Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Infrastructură nouă pentru sănătate

Construction crane building tower

„Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă” – așa cum sună unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă – este posibilă inclusiv prin intermediul dezvoltării unei infrastructuri adecvate.

 

Anul trecut, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a realizat un Barometru de opinie cu privire la Sănătate și Bunăstare, în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. Conform rezultatelor acestuia, percepția majorității cetățenilor (81%) este că pacienții cu un status social mai scăzut au acces mai greu la serviciile medicale.

Principalele trei măsuri identificate de respondenți ca fiind necesare pentru dezvoltarea sistemului medical în România sunt: creșterea implicării și empatiei cadrelor medicale, creșterea nivelui de pregătire profesională a cadrelor medicale, dar și dotarea unităților sanitare cu infrastructură medicală modernă.

Accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și la procurarea medicamentelor de bază este esenţial pentru funcţionarea adecvată a unei societăţi durabile.

 

Nutriție pentru o viață sănătoasă

Când vine vorba de sănătate, un rol foarte important îl are alimentația. Conform celor mai recente date oficiale disponibile (2019) România ocupă locul 8 din 31 de țări, la rata de obezitate după indicele de masă corporală cu 58,7% din populația totală. Cele mai mari rate înregistrează țările precum Croația, Malta (64,8%), Islanda (62%) și Cehia (60%), iar cele mai mici înregistrează Italia (45,7%), Franța (47,2%) și Luxemburg (48,4%). Media țărilor UE este de 52,7%. În România, în perioada 2008-2019, rata de obezitate, după indicele de masă corporală, a crescut cu 8,4 puncte procentuale de la 50,3% la 58,7%.

Între 2014 – 2019 rata obezității a crescut cu 1,8 puncte procentuale de la 51,1% la 52,7% în rândul țărilor membre Uniunii Europene.

Acest indicator cuprinde și persoanele supraponderale, însă este de reținut că dacă vorbim exclusiv de obezitate, procentul în România este de 10,9%, sub media UE de 16,5 (vedeți Tabelul 1) și cea mai mică din UE.

 

Finanțarea sistemului de sănătate

În ultimii mai mult de 10 ani, finanțarea sectorului de sănătate din România aproape s-a dublat. Totuși, ca procent din bugetul alocat, acesta reprezintă 4,5% din PIB în anul 2018, situându-se pe ultimul loc în UE, care alocă în medie aproximativ 8% din PIB. La aceasta se adaugă nivelul redus al cheltuielilor publice cu destinație socială în România, de 34,9% din PIB, în comparație cu media UE de 49,1%.

 

Ținte 2030 conform Strategiei naționale de dezvoltare durabilă:

  • Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare și consiliere pentru promovarea prevenției și adoptarea unui stil de viață fără riscuri;
  • Digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit eliminarea documentelor și registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru a eficientiza și a facilita intervențiile medicale, pentru a asigura populației accesul rapid la servicii medicale de calitate, la tratamente și medicamente și pentru monitorizarea eficientă a nevoilor;
  • Reducerea prevalenței mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului la sân sau de col uterin și a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv prioritar grupurile vulnerabile și defavorizate;
  • Reducerea mortalității materne și mortalității neonatale, astfel încât să se situeze sub media UE;
  • Creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorități, medici, pacienți, organizații internaționale cu experiență în acest domeniu, reprezentanți ai companiilor în domeniu, precum și alți factori interesați;
  • Promovarea conștientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului și crearea unui mediu în care cetățenii afectați se simt acceptați și unde pot cere ajutor;
  • Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză și combaterea hepatitei și a altor boli transmisibile;
  • Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin prevenire și tratament și prin promovarea sănătății și bunăstării mintale;
  • Reducerea mortalității cauzate de boli cronice;
  • Reducerea consumului de substanțe nocive.

 

CONTEXT

Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă” 

În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.

(H.C., coordonator Ion SURDU)

Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă

Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania

Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă   

Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Digitalizarea administrațiilor: un pas pentru transparență

Articolul următor

European Cities and Regions of the Future 2023 — The winners | Which places were won by Bucharest, Iasi, Timisoara, Cluj Napoca and Oradea?

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Distribuție Energie Electrică România (DEER) Cluj, cel mai mare distribuitor național de profil, a organizat proiectul educativ “Școala Altfel cu Micul Energetician”, proiect care face parte din campania sa educativă.
Citeste mai mult

DEER predă energetica viitoarelor generații

3.000 de elevi din ciclul primar de învățământ învață despre energie în cadrul proiectului educativ. Distribuție Energie Electrică…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share