și dezvoltarea sustenabilă a comunităților”, a declarat László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Conferința de lansare a ghidului s-a desfășurat la Colegiul Economic Viilor, unitate școlară unde se pregătesc zilnic 1.400 porții de mâncare pentru programul „școală după școală” al Primăriei Sectorului 5. La eveniment au participat, fizic sau online, sute de participanți, majoritatea elevi de liceu care se pregătesc pentru cariere în domeniul ospitalității.
Parte a Economiei Circulare
Combaterea risipei alimentare este parte a Pachetului privind Economia Circulară. Consilierul de stat László Borbély a discutat de mai multe ori despre perspectivele pe care le are modelul de economie circulară, inclusiv în cadrul Forumului Economiei Circulare. Potrivit lui, până acum putem spune că avem o parte dintre elementele și instrumentele financiare pentru o tranziție rapidă către o viață sustenabilă, având în vedere Planul de Acțiune pentru economia circulară lansat de Comisia Europeană prin Pactul Verde European, Planul Național de Redresare și Reziliență.
„La nivelul Departamentului, lucrăm intens la Codul Sustenabilității, ce va releva, în mod clar și transparent, atitudinea mediului de afaceri privind aplicarea principiilor dezvoltării durabile. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – Asigurarea unor modele de consum şi producție durabile – ne ghidează în acest demers, cu ținte și obiective clare pentru trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare. De asemenea, am definitivat Strategiei naționale pentru economie circulară și suntem în plin proces de realizare a planului de acțiuni aferent. Nu trebuie să omitem însă nici componenta socială, iar aici responsabilitatea ne revine fiecăruia dintre noi. Conștientizarea a ceea ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura este primul pas”, a spus László Borbély.
Percepția românilor despre risipa alimentară
În privința risipei alimentare, românii au o percepție și un comportament corecte, conform unui studiu realizat de DDD în primăvara anului 2021, în sensul că se încearcă evitarea aruncării alimentelor. Datele arată că 71% dintre respondenți apreciază că în gospodăria proprie nu se aruncă „deloc” sau se aruncă „foarte puțin” alimente. Aproximativ un sfert dintre respondenți consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare și numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare. Diferența dintre această percepție și statistică este că nu toată mâncarea irosită este considerată de cetățeni risipă: un exemplu ar fi hrănirea animalelor cu resturi alimentare.
Principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se gătește într-o cantitate prea mare” (44%), conform percepției respondenților.
Datele Organizației Națiunilor Unite arată că în ultimii 5 ani cantitatea de alimente aruncate a scăzut de la 129 kg/persoană/an în 2016 la 70 kg/persoană/an în 2021, ceea ce reprezintă o scădere de la 10,4% la 6,5%. Tendința pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată la nivelul risipei alimentare până la aproximativ 2% în 2030.
CONTEXT
„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă”
În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
(P.T., coordonator Ion SURDU)
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă
Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania
Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 
Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)
