Asigurarea unui proces decizional receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile reprezintă una dintre țintele asumate de România în Strategia de dezvoltare durabilă. La fel și dezvoltarea unor instituții eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile care se poate face atât prin profesionalizarea și perfecționarea activității tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale, mai ales a compartimentelor care intră în contact direct cu cetățenii, pentru prestarea unor servicii prompte și civilizate; cât și prin digitalizarea serviciilor.
Agregator România Durabilă
În luna noiembrie, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) a lansat platforma de date statistice Agregator România Durabilă (http://agregator.romania-durabila.gov.ro/) în cadrul unei conferințe organizate la Palatul Victoria. Baza de date online care poate fi accesată de orice persoană interesată de progresul României în atingerea indicatorilor aferenți celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă a fost construită și implementată pentru că deciziile importante trebuie fundamentate riguros, pe bază de statistici de înaltă calitate.
„Pe lângă măsurătorile obiective, avem și o secțiune dedicată percepției publice pe care am surprins-o cu ajutorul a 50 de barometre de opinie publică. În plus, prin Programul Național de Redresare și Reziliență avem obiectivul de a realiza un ghișeu unic, one-stop-shop cum este recunoscut conceptul, care să integreze datele măsurate pe regiuni de dezvoltare și să includă documente de politică publică și exemple de inițiative puse în practică pentru atingerea țintelor”, a declarat consilierul de stat László Borbély, coordonatorul DDD.
Agregatorul de date statistice multi-disciplinare are dublu rol: de suport în procesul decizional la nivelul administrației publice centrale (inclusiv prin poziționare anticipativă, proiectivă și previzionare a evoluțiilor socio-economice viitoare) și de monitorizare a implementării Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României și a Agendei 2030.
Barometrul privind digitalizarea administrației și instituțiilor
Potrivit ultimului Barometru de opinie publică, livrat în cadrul proiectului România Durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, românii sunt relativ mulțumiți de activitatea statului român privind digitalizarea instituțiilor publice.
În privința pregătirii pentru digitalizare, românii apreciază ca fiind aproximativ similare atât pregătirea instituțiior statului, cât și utilizatorii, adică cetățenii.
Cu toate că răspunsurile la întrebările anterioare indică faptul că mai mult de o treime dintre actorii sociali sunt pregătiți pentru digitalizare, la întrebarea „În câți ani credeți că instituțiile administrației publice vor fi pregătite pentru digitalizare?”, aproape 70% dintre respondenți apreciază că intervalul de timp va fi de 5 ani sau mai lung. Este un pesimism care reflectă mai curând lipsa de încredere în capacitatea de organizare și/sau lipsa voinței politice decât capacitatea tehnică pentru a se implementa digitalizarea.
Întrebarea „care considerați că ar trebui să fie primele servicii din administrația publică ce ar trebui digitalizate?” a fost pusă ca întrebare deschisă cu răspunsuri multiple. Diagrama rezultată în urma prelucrării răspunsurilor evidențiază câteva lucruri importante. În primul rând, se constată o bună percepție a utilității digitalizării în privința principalelor servicii oferite de administrație (Primărie, taxe și impozite, ANAF, administrație financiară). Împreună, aceste opțiuni totalizează 43% dintre răspunsuri. Corpul median al opțiunilor (41% dintre răspunsuri) reflectă două elemente contradictorii. Pe de-o parte, sunt indicate ca prioritare în digitalizare sănătatea (14%) și educația (8%). Pe de altă parte, rațional, deși există potențial pentru digitalizare, aceste domenii sunt cel mai puțin susceptibile de a fi digitalizate dintre serviciile publice, întrucât implică într-un grad foarte ridicat o interacțiune directă între beneficiarul serviciului (pacient, elev, student) și prestatorul serviciului (medic, profesor). Prezența acestor opțiuni, într-o foarte mare măsură, reflectă nemulțumirea respondenților față de funcționarea celor două domenii, dar și o presiune a mass-media rezultată în urma situației pandemice pe care o traversăm. Celelalte servicii grupate în această a doua categorie au procentaje mici, de sub 3%.
A treia categorie de răspunsuri (13%) grupează mai degrabă acțiuni care vin din inițiativa cetățenilor. Se remarcă „plățile” (respectiv, cetățenii sunt interesați să efectueze plăți în sistem electronic), dar este oarecum surprinzător că alte probleme care ar fi mai ușor de digitalizat nu întrunesc foarte multe opțiuni (acte, adeverințe, cereri, amenzi, programări).
Totodată, este remarcabil, în sens pozitiv, faptul că doar sub 1% dintre răspunsuri nu sunt de acord cu digitalizarea.
La ultima întrebare dedicată digitalizării, și anume Credeți că dezvoltarea durabilă contribuie la digitalizarea administrației publice din România?, aproape trei sferturi dintre respondenți sunt de părere că între dezvoltarea durabilă și digitalizare există o legătură strânsă și că dezvoltarea durabilă contribuie la digitalizarea administrației publice.
Codul Sustenabilității
Tot în aceeași perioadă, în parteneriat cu Asociația Community Links, a fost organizat Forumul internațional „Business-uri sustenabile – Raportări ESG”, dedicat strategiilor companiilor privind obiectivele de dezvoltare durabilă. Următoarea perioadă, până în 2024 și apoi până în 2026, va fi marcată de eforturi intense și transformări pentru companiile care urmează să facă tranziția către modele de operare responsabile și transparență prin conformarea cu noile cerințe europene de raportare nefinanciară.
„Rolul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă este să creeze acele instrumente care impulsionează toate segmentele sociale să își aducă contribuția la tranziția către sustenabilitate. A fost o discuție foarte utilă cu reprezentanții mediului de business pe tema raportărilor de sustenabilitate pe care le dorim transparente, unitare și accesibile. De aceea, am creat Codul Român al Sustenabilității pe baza experienței Germaniei. Vom avea o nouă directivă europeană care va reglementa și mai bine raportarea nefinanciară, așa că trebuie să sprijinim companiile să se pregătească pentru noua realitate. Deja am făcut publică și platforma online unde sunt disponibile criteriile de raportare pe care noi le propunem. Acolo se va putea face raportarea și vor putea fi consultate rapoartele de sustenabilitate de către toți cei interesați. Încercăm nu doar să fim conectați și chiar să facem câțiva pași înainte. Sunt convins că prin parteneriatele pe care le avem cu instituțiile publice sau companiile private active în acest domeniu vom reuși să creăm în România un context favorabil companiilor care își doresc să fie transparente cu privire la contribuția lor pentru o societate durabilă”, a explicat László Borbély.
CONTEXT
„Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă”
În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României se relevă neajunsurile constatate și se identifică domeniile specifice în care sunt necesare eforturi și resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de convergență și apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Dacă, în ultimii 10 ani, țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare, consideră reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD). Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
(P.A., coordonator Ion SURDU)
Denumire proiect: Tineri debutanți în jurnalism – Dezvoltare durabilă
Organizator: Asociația Culturală a Festivalurilor și Conferințelor din Transilvania
Partener: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă 
Articol publicat în ediția tipărită a revistei Transilvania Business nr. 114 (decembrie 2022-ianuarie 2023)
Sursa foto: depositphotos.com
